Pretenţii. Sentința nr. 1951/2015. Judecătoria CLUJ-NAPOCA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1951/2015 pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 23-02-2015 în dosarul nr. 12478/211/2013
Dosar nr._
Operator de date cu caracter personal 3185
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CLUJ-N.
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚĂ CIVILĂ Nr. 1951/2015
Ședința publică de la 23.02.2015
Completul constituit din
JUDECĂTOR: G. A. F.
GREFIER: A. M. M.
Pe rol fiind judecarea cauzei civile avand ca obiect pretentii privind pe reclamanta A. DE P. - ., sc. 2-5, ., în contradictoriu cu pârâtul J. I..
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care,
Instanța constată că dezbaterile au avut loc în ședința din 16.02.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea hotărârii în cauză pentru data de 23.02.2015.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Cluj-N. la data de 29.05.2013, sub nr._, astfel cum a fost modificată, reclamanta Asociația de P. ., . chemat în judecată pe pârâtul J. I., solicitând instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța, să îl oblige pe acesta la plata sumei de 4.908,67 lei, reprezentând cheltuieli de întreținere pe perioada iunie 2012 – aprilie 2013, precum și penalitățile de întârziere datorate pentru perioada martie 2011 – aprilie 2013, precum și a cheltuielilor de judecată.
În motivare, reclamanta a arătat că pârâtul, în calitate de proprietar al apartamentului nr.42 din blocul O3, situat în . din Cluj-N., nu a mai achitat cotele de întreținere aferente perioadei solicitate, împiedicând buna funcționare a asociației de proprietari și prejudiciind pe ceilalți proprietari de apartamente. Deși notificat, pârâtul nu s-a conformat obligației de plată a datoriilor, ajungându-se astfel la asuma de 4.908,67 lei, care conține cotele din facturile aferente utilităților și penalizări de întârziere, stabilite la 0,2% în baza sistemului propriu adoptat ca urmare a convocării Adunării Generale.
În drept, au fost invocate dispozițiile art.34 din H.G. nr.400/2003, ale art.49 alin.1 din Legea nr.230/2007, precum și ale art.351, art.265 și art.451 C.proc.civ..
Cererea este scutită de la plata taxei judiciare de timbru în temeiul art.50 alin.2 din Legea nr.230/2007.
La data de 07.11.2013, reclamanta a arătat că solicită obligarea pârâtului la plata sumei în valoare totală de 5.144,11 lei, reprezentând cheltuieli de întreținere și penalizări de întârziere aferente sumei calculate până în luna septembrie 2013 inclusiv, respectiv suma de 1.422,22 lei reprezentând restanță la plata întreținerii, 3.080,68 lei penalizări de întârziere, 307,42 lei restanță fonduri și cheltuielile pe luna septembrie 2013 în cuantum de 333,81 lei. S-a menționat că pârâtul a efectuat unele plăți privind debitul ce constituie cheltuieli de întreținere, însă nu a înțeles să achite și penalitățile de întârziere.
La data de 09.02.2015, reclamanta a precizat că se solicită obligarea pârâtului la plata sumei de 5.144,12 lei, reprezentând cheltuieli de întreținere, fond de reparații și penalități de întârziere aferente perioadei iunie 2012 – septembrie 2013.
La data de 27.08.2013, pârâtul a formulat întâmpinare și cerere reconvențională.
Prin întâmpinare, pârâtul a invocat excepția lipsei calității de reprezentant, arătând că deși cererea de chemare în judecată a fost formulată prin avocat, acesta nu a depus împuternicirea la dosar. De asemenea, s-a argumentat că avocatul nu era membru al Uniunii Naționale a Barourilor din România, ci făcea parte din Baroul Constituțional „B. P.”, astfel încât au fost încălcate prevederile art.1 alin.2 din Legea nr.51/1995. În ceea ce privește fondul cauzei, pârâtul a susținut că nu a primit notificarea din data de 26.06.2013, depusă de către reclamantă la dosarul cauzei. De asemenea, s-a arătat că pârâtul nu datorează suma pretinsă cu titlu de cheltuieli de întreținere, întrucât la data de 07.02.2013, prin chitanța cu numărul 145, a achitat cheltuielile aferente lunilor august 2010, iunie 2012, în sumă de 2.112 lei, mențiunea „parțial” din cuprinsul chitanței referindu-se la faptul că nu s-a dorit achitarea penalităților, ci doar a debitului principal. Ulterior, prin alte două chitanțe, respectiv chitanța nr.146 din data de 11.02.2013, pentru suma de 1.189 lei și chitanța . nr.67 din data de 15.08.2013, pentru suma de 900 lei, acesta a achitat cheltuielile de întreținere pe perioada iulie-decembrie 2012, aprilie 2013 și parțial pentru luna mai 2013. Raportat la penalitățile de întârziere, s-a menționat că pârâtul nu a putut stabili măsura în care cuantumul acestora este determinat, deoarece nu avea cunoștință de modul de calcul al acestora. Sistemul propriu de penalizări ar trebui să precizeze data scadentă pentru efectuarea plăților, data de la care începe penalizarea, procentul de penalizare pe zi aplicat sumelor restante, precum și sumele la care se aplică penalizări. De asemenea, s-a atras atenția asupra faptului că penalizările nu pot depăși suma la care s-au aplicat.
