Rectificare carte funciară. Sentința nr. 2015/2015. Judecătoria CLUJ-NAPOCA

Judecătoria CLUJ-NAPOCA - Sentințe și decizii civile / 2015

Sentința nr. 2015/2015 pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 17-11-2015 în dosarul nr. 10766/2015

Dosar nr._

Cod operator date cu caracter personal 3185

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA C.-N.

CIVIL

SENTINȚA CIVILĂ Nr._/2015

Ședința publică de la 17 Noiembrie 2015

Completul constituit din:

PREȘEDINTE E.-E. P.

GREFIER A. D. K.

Pe rol fiind judecarea cauzei Civile privind pe reclamant G. A. A. și pe pârât M. C.-N., PRIN PRIMAR, pârât S. R. PRIN CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI C.-N., având ca obiect acțiune în constatare.

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reprezentantul reclamantei, av. F. S., cu împuternicire depusă la fila 35 din dosar, lipsă fiind pârâții.

Procedura este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Judecătoria, procedând la verificarea din oficiu a competenței, conform dispozițiilor art. 131 C.pr.civ., constată că este competentă general, teritorial și material să soluționeze prezenta cauză.

Având în vedere dispozițiile art. 238 alin. 1 NCPC, instanța apreciază durata cercetării procesului la 30 de zile.

Instanța pune în discuție excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului de rândul 2, invocată prin întâmpinare.

Reprezentantul reclamantei invocă prevederile art. 36 raportat la art. 26 din Legea 18/1991. Apreciază că S. Român nu are calitate procesuală pasivă, aceasta fiind deținută doar de M. C.-N., prin Primar, și Consiliul Local al Municipiului C.-N., prin Primar.

Instanța invocă din oficiu excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului de rândul 1, M. C.-N., prin Primar.

Reprezentantul reclamantei solicită respingerea excepției, apreciind că pârâtul de rândul 1 are calitate procesuală pasivă, acesta fiind proprietarul terenului.

Având în vedere excepția lipsei calității procesuale pasive invocată prin întâmpinare de pârâtul S. Român, prin Consiliul Local al Municipiului C.-N., și excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului M. C.-N. invocată din oficiu, instanța reține cauza în pronunțare pe excepțiile invocate.

INSTANȚA

Prin cererea înregistrată sub nr.d e main sus reclamanta G. ANG ELIA - A., a solicitat în contradictoriu cu parații M. C.-N., reprezentat prin Primarul Municipiului C.-N., S. R., prin CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI C.-N.:

- Sa se constate ca reclamanta, in continuarea drepturilor dobândite de la autorul M. Ernest, in temeiul art. 37 din Hotărârea Guvernului nr. 20 din 17. 01. 1996. privind Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 112 /1995, a dobândit dreptul de proprietate asupra întregului teren aferent casei de locuit. înscrisa in CF nr._ C.-N., (provenita din conversia pe hârtie a CF nr._), edificata pe .. 832/1, in suprafața reala de 190 mp., asa cum rezulta din documentația tehnica anexata prezentei;

- sa se dispună rectificarea suprafeței parcelei de teren cu nr. topo. 832/1, de la suprafața scriptica de 139 mp. la suprafața reala măsurata de 190 mp., iar a suprafeței parcelei de teren cu nr. topo. 832/2, de la suprafața scriptica de 106 mp. la suprafața reala măsurata de 55 mp., asa cum rezulta din documentația tehnica anexata prezentei; .:

- Sa se dispună efectuarea operațiunilor de carte funciara si publicitate imobiliara necesare evidențierii in cartea funciara a rectificării suprafeței parcelelor de teren cu nr. topo. 832/1 si 832/2;având in vedere următoarele:

In fapt: Astfel cum rezulta din documentația tehnica anexata, suprafața cumulata a parcelelor de teren cu nr. topo. 832/1 si 832/2, ambele provenind din .. inițial de 832, in suprafața de 68 stj.), este de 245 mp.

