Plângere contravenţională. Sentința nr. 23/2013. Judecătoria CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 23/2013 pronunțată de Judecătoria CONSTANŢA la data de 23-09-2013 în dosarul nr. 14359/212/2013
DOSAR NR._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA C.
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ nr._
ȘEDINȚA PUBLICĂ din data de 23 Septembrie 2013
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: A. I. G.
GREFIER: E. A. P.
Pe rol judecarea cauzei civile, având ca obiect plângere contravențională, acțiune formulată de petentul P. C. cu domiciliul în C., .. 113, ., CNP_, în contradictoriu cu intimatul I.P.J. C. – SERVICIUL RUTIER cu sediul în C., ., jud. C., CUI_, cont bancar RO11TREZ__ .
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă petentul personal, care se legitimează cu C.I. . nr._, lipsă fiind intimatul.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință.
În conformitate cu dispozițiile art. 131 Cod procedură civilă cu referire la dispozițiile art. 32 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, instanța constată că este competentă general, material și teritorial să soluționeze prezenta cauză.
Interpelat fiind de către instanță, petentul arată că are angajat avocat ales, însă nu dorește apelarea cauzei în prezența acestuia.
Nemaifiind alte cereri de formulat, chestiuni prealabile de discutat, ori excepții de invocat, instanța acordă cuvântul asupra propunerii de probe.
Petentul solicită încuviințarea probei cu interogatoriul intimatului și audierea în calitate de martor a agentului constatator, având în vedere faptul că după completarea procesului verbal, agentul constatator a observat că purta centura de siguranță.
Instanța, deliberând asupra probelor solicitate de petent, în conformitate cu dispozițiile art. 258 cu referire la art. 255 Cod procedură civilă, încuviințează proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei și respinge probele solicitate de petent, ca nefiind utile, concludente și pertinente soluționării cauzei.
Nemaifiind alte probe de administrat, instanța constată pricina în stare de judecată și acordă cuvântul asupra fondului.
Petentul solicită admiterea plângerii.
În temeiul art. 394 Cod procedură civilă, instanța declară închise dezbaterile și rămâne în pronunțare pe fondul cauzei.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin plângerea înregistrată la data de 30.05.2013 pe rolul Judecătoriei C., sub nr. de dosar_ petentul P. C. a solicitat în contradictoriu cu intimatul I.P.J. C. - SERVICIUL RUTIER anularea procesului – verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ întocmit de intimat la data de 23.05.2013. În subsidiar a solicitat înlocuirea amenzii contravenționale cu avertisment.
În motivarea plângerii petentul a arătat că în data de 23 mai 2013 în timp ce conducea autoturismul cu nr. De înmatriculare_, pe ., în mun.C., a fost oprit de un agent rutier din cadrul Serviciului rutier care a întocmit procesul-verbal contestat pe calea prezentei motivând că nu purta centura de siguranță, aspect nereal întrucât avea culată centura de siguranță, situație constatată chiar de agentul constatator în momentul în care s-a apropiat de autoturism
În drept au fost invocate dispozițiile OG 2/2001 și OUG 195/2002 RA.
Petentul a anexat plângerii, procesul – verbal de contravenție . nr._/23.05.2013.
La data de 09 iulie 2013 în conformitate cu disp.art.201 alin.1 și 2 NCPC intimatul a formulat întâmpinare prin care a solicitat a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată, întrucât procesul-verbal se bucură de prezumția relativă de adevăr până la proba contrarie. În drept au fost invocate dispozițiile OUG 195/2002, HG 1391/2006, OG 2/2001. În susținerea întâmpinării intimatul a depus la dosar raportul agentului constatator.
În probațiune instanța a încuviințat pentru părți proba cu înscrisuri.
Plângerea împotriva procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției este scutită de taxa judiciară de timbru, în temeiul art.36 din O.G. nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor. De asemenea, potrivit art.1 alin.2 din O.G. 32/1995, nu s-a aplicat timbru judiciar.
Analizând materialul probator al cauzei, instanța reține în fapt următoarele:
Prin procesul – verbal de constatare a contravenției . nr._ din 23.05.2013 din 18.01.2013 petentul P. C. a fost sancționat contravențional conform 36 alin.1 din RaOUG nr. 195/2002, cu amendă în cuantum de 150 lei și 2 puncte de penalizare. S-a reținut în sarcina petentului că a condus auto cu nr. de înmatriculare_ în C. pe . nu a respectat obligația de a purta, în timpul circulației pe drumurile publice, centura de siguranță.
În urma verificării cerute de dispozițiile art.34 alin.1 din O.G. nr.2/2001 și având în vedere și dispozițiile ar.101 alin.1 C.proc.civ., instanța constată că plângerea a fost înregistrată pe rolul instanței la data de 30.05.2013, în termenul legal de 15 zile, termen calculat de la data întocmirii procesului verbal de contravenție contestat (23.05.2013), întrucât acesta i-a fost înmânat petentului în condițiile prevăzute de art.26 din O.G. nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor (fila nr.4, din dosar).
Cu privire la procesul verbal de contravenție contestat:
Instanța își va întemeia raționamentul care stă la baza motivării prezentei hotărâri pe dispozițiile art.34 alin.1 din O.G. nr.2/2001, potrivit cu care instanța învestită cu soluționarea plângerii analizează legalitatea și temeinicia procesului-verbal de contravenție și hotărăște asupra sancțiunii.