Prin cererea reconvențională s-a solicitat radierea dreptului de ipotecă, pentru suma de 6.797,85 lei, întabulat în temeiul înscrisului sub semnătură privată „Lista de plată” din data de 22.01.2013 prin încheierea de carte funciară nr.7253 din 22.01.2013, pronunțată de O.C.P.I. Cluj, asupra imobilului situat în municipiul Cluj-N., . . etaj 3 . CF nr._ – C1 – U21, nr.top._/C/XLII. S-a considerat că prin îndeplinirea în întregime a obligației de plată a cheltuielilor de întreținere menținerea ipotecii imobiliare asupra imobilului apare ca abuzivă. În cuprinsul cererii s-a mai solicitat eșalonarea plății debitului deoarece atât pârâtul, cât și soția acestuia nu au loc de muncă, iar singurul salariat din familie este fiica lor, care are în întreținere un copil. S-a precizat că deși s-a încercat acoperirea datoriilor, modul în care s-a ținut evidența plăților a fost deosebit de haotic, în special în privința penalităților.
În drept, au fost invocate prevederile Legii nr.51/1995, art.83 și următoarele, art.205-208, art.209 și următoarele C.proc.civ., precum și art.49, 51 și următoarele din Legea nr.230/2007.
La data de 16.09.2013, reclamanta a formulat răspuns la întâmpinare și întâmpinare la cererea reconvențională.
Prin răspunsul la întâmpinare, s-a invocat excepția puterii de lucru judecat pentru respingerea excepției lipsei calității de reprezentant. În susținere, s-a arătat că în practica judiciară și în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului s-a evidențiat importanța puterii de lucru judecat în asigurarea unei aplicări unitare a legii, astfel încât să nu fie repusă în discuție o situație soluționată definitiv prin alte hotărâri. S-a menționat că între reclamantă și avocat s-a încheiat contractul de asistență juridică nr.050 din 20.06.2013, iar împuternicirea avocațială a fost depusă la dosarul cauzei odată cu înregistrarea acțiunii, respectiv la 28.06.2013. Reclamanta a susținut că împuternicirea a fost sustrasă din dosarul cauzei. În ceea ce privește faptul că avocatul făcea parte din Baroul București, structura B. P., s-a afirmat că nu a fost tranșată până acum problema legitimității acesteia în autorizarea desfășurării de activități specifice profesiei de avocat. Pe fondul cauzei, s-a solicitat admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată.
Prin întâmpinarea la cererea reconvențională s-a solicitata menținerea dreptului de ipotecă imobiliară instituit asupra imobilului în cauză, având în vedere că pârâtul încă figurează în baza de date a reclamantei cu restanțe atât la întreținere, cât și în ceea ce privește penalizările de întârziere aplicate. S-a arătat că suma totală este în cuantum de 5.169,69 lei, din care 1.625,72 lei reprezintă întreținerea, 145,51 lei sunt restanțe la fonduri și 2.856,66 lei sunt penalizările de întârziere aplicate și restante din martie 2011 - decembrie 2011, ianuarie 2012 - iunie 2012, decembrie 2012, ianuarie 2013 – iulie 2013. S-a menționat că până în luna august 2012 penalizările de întârziere au fost calculate în procent de 0,1%/zi de întârziere, iar după acea dată s-a aplicat un procent de 0,2% pe zi de întârziere, după 30 de zile de la data scadenței, conform hotărârii Adunării Generale din data de 06.08.2012. S-a argumentat că penalizările nu au depășit cuantumul întreținerii, iar în ceea ce privește fondul de reparații, s-a datorat suma de 129,66 lei pentru perioada iulie și august 2012, 177,76 lei pentru perioada iunie – iulie 2013. S-a mai arătat că pârâtul nu a respectat procedura de a contesta în scris listele de cheltuieli în termen de 10 zile de la afișare.
În drept, au fost invocate dispozițiile art.2.277 C.civ., art.151 alin.2, art.205, art.209, art.265, art.411 alin.2, art.430 și art.451 C.proc.civ., Legea nr.51/1991, Constituția României, art.50 din Legea nr.230/2007, art.27 lit. b din Statutul Asociației de P., art.23 pct. b lit. a, art.25 din H.G. nr.400/2003, precum și Normele metodologice de aplicare a Legii nr.230/2007.
La data de 04.11.2013, pârâtul a formulat răspuns la întâmpinare la cererea reconvențională, arătând că excepția lipsei calității de reprezentant a fost invocată deoarece avocatul reclamantei nu era membru al Uniunii Naționale a Barourilor din România. De asemenea, s-a arătat că excepția puterii de lucru judecat nu a fost justificată prin indicarea vreunei hotărâri anume, pentru a se proba identitatea dintre problema soluționată irevocabil și speța dedusă judecății. Pe fond, s-a susținut că pârâtul este condiționat de procedura contestării sumelor afișate, astfel încât nu se poate considera că el ar fi de acord cu ele pentru simplul fapt că nu a urmat respectiva procedură. S-a reiterat faptul că pârâtul a achitat în întregime debitul constând în cheltuieli de întreținere, însă nu poate determina cuantumul penalităților ce i se impută.