Diferențele considerabile existente intre suprafețele scriptice si cele efectiv măsurate ale parcelelor nr. 832/1 si 832/2, provine din greșita măsurare a suprafeței construite a casei vânduta inițial cumpărătorului M. Ernest, prin Contractul de Vanzare-Cumparare nr. 34.486 din 21. 04. 1997. Astfel din măsurătoarea, apreciativa probabil, efectuata de vanzatoarea S.C. CONSTRUCTARDEALUL S.A. C.-N., a rezultat ca construcția in cauza ar avea suprafața totala construita (amprenta la sol) de 139, motiv pentru care, ca urmarea a unei greșite interpretări a prevederilor Legii nr. 112/1995, a fost atribuit cumpărătorului M. Ernest doar aceasta suprafața (considerata, tot greșit, ca fiind echivalenta amprentei la sol a construcției), după prealabila dezmembrare a parcelei inițiale cu nr. topo. 832, in parcelele cu nr. topo. nou 832 / 1, in suprafața de 139 mp. st 832/2, in suprafața de 106 mp.

In realitate, asa cum rezulta din măsurătorile efectuate, de către subsemnata reclamanta, prin intermediul P.F.A. M. M. R., rezulta ca suprafața reala si efectiva a construcției - înscrisa in CF nr._ C.-N., (provenita din conversia pe hârtie a CF nr._), edificata pe .. 832/1, este de 190 mp., iar suprafața reala si efectiva a curții, având nr. topo. 832/2, este de 55 mp., motiv pentru care se impune rectificarea suprafeței terenului aferent construcției, cu nr. topo. 832/1, la suprafața reala de 190 mp., si rectificarea suprafeței curții aferente, ce se identifica cu . nr. topo. 832/2, la suprafața reala de 55 mp.

In continuare, plecând de la prevederile art. 37 din Hotărârea nr. 20 din 17. 01. 1996. privind Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 112/1995, care stabilesc ca:

" In situațiile de vânzare către chiriași a apartamentelor si când este cazul a anexelor gospodărești, si a garajelor aferente, dreptul de proprietate se dobândește si asupra terenului aferent cu respectarea dispozițiilor art. 26 alin. ultim din Legea nr. 18/1991.", având in vedere totodată prevederile pct. 7.3 din Legea 10 / 2001, care stabilesc: " Pct. 7.3. Prin noțiunea de teren aferent imobilelor instrainate in temeiul Legii nr. 112/1995 se înțelege terenul pe care este amplasata construcția, respectiv amprenta construcției, cat si terenul din împrejurimile construcției necesar bunei utilizări a acesteia indiferent de categoria de folosința."

rezulta îndreptățirea numitului M. Emest, si implicit a subsemnatei reclamante, ca subdobanditoare a dreptului, asupra întregului teren aferent construcției, inclusiv asupra terenului cu nr. topo. 832/2, ce se identificai cu curtea construcției.

In susținerea ideii ca prin noțiunea de teren aferent construcției, se înțelege nu numai terenul aflat sub construcție (amprenta construcției) ci si terenul ce excede terenului aflat sub construcție, incluzând întreaga suprafața necesara utilizării in condiții normale a construcției, vin interpretările date de doctrina dreptului si de practica judecătoreasca.

Astfel, chiar daca definiția noțiunii de „teren aferent construcției" nu-și are, de lege lata, o consacrare legislativă, trebuie observat faptuTcă noțiunea tinde să aibă un sens unitar în cadrul diverselor acte normative care fac trimitere la aceasta. Astfel, putem vorbi de o unicitate semantică a conceptului de „teren aferent construcției" m cadrul legislației române. Așa fiind, vom putea găsi trăsăturile definitorii prin identificarea elementelor disparate în cadrul textelor normative.

Pentru a confirma faptul că prevederile menționate aveau aplicabilitate și în cazul imobilelor urbane apte a avea o curte (altele decât blocurile de locuință), Legea nr. 9/1990, prin art. 1 alin. (2) făcea referire la ambele categorii de imobile, instituind ca terenul aferent includea si curtea.

Ulterior, prin art. 35 din Legea nr. 18/1991, (..art. 36 in varianta republicata a legii), alin. (3) aceste terenuri sunt retrecute în proprietatea titularilor dreptului de proprietate asupra construcțiilor.

De asemenea, prin art. 1 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 331/1992), „terenul aferent activelor" era definit drept acea suprafață „pe care sunt amplasate activele, cât si [terenurile] necesare desfășurării în bune condiții a activității acestora".

Un alt argument de text este oferit de Hotărârea Guvernului nr. 706/1994, care în Anexă identifică terenurile legate de palatele administrative prin două concepte „suprafață construită" și „teren aferent", ultimul având o suprafață evident mai mare decât primul. De altfel, în acest context se poate explica si folosirea termenului de teren aferent în cazuri în care nu ar avea sens cu înțelesul de teren construit.