În ceea ce privește legalitatea procesului – verbal de constatare și sancționare a contravenției, instanța reține că în acesta sunt cuprinse toate mențiunile obligatorii prevăzute sub sancțiunea nulității absolute de art. 17 din OG 2/2001și sub sancțiunea nulității relative de art. 16 alin. 1 din același act normativ. De altfel, petentul nu a invocat niciun motiv de nelegalitate a actului sancționator.
Analizând temeinicia procesului-verbal de contraventie, instanta retine ca, desi acesta beneficiaza de prezumtia de temeinicie, prevazuta de art. 269 si 270 NCPC, facând dovada deplina pâna la înscrierea în fals cu privire la aspectele constatate personal de catre agentul constatator care se refera la identitatea persoanei sanctionate, fapta constatata, locul si timpul savârsirii faptei, prezumtia de temeinicie este relativa, putând fi rasturnata prin dovada contrara, sarcina probei revenind contravenientului, conform art.249 NCPC., conform caruia cel care face o propunere înaintea judecatii trebuie sa o dovedeasca.
Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă în condițiile în care persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor.
Astfel procesele verbale încheiate de pe baza constatărilor personale ale agentului constatator se bucură de o prezumție de legalitate și temeinicie, o interpretare contrară fiind de natură să face excesiv de oneroasă obligația statului de proba veridicitatea celor reținute în sarcina contravenientului având în vedere împrejurarea că acestea se petrec de cele mai multe ori . și cu rapiditate.
Cu privire la procesul verbal încheiat de către organele de poliție la data de 23.05.2013 și contestat de petent, instanța reține că în genere, fiind întocmit de un agent al statului aflat în exercițiul funcției, respectiv de un lucrător al poliției pe baza unor constatări personale, trebuie sa i se recunoască valoare probatorie sub aspectul constatării stării de fapt dând efect unei prezumții relative în ceea ce privește legalitatea și temeinicia celor sancționate.
Pentru aceste motive, instanța consideră că organul constatator a răsturnat sarcina probei, astfel încât petentul trebuie să facă dovada contrarie situației de fapt reținute în procesul verbal, motiv pentru care instanța va analiza dacă numitul P. C. a îndeplinit obligația ce îi revine.
Potrivit art. 108, alin.1, lit.a, pct. 3, din OUG nr. 195/2002, ,,Constituie contraventie nerespectarea obligatiei de a purta, în timpul circulatiei pe drumurile publice, centura de siguranta ori castile de protectie omologate, dupa caz”.
Instanța nu poate reține susținerile petentului conform cărora în momentul în care a fost depistat în trafic purta centura de siguranță întrucât nu a făcut dovada acestui fapt.
Din această perspectivă, instanța apreciază că procesul-verbal de contravenție, în măsura în care cuprinde constatările personale ale agentului constatator, are forță probantă prin el însuși și constituie o dovadă suficientă a vinovăției contestatorului cât timp acesta din urmă nu este în măsură să prezinte o probă contrară. În această ordine de idei trebuie arătat că a conferi forță probantă unui înscris nu echivalează cu negarea prezumției de nevinovăție ci poate fi considerat o modalitate de „stabilire legală a vinovăției” în sensul art. 6 alin. 2 din Convenția europeană a drepturilor omului.
Față de această stare de fapt instanța consideră că petentul se face vinovat de săvârșirea contravenției reținute în sarcina sa întrucât nu a reusit sa rastoarne prezumtia de temeinicie a procesului-verbal.
Potrivit art. 21 alin.3 din OG 2/2001, sancțiunea trebuie să fie proporțională nu numai cu pericolul faptei, dar și cu împrejurările comiterii faptei și urmările produse. Având în vedere amploarea accidentelor rutiere și faptul că prin purtarea centurii de siguranță conducătorii auto nu fac altceva decât să-și protejeze propria integritate corporală sau chiar viața în desfășurarea traficului rutier, neutilizarea centurii de siguranță fiind cea de-a doua cauză de deces în accidentele rutiere, după viteza excesivă și chiar înaintea condusului în stare de ebrietate, instanța apreciază că fapta petentului prezintă un pericol social concret, sens în care apreciază că nu se impune înlocuirea amenzii contravenționale cu avertismentul, scopul sancțiunii contravenționale nepuând fi atins prin aplicarea avertismentului.
În consecință, instanța urmează să respingă ca neîntemeiată plângerea formulată de petentul P. C. împotriva procesului - verbal de contravenție . nr._ întocmit de intimatul IPJ C. la data de 23.05.2013.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge plângerea formulată de petentul P. C. cu domiciliul în C., .. 113, ., ., jud. C., CNP_, în contradictoriu cu intimatul I.P.J. C. – SERVICIUL RUTIER cu sediul în C., ., jud. C., CUI_, cont bancar RO11TREZ__, împotriva procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ întocmit de intimat la data de 23.05.2013.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 23.09.2013.
PREȘEDINTE GREFIER
A. I. G. E. A. P.
Red.thred. Jud.A.I.G./
Tehnored. Gref. E.A.P./4ex
| ← Plângere contravenţională. Hotărâre din 20-05-2013,... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 6/2013. Judecătoria... → |
|---|