În drept, au fost invocate prevederile Legii 51/1995, art.83 și următoarele, art.205-208, art.209 și următoarele C.proc.civ., art.49, art.51 și următoarele din Legea nr.230/2007.
Prin concluziile scrise, reclamanta a solicitat admiterea acțiunii și obligarea pârâtului la plata sumei de 5.144,12 lei, precum și a cheltuielilor de judecată reiterând argumentele formulate în cererile anterioare. De asemenea, a subliniat faptul că au fost respectate prevederile legale privind penalitățile de întârziere, acestea fiind calculate conform procentelor stabilite de către Asociație, după împlinirea unei perioade de 30 de zile de la termenul stabilit pentru plată, iar suma penalităților nu a depășit niciodată suma la care s-a aplicat, aferente unei anumite luni în parte din perioada iunie 2012 – septembrie 2013, perioada vizată prin acțiunea formulată. În ceea ce privește debitul restant, s-a indicat faptul că raportat la perioada vizată, iunie 2012 – septembrie 2013, imputația s-a făcut la solicitarea debitorului, iar chitanțele depuse în apărare privesc luni ulterioare celor solicitate.
Prin concluzii scrise, pârâtul a evidențiat faptul că sumele pretinse nu sunt datorate, întrucât au fost achitate, iar în ceea ce privește penalitățile de întârziere a susținut că nu se poate stabili dacă suma acestora este determinată, întrucât nu are cunoștință de modul de calcul folosit, nici expertiza contabilă dispusă în cauză nefiind în măsură să lămurească acest aspect.
La primul termen de judecată, din data de 07.11.2013, instanța a respins excepția lipsei calității de reprezentant, observând că la dosarul cauzei există o împuternicire avocațială. De asemenea, instanța a respins excepția autorității de lucru judecat, ca fiind lipsită de obiect.
La același termen de judecată, instanță a admis excepția nelegalei compuneri a completului, conform prevederilor art.23 alin.1 lit. b din Legea nr.303/2004 privind competența judecătorilor stagiari, a disjuns cererea reconvențională și a dispus formarea unui nou dosar pentru a fi trimis spre repartizare aleatorie unui alt complet.
În cauză a fost administrată proba cu înscrisuri (Încheierea civilă nr.35/11.04.2006 – fila 2, fila 12; proces-verbal din data de 05.05.2010 – fila 3, fila 14, fila 438; certificat de înregistrare fiscală – fila 4, fila 13; notificare – fila 5, fila 17, fila 96, fila 268, fila 269; liste de cheltuieli – fila 6, fila 16, file 22-47, file 91-95, fila 126, file 190-219, file 263-267, fila 292, fila 419, fila 427; proces-verbal din data de 06.08.2012 – fila 15, fila 90, fila 439; fișa apartamentului – fila 21; fișă de informare U.N.B.R. în format electronic – file 57-67; chitanțe – file 68-69, fila 122, file 248-261, file 270-278, file 424-426; Încheiere nr.7253 – fila 70, fila 99, fila 128; extras de carte funciară – file 71-72, file 100-101, file 128 verso-129; confirmare de primire – fila 97; copii legitimație – fila 103; sentința civilă nr.2112/27.09.2011 – fila 104; decizia nr.4137/24.10.2012 – fila 105; rezoluție din data de 19.03.2012 – file 106-108; sentința penală nr.1210/01.11.2012 – file 109-110; Încheiere din data de 30.07.2003 – file 148-149; decizia nr._/29.04.2014 – fila 150; cerere de înregistrare marcă – fila 151; proces-verbal – fila 152; decizia nr.1017 – fila 153; certificat de înregistrare fiscală – fila 154; statutul Baroului București - file 155-160; actul constitutiv al Uniunii avocaților din România – file 161-166; sentința penală nr.406/2007 – file 167-171; adeverință – fila 188; explicarea penalităților procentuale – file 220 – 231; proces-verbal din data de 15.05.2014 – fila 291; situația financiară pentru apartamentul nr.42 – fila 454), proba constând în raportul de expertiză contabilă judiciară (file 173-186, file 240-242) și completarea raportului de expertiză (file 279-284, file 299-307, file 311-312), precum și proba constând în interogatoriul reclamantei (file 416-418).
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Pârâtul este proprietarul apartamentului cu nr. 42, situat pe ., scara 2, etaj 3, astfel cum reiese din extrasul aferent cărții funciare nr._-C1-U21 (fila 71).
În desfășurarea activității sale, reclamanta a afișat lunar listele privind cotele de contribuție la cheltuielile comune pentru apartamentele din imobil. Astfel, în luna iunie 2012 (fila 37), pentru apartamentul cu nr.42 s-a stabilit un total de plată de 281,39 lei, reprezentând cheltuielile comune, fiind de asemenea evidențiate penalități de întârziere calculate aplicându-se procentul de 0,1%, în valoare de 151,14 lei, precum și restanțe la plata cotelor de contribuție în valoare de 5.448,94 lei. Data afișării listei a fost 25.07.2012, iar data scadenței plății a fost stabilită la 23.08.2012.