In final noțiunea de „teren aferent construcției" în accepțiunea Legii nr. 112 / 1995, se înscrie in ideea dezvoltata mai sus, întrucât art. 21 din aceasta lege, care stabilește ca:

" O data cu restituirea în natura și dobindirea dreptului de proprietate asupra apartamentelor se dobîndește și dreptul de proprietate asupra terenurilor aferente, asa cum au fost determinate la data trecerii în proprietatea statului, cu excepția suprafețelor ocupate și aferente altor construcții și dotări edilitare realizate, cu aprobări legale, după aceasta data."

determina terenul aferent construcției în conformitate cu regulile după care acest teren a fost determinat la data trecerii în proprietatea statului.

In ceea ce privește definirea noțiunii de teren aferent construcției, in sensul celor de mai sus s-au pronunțat atât instanțele judecătorești din județul C. cat si instanțele judecătorești din alte județe, existând o . hotărâri judecătorești, pronunțate pe fond cat si in căile de atac si care consfințesc faptul ca noțiunea de teren aferent construcției include pe lansa terenul aflat sub construcție (amprenta la sol a construcției) si terenul din jurul construcției si care servește exploatării in condiții normale a construcției in cauza, cum ar fi inclusiv curtea.

Având in vedere ansamblul argumentelor expuse mai sus, rezulta, fara dubiu, îndreptățirea numitului IVI ol n ar Ernest, si implicit a subsemnatei reclamante, ca subdobanditoare, la dobândirea, prin efectul legii, a dreptului de proprietate cel puțin asupra întregului teren ce se afla sub construcția edificata pe terenul cu nr. topo. 832/1, daca nu si asupra parcelei de teren cu nr. topo. 832/2, ce constituie curtea construcției, dobândita anterior in temeiul legii nr. 112/1995.

In alta ordine de idei arată faptul ca problema rectificării suprafeței parcelei de teren cu nr. topo. 832/1, s-ar fi putut realiza pe cale necontencioasa, cu condiția manifestării unei atitudini corecte si profesionale din partea instituției abilitate a Primăriei Municipiului C.-N., prin funcționarii acesteia, lucru care insa, din păcate nu s-a întâmplat, intrucat amintita instituție, in pofida numeroaselor insistente ale reclamantei, care s-au intins pe durata a 9-10 luni, si care au îmbrăcat atât forma scrisa (prin înaintarea a numeroase Cereri si Adrese), cat si cea orala (concretizata prin repetate prezentări la audienta), si a dovezilor prezentate de către reclamantă, ( care inlatura orice dubiu), a refuzat sa accepte realitatea, mai exact sa constate o stare de fapt reala si evidenta.

In drept au fost invocate prevederile Legii nr. 112/1995, prevederile art. 37 din H. 6. nr. 20 din 17. 01.1996., privind Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 112/1995, prevederile art. 26 si 35 (art. 36 in varianta republicata) din Legea nr. 18 / 1991, prevederile art. 969 si urm. (vechiul) Cod Civil, precum si prevederile speciale cuprinse in diferitele acte normative la care am făcut referire in cuprinsul acțiunii sale si care se refera la noțiunea de teren aferent construcției. Din punct de vedere procedural își întemeiază acțiunea pe prevederile art. 194 si urm. Cod de pr. Civ.

Pârâții M. C.-N., reprezentat prin primar, E. B. și S. R. prin, CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI C.-N., reprezentat prin primar, E. B., au formulat ÎNTÂMPINARE prin care solicită instanței respingerea acțiunii, in contradictoriu cu paratul S. R. prin Consiliul Local al Municipiului C.-N., pe cale de excepție, iar pe fondul cauzei, in principiu, arată ca nu se opun admiterii acțiunii, pentru următoarele

MOTIVE:

Sub aspect procedural, in temeiul art. 248 Cod proc.civ., invocă următoarele.

1. Excepția lipsei calității de reprezentant al Consiliului Local fata de S. R. si a calității procesuale pasive a acestuia,

Având in vedere împrejurarea ca in prezentul dosar a fost improcesuat S. R. prin Consiliul local al municipiului C.-N. consideră ca intemeiata excepția lipsei calității de reprezentat a acestuia raportat la dispozițiile art. 223, alin.l din N Cod civil

(1) In raporturile civile in care se exprima nemijlocit, in nume propriu, ca titular de drepturi si obligații, statul participa prin Ministerul Finanțelor Publice, afara de cazul in care legea stabilește un alt organ in acest sens.

