Somaţie de plată. Sentința nr. 2056/2015. Judecătoria CLUJ-NAPOCA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2056/2015 pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 25-02-2015 în dosarul nr. 18604/300/2014
ROMANIA
JUDECATORIA CLUJ N.
OPERATOR DE DATE CU CARACTER PERSONAL 3185
SECTIA CIVILA
Dosar nr._/211/2014
SENTINȚA CIVILĂ NR. 2056/2015
Ședința publică din 25 februarie 2015
Instanța constituita din:
P.: F. I.
GREFIER: T. R.
S-a luat în examinare acțiunea civilă formulată de creditoarea LA F. SRL în contradictoriu cu debitorul C. F., având ca obiect ordonanță de plată.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Având în vedere dispozițiile art. 131 N.C.P.C., instanța constată că este competentă general, material și teritorial să judece pricina potrivit art. 1015 C.pr.civ.
În temeiul art. 255 si art. 258 C.pr.civ, instanța încuviințează proba cu înscrisurile depuse la dosar ca fiind pertinente, concludente și utile soluționării cauzei pentru ambele părți.
Instanța, în temeiul disp. art. 244 C. pr. civ., declară cercetarea procesului încheiată, iar, în temeiul disp. art. 392 C.. pr. civ., deschide dezbaterile asupra fondului cauzei.
Instanța în temeiul art. 394 și art. 395 C.pr.civ. reține cauza în pronunțare pe baza probelor de la dosar.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, instanța constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată depusă pe rolul Judecătoriei Sectorului 2 București la data de 19.08.2014, sub nr. de mai sus, creditoarea LA F. SRL a solicitat, în contradictoriu cu debitorul C. F., obligarea acestuia la plata sumei de 359,58 lei reprezentând contravaloare facturi restante, a sumei de 34,69 lei reprezentând penalități de întârziere și echivalentul în lei al sumei de 372 euro la cursul BNR de la data efectuării plății, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii s-a arătat că în baza Contractului de abonament încheiat în părți, debitorul s-a obligat să achite o sumă fixă, lunar, reprezentând contravaloarea abonamentului, achitarea facturilor urmând să fie realizată în termen de 7 zile de la data emiterii facturii. Totodată, s-a arătat că în temeiul art. 4 alin. 4.3, pârâtul s-a obligat la palta penalităților de întârziere în cuantum de 0,15 pe zi.
Reclamanta creditoarea a mai învederat faptul că potrivit art. 5 pct. 5.2, abonatul, la încetarea contractului, este obligat să restituie în termen de 48 de ore, toate bunurile primite în custodie, în bună stare, în raport de gradul normal de uzură, această obligație nefiind îndeplinită până în prezent.
În drept, cererea de chemare în judecată a fost întemeiată pe dispozițiile art. 1013, art. 1014 și urm. C.pr.civ..
Pentru dovedirea cererii de chemare în judecată s-a solicitat proba cu înscrisuri și interogatoriu.
La cererea de chemare în judecată au fost anexate înscrisuri (f. 6-22).
Cererea a fost legal timbrată cu 200 lei taxă de timbru (f. 23).
Deși legal citat, debitorul nu s-a prezentat în instanță și nu a depus întâmpinare.
Prin sentința civilă nr._ pronunțată în ședința publică din data de 22.10.2014, instanța învestită a admis excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Sectorului 2 București și a dispus declinarea competenței de soluționare a prezentei cauze către Judecătoria Cluj-N..
La termenul din 25 februarie 2015 instanța a încuviințat și administrat proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei.
Analizând actele și lucrările dosarului de față, instanța reține următoarele:
În fapt, între părți a fost încheiat un contract de abonament nr._-TS din 11.04.2013 în baza căruia debitorul și-a asumat obligația de a achita facturile emise de reclamantă în termen de 7 zile de la data emiterii acestora. Totodată, în temeiul prevederii art. 4 alin. 4.3 din contract, pârâtul s-a obligat la palta penalităților de întârziere în cuantum de 0,15 pe zi.
În același timp, potrivit art. 5 pct. 5.2, abonatul, la încetarea contractului, este obligat să restituie în termen de 48 de ore, toate bunurile primite în custodie, în bună stare, în raport de gradul normal de uzură, această obligație nefiind îndeplinită până în prezent.
Deși legal citat debitorul nu a depus la dosarul cauzei întâmpinare, astfel că instanța, în temeiul art. 1018 alin. (3) C. proc. civ., va considera această împrejurare ca o recunoaștere a pretențiilor creditoarei.
În drept, în conformitate cu art. 1.013 C. proc. civ. procedura ordonanței de plată se aplică creanțelor certe, lichide și exigibile constând în obligații de plată a unor sume de bani care rezultă dintr-un contract civil, inclusiv din cele încheiate între un profesionist și o autoritate contractantă, constatate prin înscris ori determinate potrivit unui statut, regulament sau altui înscris, însușit de părți prin semnătură ori în alt mod admis de lege.