În luna iulie 2012 (fila 38), este evidențiat un total de plată aferent lunii de 240,88 lei, din care suma de 139,17 lei reprezintă valoarea cheltuielilor comune, iar suma de 101,71 lei reprezintă fondul de reparații pentru revizia liftului. De asemenea, sunt menționate ca fiind neachitate penalitățile datorate în luna iunie, suma de 151,14 lei, nefiind însă prevăzute penalități aplicate pentru luna precedentă. Lista a fost afișată la data de 31.08.2012, iar data scadenței a fost 13.09.2012.
În luna august 2012 (fila 39), totalul de plată aferent lunii apare ca fiind de 235,23 lei, din care suma de 157,28 lei reprezintă cheltuielile comune, iar cea de 77,95 lei fondul de reparații pentru lift. Sunt evidențiate de asemenea sumele rămase neachitate din lunile anterioare, fără a se preciza dacă au fost calculate penalități, singurele care apar fiind cele ce trebuiau achitate în luna iunie, aferente lunilor anterioare acesteia. Lista a fost afișată la data de 01.10.2012, iar data scadenței pentru plată a fost stabilită la 14.10.2012.
În luna septembrie 2012 (fila 40), valoarea cheltuielilor comune pentru apartamentul nr.42 a fost de 233,41 lei, fără a fi solicitată și plata penalităților. Lista a fost afișată la data de 31.10.2012, iar data scadenței a fost stabilită la 15.11.2012.
În luna octombrie 2012 (fila 41), valoarea cheltuielilor comune a fost de 206,86 lei, neapărând individualizate sume cu titlu de penalități. Lista a fost afișată la data de 03.12.2012, iar data scadenței a fost stabilită la 15.12.2012.
În luna noiembrie 2012 (fila 42), valoarea cheltuielilor comune a fost de 216,98 lei, neapărând individualizate sume cu titlu de penalități. Lista a fost afișată la data de 09.01.2013, iar data scadenței pentru plată a fost stabilită la 29.01.2013.
În luna decembrie 2012 (fila 43), valoarea cheltuielilor comune a fost de 236,09 lei, iar a penalităților de întârziere de 223,67 lei. Lista a fost afișată la data de 04.02.2013, iar data scadenței a fost stabilită la 24.02.2013.
În luna ianuarie 2013 (fila 44), valoarea cheltuielilor comune a fost de 251,89 lei, iar a penalităților de întârziere de 98,44 lei. Lista a fost afișată la data de 06.03.2013, iar data scadenței a fost 26.03.2013.
În luna februarie 2013 (fila 45), valoarea cheltuielilor comune a fost de 163,66 lei, iar cea a penalităților de întârziere de 57,40 lei. Lista a fost afișată la data de 29.03.2013, iar data scadenței a fost 18.04.2013.
În luna martie 2013 (fila 46), totalul de plată evidențiat a fost de 260,88 lei, compus din valoarea cheltuielilor comune, de 180,94 lei, a penalităților de întârziere, de 78,45 lei, și a chiriei pentru scara 4 de 1,50 lei. Lista a fost afișată la data de 25.04.2013, iar data scadenței a fost stabilită la 15.05.2013.
În luna aprilie 2013 (fila 47), totalul de plată pentru apartamentul nr.42 a fost de 350,59 lei, din care suma de 204,81 lei reprezintă cheltuielile comune, iar cea de 145,78 lei penalitățile de întârziere. Lista a fost afișată la data de 05.06.2013, iar scadența de plată a fost pe 25.06.2013.
În luna mai 2013 (fila 92), totalul de plată aferent lunii a fost de 300,54 lei, din care suma de 184,71 lei reprezintă cheltuielile comune, incluzând valoarea chiriei pentru scara 4 de 1,50 lei, iar cea de 115,83 penalitățile de întârziere. Lista a fost afișată la data de 04.07.2013, iar data scadenței a fost pe 24.07.2013.
În luna iunie 2013 (fila 264), totalul de plată aferent lunii a fost de 318,67 lei, dintre care suma de 213,54 lei reprezintă cheltuielile comune, incluzând valoarea chiriei pentru scara 4 de 1,50 lei, cea de 90.78 lei penalitățile de întârziere, iar suma de 14,35 lei fondul de reparații. Lista a fost afișată la data de 26.07.2013, iar data scadenței a fost 15.08.2013.
În luna iulie 2013 (fila 95), totalul de plată aferent lunii a fost de 541,80 lei, dintre care suma de 246,27 lei reprezintă cota de contribuție la cheltuielile comune, incluzând valoarea chiriei pentru scara 4 de 0,50 lei, cea de 132,12 lei penalitățile de întârziere, iar 163,41 lei fondul de reparații. Lista a fost afișată la data de 29.08.2013, iar data scadenței a fost 18.09.2013.
În luna august 2013 (fila 266), totalul de plată aferent lunii a fost de 336,81 lei, dintre care suma de 244,91 lei reprezintă cota de contribuție la cheltuielile comune, incluzând valoarea chiriei pentru scara 4 de 0,50 lei, iar cea de 91,90 lei penalitățile întârziere. Lista a fost afișată la data de 26.09.2013, iar data scadenței a fost 17.10.2013.