(2)Dispozițiile alin.(l) sunt aplicabile in mod corespunzător si unităților administrativ-teritoriale care participa la raporturile civile in nume propriu, prin organele prevăzute de lege.”

Prin urmare, conform textului de lege mai sus citat S. R. este reprezentat prin Ministerul Finanțelor, si doar in cazul unui text de lege expres care poate fi reprezentat prin alte persoane juridice.

In speța, potrivit CF nr._ ( CF vechi nr. 543), nr. topo 832/2 apare ca titular al dreptului de proprietate S. R., dar nu S. R., prin Consiliul Local al Municipiului C.-N.. Deci, având in vedere faptul ca proprietarul tabular nu este identic cu cel chemat in judecata, consideră întemeiata excepția invocata, motiv pentru care solicită admiterea ei.

Pe de alta parte, conform prevederilor art. 36, alin. 2, lit. c din Legea nr. 215/2001 actualizata, potrivit cărora consiliile locale exercita „atribuții privind administrarea domeniului public si privat al comunei, orașului sau municipiului", este limpede ca aceste prevederi limitează dreptul de administrare al consiliilor locale la domeniul public sau privat al unităților administrativ-teritoriale, fara a-l extinde către acela al statului însuși. In continuare se enumera atribuțiile Consiliul local, printre acestea nefiind si aceea de a avea capacitate de a sta in justiție. Ori nu s-ar putea ignora, sub acest aspect, dispozițiile cuprinse in art. 44 si 136 din Constituție, care fac o clara distincție intre domeniul (public si privat) al statului, respectiv acela al unităților administrativ-teritoriale.

Calitatea procesuala consta in identitatea intre persoana reclamantei si cel care este titular al dreptului, precum si intre persoana paratului si cel despre care se pretinde ca este obligat in raportul juridic supus judecații. Sarcina indicării calității procesuale revine reclamantului, care, prin cererea de chemare in judecata, trebuie sa expună împrejurările din care sa rezulte ca el este indreptatit sa-l cheme in judecata pe parat.

De altfel, excepția este o obiecție care, fara sa angajeze fondul pricinii, de care este străina, are tocmai rolul de a evita sau de a intarzia cercetarea acestuia ( întârzierea judecații prin amânarea cauzei, refacerea unor acte de procedura, declinarea competentei - in cazul excepțiilor dilatorii, fie la împiedicarea judecații fondului prin stingerea procesului, anularea sau respingerea cererii ca prematura, prescrisa, inadmisibila - in cazul excepțiilor peremptorii.

De regula, admiterea excepției procesuale nu afectează dreptul reclamantului, iar hotărârea pronunțata nu are autoritate de lucru judecat asupra fondului dreptului.

2. Lipsa capacității procesuale de folosința a Consiliului Local al municipiului.

Solicită instanței respingerea cererii de chemare in judecata invocând excepția lipsei capacității de folosința a paratului S. R., prin Consiliul Local al Municipiului C.-N., având in vedere dispozițiile art. 21 alin. 1 din Legea nr. 215/2001 a administrației publice locale, unitățile administrativ teritoriale sunt persoane juridice de drept public având capacitate juridica deplina si patrimoniu propriu, iar in conformitate cu alin. 2, același articol, in justiție unitățile administrativ teritoriale sunt reprezentate, după caz, de primar sau de președintele consiliului județean. In temeiul acestor prevederi normative, arătam ca personalitate juridica au unitățile administrativ-teritoriale indicate in cuprinsul ari 1, alin. 2, lit. I din Legea nr. 215/2001.

In conformitate cu art. 21 alin. 1 teza I din Legea nr. 215/2001 a administrației publice locale, „unitățile administrativ-teritoriale sunt persoane juridice de drept public, cu capacitate juridica deplina si patrimoniu propriu". De asemenea, potrivit art. 20 alin. 1 din actul normativ indicat anterior „comunele, orașele, municipiile si județele sunt unități administrativ - teritoriale in care se exercita autonomia locala si in care se organizează si funcționează autorități ale administrației publice locale". Din coroborarea celor doua texte exprese, citate mai sus, si in lipsa unor prevederi legale in sens contrar, conchidem ca unitățile administrativ-teritoriale sunt comunele, orașele, municipiile si județele si, pe cale de consecința, numai acestea sunt persoane juridice de drept public, au capacitate juridica deplina si patrimoniu propriu.