Din ansamblul acestor prevederi legale, reiese că acei creditori care dețin o creanță certă, lichidă și exigibilă constând în obligații de plată a unor sume de bani care rezultă dintr-un contract civil, constatat printr-un înscris, însuțit de părți prin semnătură ori în alt mod admis de lege, au la dispoziție pentru valorificarea acesteia o procedură specială în situația în care singurul impediment pentru a trece la executarea silită este lipsa titlului executoriu. Scopul procedurii speciale instituite prin ordonanța de plată constă în obținerea de către creditor a unui titlu executoriu împotriva debitorului fără a se analiza fondul raporturilor juridice pe calea procedurii de drept comun.
Cerințele de admisibilitate ale procedurii ordonanței de plată trebuie întrunite în mod cumulativ, instanța urmând a le verifica pe fiecare în parte.
Astfel, potrivit art. 662 alin. 2 Noul C.pr.civ., creanța certă este aceea a cărei existență neîndoielnică rezultă din însuși titlul executoriu. În cauză, existența creanței rezultă din facturile atașate cererii de chemare în judecată depuse la filele 16-18 din dosar, facturile emise în baza contractului de abonament încheiat între părți. Apoi, în baza alin. 3 al aceluiași articol, o creanță este lichidă atunci când obiectul ei este determinat sau când titlul executoriu conține elementele care permit stabilirea lui, instanța apreciind că, în cauză, și această condiție este îndeplinită, obiectul creanței fiind determinat prin facturile emise de către creditoare. În ceea ce privește condiția exigibilității, instanța reține că, potrivit art. 662 alin. 4 Noul C.pr.civ., o creanță este exigibilă dacă obligația debitorului este ajunsă la scadență iar, în cauză, în cuprinsul fiecărei facturi în parte este indicată data scadenței, astfel încât și această condiție este îndeplinită.
Instanța constată faptul că debitul rămas neachitat este de 359,58 lei conform facturilor depuse la dosarul cauzei.
De asemenea, în speță, în conformitate cu prevederile art. 1013 Noul C.pr.civ., obligația debitoarei este una de plată a unei sume de bani, respectiv contravaloarea mărfurilor indicate în facturi, care au fost însușite de părți prin semnare și ștampilare, iar creanța în cauză nu a fost contestată de debitoare în condițiile art. 1018 alin. 3 C.pr.civ., împrejurare pe care instanța o va aprecia ca o recunoaștere a pretențiilor formulate de creditoare.
În consecință, fiind îndeplinte condițiile impuse de art. 1013 C.pr.civ., instanța va admite cererea de chemare în judecată și va obliga pârâte debitoare la plata sumei de 359,58 lei reprezentând debit restant.
În ceea ce privește penalitățile de întârziere, instanța observă faptul că în temeiul prevederii art. 4 alin. 4.3 din contract, pârâtul s-a obligat la plata penalităților de întârziere în cuantum de 0,15% pe zi în ipoteza întârzierii în plata facturilor emise. În aceste condiții, instanța va admite solicitarea reclamantei și va obliga pârâtul la plata penalităților de întârziere în sumă de 34,69 lei.
Instanța reține faptul că potrivit art. 5 pct. 5.2 încheiat între părți, abonatul, la încetarea contractului, este obligat să restituie în termen de 48 de ore, toate bunurile primite în custodie, în bună stare, în raport de gradul normal de uzură iar în caz contrar are obligația de a achita contravaloarea acestora.
În cauza de față, instanța reține faptul că pârâtul debitor nu a făcut dovada îndeplinirii acestei obligații, motiv pentru care îl va obliga pe acesta la plata echivalentului în lei a sumei de 372 euro la cursul BNR de la data efectuării plății.
Cât privește termenul de plată, în raport de dispozițiile art. 1021 alin. 1 și 3 C.pr.civ., instanța va stabili ca acesta să fie de 20 zile de la comunicarea prezentei hotărâri.
Având în vedere dispozițiile art. 453 alin. 1 C.pr.civ., instanța va obliga pe debitor, ca parte care a pierdut procesul, la plata către creditoare a sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând taxa judiciară de timbru achitată pentru promovarea prezentei cereri.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite cererea formulată de creditoarea LA F. SRL, cu sediul în București, .. 8C, sector 2 București, având CUI_ și nr. de ordine în Registrul Comerțului J_ în contradictoriu cu debitorul C. F. având CNP_ cu domiciliul în Cluj-N., ., ., și în consecință:
Ordonă debitorului să achite creditoarei suma de 359,58 lei reprezentând contravaloare facturi restante, suma de 34,69 lei reprezentând penalități de întârziere și echivalentul în lei al sumei de 372 euro la cursul BNR de la data efectuării plății.
Obligă debitorul, la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 200 lei.
Fixează un termen de 20 de zile de la data comunicării pentru efectuarea plății de către debitor.
Executorie.
Cu drept de a formula cerere în anulare, care se va depune la Judecătoria Cluj-N., în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțata in ședința publica din data de 25.02.2015.
Președinte Grefier
F. IULIATOTH R.
Red./Dact. 4 ex. I.F. – 02.03.2015 – 4 exemplare
| ← Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 1605/2015. Judecătoria... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 2059/2015.... → |
|---|