În luna septembrie 2013 (fila 267), totalul de plată aferent lunii a fost de 333,81 lei, dintre care suma de 211,31 lei reprezintă cota de contribuție la cheltuielile comune, iar cea de 122,50 penalitățile de întârziere. Lista a fost afișată la data de 31.10.2013, iar data scadenței a fost pe 21.11.2013.
Conform chitanței din data de 14.02.2013 (fila 68), pârâtul a achitat suma de 450 lei, reprezentând fondul de reparații pentru lift.
Conform chitanței nr.7337 din data de 10.05.2012 (fila 68), pârâtul a achitat suma de 2.000 lei, reprezentând cheltuieli restante pentru anul 2011.
Conform chitanței nr.145 din data de 07.02.2013 (fila 270), pârâtul a achitat suma de 2.112 lei, reprezentând cheltuieli de întreținere pentru perioada mai 2010 – iunie 2012.
Conform chitanței nr.146 din data de 11.02.2013 (fila 68), pârâtul a achitat suma de 1.189,79 lei, reprezentând cheltuieli restante pentru lunile iulie – decembrie 2012.
Conform chitanței . nr.67 din data de 15.08.2013 (fila 252), pârâtul a achitat sumele de 251,89 lei, reprezentând întreținerea pentru luna ianuarie 2013, suma de 163,66 lei, reprezentând întreținerea pentru luna februarie 2013, suma de 180,94 lei, reprezentând întreținerea pentru luna martie 2013, suma de 204,81 lei, reprezentând întreținerea pentru luna aprilie 2013, precum și sumele de 92,70 lei și 1,50 lei, reprezentând întreținerea, respectiv contravaloarea chiriei pentru luna mai 2013.
Conform chitanței . nr.901 din data de 17.10.2013 (fila 251), pârâtul a achitat diferența de întreținere pentru luna mai 2013, în cuantum de 90,51 lei, precum și sumele de 112,99 lei și 1,50 lei, reprezentând întreținerea, respectiv chiria aferentă scării 4 pentru luna iunie 2013. Pârâtul a mai achitat o parte din întreținerea pentru luna iunie 2013, în valoare de 91,90 lei, astfel cum reiese din chitanța nr.938 din data de 14.11.2013 (fila 250).
Conform chitanței . nr.879 din data de 14.10.2013 (fila 249), pârâtul a achitat suma de 245,77 lei și suma de 0,50 lei, reprezentând întreținere și chirie pentru scara 4 aferente lunii iulie 2013, iar suma de 244,41 și de 0,50 lei reprezentând întreținere și chirie pentru scara 4 pentru luna august 2013.
Conform chitanței . nr.180 din data de 13.03.2014 (fila 255), pârâtul a achitat suma de 211,29 lei pentru întreținerea pe luna septembrie 2013.
Din raportul de expertiză contabilă (fila 183), reiese faptul că a mai fost făcută o plată, prin chitanța nr.6626 din data de 13.10.2011, în valoare de 800 lei, pentru sumele datorate în perioada aprilie – august 2010.
Prin procesul-verbal din data de 05.05.2010 (fila 14), reclamanta a stabilit procentul de penalizare pentru plata cu întârziere a cheltuielilor comune la 0,1% pe zi de întârziere. Acest procent a fost modificat începând cu luna august a anului 2012, astfel cum reiese din procesul-verbal din data de 06.08.2012 (fila 15), devenind de 0,2% pe zi de întârziere.
Din explicațiile penalităților procentuale depuse de către reclamantă pentru lunile decembrie 2012 – septembrie 2013 (file 220-229), reiese că s-a respectat procentul aplicat de 0,2% pe zi întârziere. De asemenea, s-a evidențiat faptul că numărul maxim de zile pentru care se vor calcula penalități de întârziere va fi de 500 zile, acesta fiind momentul în care valoarea penalităților ar ajunge egală cu cea a debitului la care au fost aplicate. Sunt de asemenea enumerate sumele pentru care se vor calcula penalități, precum și numărul maxim de zile într-o lună pentru care se pot calcula penalități, acesta reprezentând diferența dintre data afișării tabelului de cheltuieli pentru luna curentă și data afișării tabelului din luna precedentă. Sunt de asemenea prezentate pentru fiecare lună în mod individual datele de la care au fost calculate penalitățile de întârziere.
Conform art. 46 al Legii nr.230/2007, toți proprietarii au obligația să plătească lunar, conform listei de plată a cheltuielilor asociației de proprietari, în avans sau pe baza facturilor emise de furnizori, cota de contribuție ce le revine la cheltuielile asociației de proprietari, inclusiv cele aferente fondurilor din asociația de proprietari. Potrivit art.3 lit. j al aceleiași legi, prin cotă de contribuție la cheltuielile asociației de proprietari se înțelege suma corespunzătoare din cheltuielile asociației, pe care fiecare proprietar este obligat să o plătească lunar. Art.50 alin.1 din lege stabilește că Asociația de proprietari are dreptul de a acționa în justiție pe orice proprietar care se face vinovat de neplata cotelor de contribuție la cheltuielile asociației de proprietari mai mult de 90 de zile de la termenul stabilit.