In privința paratului - S. R., prin Consiliul local al municipiului C.-N., arată ca in conformitate cu art. 23 alin. 1 din Legea nr. 215/2001, acesta reprezintă o autoritate a administrației publice locale prin care se realizează autonomia locala in comune, orașe, municipii, astfel ca fiind doar organ deliberativ in conformitate cu art. 1, alin. 2, lit. d din Legea nr. 215/2001, in același sens sunt si prevederile art. 121 alin, 1 din Constituția României.

De asemenea, apreciază ca in temeiul art. 56 alin. 1 NCPC, „Poate fi parte in judecata orice persoana care are folosința drepturilor civile". Prin urmare, pentru a fi parte in procesul civil, atât paratul - cat si reclamantul - trebuie sa îndeplinească, alaiuri de alte cerințe specifice si condiția existentei capacității procesuale, lipsa acesteia implicând respingerea acțiunii.

Aceste prevederi legale amintite mai sus trebuie aplicate fara distincție si consiliilor locale, autorităților administrației publice sau organele statului neputand beneficia de un tratament diferențiat fata de celelalte persoane. Consiliile locale si județene nu pot sta in judecata in calitate de parați, neavand personalitate juridica.

F. de argumentele mai sus arătate, in temeiul art. 56, alin. 1 Cod proc.civ. solicită instanței respingerea cererii de chemare in judecata, in contradictoriu cu paratul S. R., prin Consiliul Local al Municipiului C.-N., ca fiind formulata împotriva unei persoane lipsite de capacitate de folosința.

Pe fondul cauzei, învederează următoarele.

Ca o chestiune prealabila, imobilul in litigiu a fost revendicat, in temeiul Legii nr. 10/2001, de către revendicatorii B. A. si B. O..

Prin acțiunea care a format obiectul dosarului nr. 5691/2005, înregistrata la Tribunalul C., reclamantele B. A. si B. O. au chemat in judecata paratul Primarul Municipiului C.-N. solicitând instanței obligarea acestuia la emiterea unei dispoziții de restituire in natura a imobilului litigios ( anexam sentința civila nr. 94/31.01.2006 pronunțata de Tribunalul C. in dosarul nr. 5691/2005).

Prin Dispoziția nr. 3489/29.12.2005emisa de Primarul Municipiului C.-N. s-a propus acordarea de despăgubiri in condițiile legii speciale - Titlul VII din Legea nr. 247/2005, având in vedere despăgubirile primite in baza Legii nr. 112/1995, pentru imobilul situat in C.-N., .. 12, înscris inițial in C.F. nr. 543, cu nr. topo. 832, in favoarea revendicatoarelor B. A. si B. O. (necontestata).

F. de solicitările reclamantei, arată următoarele aspecte.

Din analiza actelor care însoțesc cererea de chemare in judecata, inclusiv a documentației tehnice întocmita de către persoana fizica autorizata M. M. R., cat si ca urmare a deplasării in teren la imobilul in litigiu, a comparării planului de amplasament întocmit la scara 1.200, a schiței funcționale efectuate de S.C. Constructardealul SA, aferente contractului de vânzare-cumpărare nr._/1997, precum si a planului parter existent intocmit la scara 1.75, efectuat de către S.C. Roy&Rip Consulting S.R.L., in opinia pârâtei, rezulta următoarele inadvertențe, astfel.

Planul de amplasament întocmit la scara 1.200, de către dl. M. M. R. (autorizat sa execute lucrări de cadastru, geodezie si cartografie, categoria B si C),

-diferă ca si contur fata de schița funcționala prin includerea in suprafața

construita a unei porțiuni din coridorul de acces, care pe schița funcționala nu se

materializează;

- cuprinde ca si suprafața construita holul (S=3,58 mp) si o suprafața mai

mare a WC-ului fata de WC-ul de pe schița funcționala, aferenta contractului de

vânzare-cumpărare;

- nu este conform cu realitatea din teren, respectiv in ceea ce privește punctul

3, care diferă atât fata de schița funcționala, cat si de planul parter existent la scara

1.75.