Potrivit art.1507 C.civ., debitorul mai multor datorii care au ca obiect bunuri de același fel are dreptul să indice, atunci când plătește, datoria pe care înțelege să o execute, iar potrivit art.1509 alin.1 lit. a-d C.civ., dacă niciuna dintre părți nu face imputația plății,vor fi aplicate, în ordine, următoarele reguli: plata se imputa cu prioritate asupra datoriilor ajunse la scadență; se vor considera stinse, în primul rând, datoriile negarantate sau cele pentru care creditorul are cele mai puține garanții; imputația se va face mai întâi asupra datoriilor mai oneroase pentru debitor; dacă toate datoriile sunt deopotrivă scadente, precum și, în egală măsură, garantate și oneroase, se vor stinge datoriile mai vechi.
În ceea ce privește debitul principal, respectiv sumele datorate cu titlu de cotă de contribuție la cheltuielile comune, instanța reține că nu s-a contestat faptul că imputația plății s-a făcut după opțiunea pârâtului, acesta înțelegând să achite doar aceste sume, nu și cele datorate ca penalități de întârziere, specificându-se și luna pentru care fiecare sumă a fost achitată.
Având în vedere chitanțele depuse la dosarul cauzei, se contstă că din chitanța nr.146 din data de 11.02.2013 reiese că au fost achitate în întregime sumele restante pentru perioada iulie 2012 – decembrie 2012. Astfel, dacă se adună sumele datorate ca întreținere pentru acest interval, rezultatul este de 1.189,79 lei, ceea ce înseamnă că pentru aceste luni pârâtul nu mai datorează nimic.
În mod similar, prin chitanța . nr.67 din data de 15.08.2013 au fost achitate integral cheltuielile privind întreținerea pentru lunile ianuarie – aprilie 2013 și parțial pentru luna mai 2013. Se constată că în acele luni în care valoarea chiriei pentru scara 4 a fost inclusă în cuantumul chetuielilor comune, pârâtul a achitat și aceste valori, chiar dacă în chitanță au fost evidențiate în mod distinct. Referitor la luna mai 2013, se constată că diferența rămasă după achitarea sumei de 92,70 lei și a chiriei în valoare de 1,50 lei, diferența până la suma de 184,71 lei datorată, respectiv suma de 90,51 lei, a fost achitată la data de 17.10.2013, astfel cum reiese din chitanța . nr.901. În consecință, se constată că nici pentru aceste luni pârâtul nu mai datorează nicio sumă cu titlu de cotă de contribuție la cheltuielile comune.
Din aceeași chitanță . nr.901 din data de 17.10.2013, rezultă că pârâtul a achitat parțial cota de contribuție la cheltuielile comune pentru luna iunie 2013, care a fost calculată incluzând chiria pentru scara 4 și care a fost în mod corespunzător achitată de către pârât. O altă parte din cheltuielile aferente acestei luni, respectiv 91,90 lei, a fost achitată la data de 14.11.2013, astfel cum reiese din chitanța nr.938. Astfel, se constată că pentru luna iunie 2013 pârâtul mai are de achitat suma de 7,15 lei.
Prin chitanță . nr.879 s-a evidențiat faptul că au fost achitate integral sumele datorate cu titlu de întreținere, inculzând chiria pentru scara 4, pentru lunile iulie 2013 și august 2013, sume la plata cărora pârâtul nu mai poate fi astfel obligat.
În ceea ce privește luna septembrie 2013, se constată că suma datorată, conform listei afișate de către reclamantă, a fost de 211,31 lei, din care pârâtul a achitat doar 211,29 lei, astfel cum a reieșit din chitanța . nr.180 din data de 13.03.2014, astfel încât a mai rămas un rest neacoperit de 0,02 lei.
Referitor la luna iunie 2012, instanță constată că au fost emise o . chitanțe prin care se atestă faptul că pârâtul a achitat cheltuielile aferente perioadei mai 2010 – iunie 2012. Astfel, adunând sumele ce rezultă că au fost achitate, respectiv 2.112 lei, 2000 lei și 800 lei, rezultă că a fost achitată în total suma de 4.912 lei. Având în vedere că nu au fost evidențiate în mod expres sumele achitate pentru fiecare lună, ci doar intervalul de timp, se va considera că imputația s-a făcut având în vedere datoriile cele mai vechi din interiorul perioadei. Având în vedere totalul sumelor datorate cu titlu de cotă de contribuție la cheltuielile comune, se constată că pentru lunile mai – august 2010, acestea au fost integral acoperite prin plata din data de 13.10.2011, iar cele până în anul 2011 prin plata din data de 07.02.2013, constatată prin chitanță nr.145. Având în vedere și plata din data de 10.05.2012, în valoare de 2000 lei, se constată că din totalul de 5.819,70 lei, datorat ca întreținere pentru perioada mai 2010 – iunie 2012, astfel cum acesta a reieșit din raportul de expertiză, a rămas neacoperită suma de 907, 70 lei, reprezentând o parte din cheltuielile pentru luna martie 2012, precum și cele pentru lunile aprilie – iunie 2012. Astfel, instanța constantă că nu s-a plătit cota de contribuție la cheltuielile comune pe luna iunie 2012, pârâtul datorând suma de 281,39 lei.
D. urmare, în urma plăților efectuate, instanța reține că pârâtul mai datorează reclamantei cu titlu de cheltuieli de întreținere pentru perioada iunie 2012 – septembrie 2013 doar suma de 288,56 lei.
Referitor la suma de 5.500,43 lei, indicată de către reclamantă în precizarea de acțiune ca sold inițial, se constată că aceasta a fost evidențiată pe lista de cheltuieli pentru luna iunie 2012 ca reprezentând restanțe neachitate din lunile anterioare. Se reține că reclamanta nu a solicitat în mod distinct sumele reprezentând cote de contribuție la cheltuielile comune pentru lunile de dinaintea lunii iunie 2012, astfel încât acestea nu pot fi acordate de către instanță. Nu se poate considera că acestea ar fi incluse în cheltuielile pentru luna iunie 2012, doar fiindcă ele apar trecute în listele afișate, din moment ce analizând textele de lege aplicabile, respectiv art.46 și art.50 alin.1 din Legea nr.230/2007, reiese că aceste valori se calculează și se solicita pentru fiecare lună în mod distinct. C. de contribuție la cheltuielile comune se calculează pentru fiecare lună, astfel încât aceste valori au caracter individual și reprezintă fiecare în parte o datorie de sine stătătoare ce trebuie cerută în mod separat și dovedită în mod corespunzător. Având în vedere că instanța nu se poate pronunța pe mai mult decât s-a cerut, în lipsa unei solicitări separate din partea reclamantei, se constată că respectiva suma nu poate fi acordată în cadrul prezentei acțiuni.
În ceea ce privește sumele solicitate cu titlu de fond de reparații, se constată că la data de 14.02.2013, pârâtul a achitat suma de 450 lei cu titlu de „reparații lift”. Astfel, sumele de 51,71 lei și 77,95 lei corespunzătoare lunilor iulie 2012 și august 2012, de 51,71 lei, respectiv 77.95 lei, cerute de către reclamantă au fost acoperite prin această plată. Cu toate acestea, se constată că ulterior plății, în lunile iunie 2013 și iulie 2013 au mai fost evidențiate în listele de cheltuieli sumele de 14,35 lei și 163,41 lei datorate pentru fondul de reparații, fără a se face dovada că acestea au fost achitate. În consecință, pârâtul datorează în continuare suma de 177,76 lei cu titlu de fond de reparații.
Referitor la penalitățile de întârziere, art.49 alin.1 și 2 din Legea nr.230/2007 prevăd că Asociația de proprietari poate stabili un sistem propriu de penalizări pentru orice sumă cu titlu de restanță, afișată pe lista de plată, iar penalizările nu vor fi mai mari de 0,2% pentru fiecare zi de întârziere și se vor aplica numai după o perioadă de 30 de zile care depășește termenul stabilit pentru plată, fără ca suma penalizărilor să poată depăși suma la care s-au aplicat. De asemenea, termenul de plată a cotelor de contribuție la cheltuielile asociației de proprietari, afișate pe lista lunară de plată, este de maximum 20 de zile calendaristice.
În ceea ce privește penalitățile de întârziere în cuantum de 151,14 lei, ce apar individualizate pe lista de cheltuieli pentru luna iunie 2012, instanța constată că acestea reprezintă în fapt penalități datorate pentru neplata cotelor de contribuție aferente lunilor anterioare. Având în vedere că prin precizarea de acțiune, reiterată în față instanței, reclamanta a solicitat doar penalitățile de întârziere aferente lunilor iunie 2012 – septembrie 2013, pentru aceleași considerente expuse în cazul debitului principal aferent altor luni decât cele indicate în mod expres, instanța nu va putea dispune obligarea pârâtului la plata acestora.
Referitor la procentul aplicat pentru calculul penalităților de întârziere, se constată că din procesele-verbale din data de 05.05.2008, repsectiv 06.08.2012, rezultă că reclamanta a înțeles să stabilească un sistem propriu de penalizări, anume procentul de 0,1% până în luna august 2012, de când s-a aplicat procentul de 0,2%, în ambele cazuri respectându-se limitele impuse de lege.
Din listele de cheltuieli și explicațiile privind calculul penalităților depuse de către reclamantă rezultă că aceasta a respectat prevederile legale și în ceea ce peivește momentele de la care sumele datorate cu titlu de penalități au început a fi calculate. Astfel, în fiecare lună în care cota de contribuție la cheltuielile comune a rămas neachitată au fost calculate penalități la suma restantă doar după 50 de zile de la data afișării listei. Se observă că s-a aplicat textul ce stabilește că termenul de plată a cotelor de contribuție este de maxim 20 de zile, iar după împlinirea acestei scadențe mai curg încă 30 de zile, după care vor începe să fie calculate penalități. Urmărind fișele curpinzând explicațiile de calcul, se observă că aceste termene de 50 de zile, calculate ca zile libere, de la data afișării listei de cheltuieli au fost respectate. De asemenea, se observă că nu au fost calculate penalități la penalități, din moment ce procentul de calcul era aplicat în fiecare lună doar la debitul principal inițial stabilit pentru luna raportat la care se calculau penalitățile, fără a se avea în vedere penalitățile calculate anterior, care fuseseră evidențiate pe o listă de cheltuieli distinctă, în lunile anterioare. În consecință, acestea doar erau calculate în continuare, ca efect al trecerii timpului fără ca debitul principal să fie achitat. De asemenea, la niciun moment cuantumul penalităților datorat pentru o lună nu a depășit debit principal la care a fost aplicat procentul. În consecință, instanță consideră că sunt justificate sumele solictate cu titlu de penalități de întârziere de către asociația reclamantă.