Prin urmare, ținând cont de cele precizate mai sus, respectiv după corectarea inadvertențelor, consideram ca daca sunt respectate prevederile art. 107 din Ordinul nr. 700/09.07.2014, privind aprobarea Regulamentului de avizare, recepție și înscriere în evidențele de cadastru și carte funciară, modificarea in plus a suprafeței imobilului situat in intravilan cu un procent de pana la 10% inclusiv fata de suprafața înscrisa in cartea funciara, se realizează in baza unei documentații cadastrale de modificare a suprafeței, care trebuie sa conțină suplimentar si o declarație a proprietarului, in cazul imobilului împrejmuit si materializat prin elemente stabile in timp.

In caz contrar, in conformitate cu dispozițiile art. 109, alin(2) din Ordinul nr. 700/09.07.2014, se arata ," Modificarea în plus a suprafeței imobilului înscris în cartea funciară peste procentele menționate în prezentul capitol se poate realiza în temeiul unei hotărâri judecătorești definitive, în baza documentației cadastrale."

In concluzie, in ceea ce privește planul de amplasament si delimitare a imobilului întocmit de ing. M. M. R., acesta nu respecta conturul construcției de la data vânzării acesteia, raportat la schița funcționala.

De altfel, conform pct. 1 din Contractul de vânzare-cumpărare nr._/21.04.1997, încheiat intre S.C. Constructardelaul SA C.-N. si M. Ernest, cat si a Schiței funcționale ce face parte integranta din contract, rezulta: suprafața utila a apartamentului in litigiu este de 131,59 mp, iar suprafața de teren aferenta construcției, a fost atribuita in proprietate in cota de 100%, respectiv 139/139 mp.

Pe de alta parte, in ceea ce privește îndreptarea erorii materiale a suprafeței imobilului teren-curte cu nr. topo 832/2, menționează faptul ca aceasta a fost soluționată prin corectarea suprafeței de la 91 mp la 106 mp.

Analizand actele si lucrarile dosarului prin prisma exceptiei lipsei calitatii procesuale pasive a paratilor de rand 1 si 2, se retin urmatoarele:

Potrivit art. art. 223, alin.l din N Cod civil

„(1) In raporturile civile in care se exprima nemijlocit, in nume propriu, ca titular de drepturi si obligații, statul participa prin Ministerul Finanțelor Publice, afara de cazul in care legea stabilește un alt organ in acest sens.

(2)Dispozițiile alin.(l) sunt aplicabile in mod corespunzător si unităților administrativ-teritoriale care participa la raporturile civile in nume propriu, prin organele prevăzute de lege.”

In speța, potrivit CF nr._ ( CF vechi nr. 543), nr. topo 832/2 apare ca titular al dreptului de proprietate S. R., dar nu S. R., prin Consiliul Local al Municipiului C.-N..,cum de altfel nu apare nici M. C.-N. prin Primar .

Ca urmare, avand in vedere faptul ca proprietarul tabular nu este identic cu cel chemat in judecata, instanta apreciaza exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratilor de rand 1 si 2 ca fiind intemeiata, urmand a respinge actiunea formulata de reclamanta ca fiind indreptata impotriva unor persoane fara calitate procesuala pasiva.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTARASTE

Admite exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratilor M. C.-N. prin Primar si S. R. prin Consiliul Local al Municipiului C.-N..

Respinge actiunea civila formulata de reclamanta G. A.-A. domic. in C.-N., .. 12, jud. C. cu domic. procesual ales in C.-N., .. 28, jud. C. in contradictoriu cu paratii M. C.-N. prin Primar cu sediul in C.-N., ., jud. C. si S. R. prin Consiliul Local al Municipiului C.-N. cu sediul in C.-N., ., jud. C..

Cu apel in termen de 30 de zile de la comunicare.

Apelul si motivele de apel se depun la Judecatoria C.-N..

Pronuntata in sedinta publica, azi, 17.11.2015.

P. GREFIER

E. E. P. A. D. K.

PEE./PEE./5 EX./28.12.2015

← Plângere contravenţională. Sentința nr. 9045/2015....		Anulare act. Sentința nr. 8611/2015. Judecătoria CLUJ-NAPOCA →

Rectificare carte funciară. Sentința nr. 2015/2015. Judecătoria CLUJ-NAPOCA

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Rectificare carte funciară. Sentința nr. 2015/2015. Judecătoria CLUJ-NAPOCA