Cu toate acestea, instanța observă că deși pârâtul a achitat integral la data de 11.02.2013 debitul principal pentru lunile iulie 2012 – decembrie 2012, pe listele incluzând explicațiile la calculul penalităților din martie 2013 – septembrie 2013 acestea nu apar ca fiind achitate, astfel încât au fost calculate în continuare penalități. Având în vedere că pârâtul nu mai datora la acel moment respectivele sume, ele vor fi scăzute din totalul penalităților de întârziere percepute între lunile martie 2013 – septembrie 2013. Astfel, în luna martie 2013, pârâtul datora doar 7,20 lei cu titlu de penalități de întârziere, în loc de 78,45 lei; în luna aprilie 2013 doar 37, 59 lei, în loc de 145,78; în luna mai 2013 doar 39,31 în loc de 115,83 lei; în luna iunie 2013 doar 32,72 lei în loc de 90,78 lei; în luna iulie 2013 doar 42,40 lei în loc de 132,12 lei; în luna august 2013 doar 18,01 lei în loc de 91,90 lei; în luna septembrie 2013 doar 30,13 lei, în loc de 122,50 lei. Adunând aceste sume la cele calculate în lunile anterioare, se observă că pentru perioada iunie 2012 – septembrie 2013 pârâtul datorează un total de 586,87 lei cu titlu de penalități de întârziere.
În ceea ce privește cererea inițială de eșalonare a plății formulată de pârât, se constată că aceasta nu a mai fost susținută și nici nu s-a depus nicio dovadă din care să reiasă existența unei reale imposibilități de plată, astfel cum este cerut de art.397 alin.3 C.proc.civ..
Pentru aceste considerente, instanța va admite în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamantă și va obliga pârâtul la plata sumei de 288,56 lei, reprezentând cheltuieli de întreținere, 177,76 lei reprezentând fond de reparații și 586,87 lei, reprezentând penalități de întârziere, calculate pentru perioada iunie 2012 – septembrie 2013, urmând a respinge în rest cererea, ca neîntemeiată.
Conform art.453 C.proc.civ., partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea celeilalte părți, la plata cheltuielilor de judecată. Alineatul 2 al aceluiași articol prevede însă că atunci când cererea a fost admisă numai în parte, judecătorii vor stabili măsura în care fiecare dintre părți poate fi obligată la plata cheltuielilor de judecată. D. reclamanta a formulat cerere de acordare a cheltuielilor de judecată, pârâtul exprimându-și opțiunea în sensul solicitării acestora pe cale separată. În cauză, reclamanta a efectuat cheltuieli de judecată constând în onorariu avocațial de 600 lei (fila 18), respectiv de 400 lei (fila 463), precum și cheltuieli constând în achitarea sumelor necesare fotocopierii înscrisurilor depuse la dosar, în cuantum total de 63.70 lei (fila. 102, fila 189 verso). Având în vedere soluția ce se va pronunța în cauză, instanța constă că și reclamanta se află în parte în culpă procesuală, raportat la partea din acțiune ce va fi repsinsă, astfel încât nu se justifică obligarea pârâtului la achitarea în totalitate a cheltuielilor de judecată, acestea urmând a fi stabilite prin raportare la partea din pretenție referitor la care s-a stabilit culpa procesuală a pârâtului. În consecință, instanța va obliga pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 400 lei, reprezentând cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte cererea de chemare în judecată formulată de către reclamanta Asociația de P. Izlazului nr.2, sc.2-5, ..F._, cu sediul în Cluj-N., ., sc.2-5, ., și cu sediul procesual ales la Cabinet de avocat A. S. F., în Cluj-N., .-41, ap.21, . cu pârâtul J. I., cu domiciliul în Cluj-N., ., ., ., și domiciliul ales la S.C.P.A. S., Țico și Asociații, cu sediul în Cluj-N., Calea Dorobanților nr.6, ..
Oblică pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 288,56 lei, reprezentând cheltuieli de întreținere aferente perioadei iunie 2012 – septembrie 2013, a sumei de 177,76 lei reprezentând fond de reparații aferent lunilor iunie 2013 și iulie 2013, precum și suma de 586.87 lei, reprezentând penalități de întârziere aferente lunilor iunie 2012 – septembrie 2013.
Respinge cererea în rest, ca neîntemeiată.
Obligă pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 400 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare.
Cererea de apel se va depune la Judecătoria Cluj-N..
Pronunțată în ședință publică, azi, 23.02.2015.
Judecător, Grefier,
G. A. FodorAna M. M.
Red./Dact./GAF/4 ex./17.03.2015
| ← Somaţie de plată. Încheierea nr. 1963/2015. Judecătoria... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 1952/2015.... → |
|---|
