Plângere contravenţională. Sentința nr. 26/2013. Judecătoria CONSTANŢA

Sentința nr. 26/2013 pronunțată de Judecătoria CONSTANŢA la data de 26-08-2013 în dosarul nr. 5700/212/2013

Dosar nr._

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA C. – SECȚIA CIVILĂ

Operator de date cu caracter personal nr. 3047

SENTINȚA CIVILĂ NR._

Ședința publică din data de: 26.08.2013

Completul constituit din:

PREȘEDINTE: G. A. I.

GREFIER: M. DĂNUȚA M.

Pe rol judecarea cauzei Civile având ca obiect plângere contravențională, acțiune formulată de petentul M. C. cu domiciliul în VALU LUI T., .. 11, J. C. formulată în contradictoriu cu intimatul P. M. C. cu sediul în CONSTANTA, ., J. C. împotriva procesului verbal de constare și sancționare a contravenției . nr._/07.02.2013.

La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă intimata prin avocat D. C. în substituire pentru avocat C. Tudoruș, lipsă fiind petentul .

Procedura de citare este legal îndeplinită cu părțile.

S-a făcut referatul cauzei expus oral de către grefierul de ședință, după care,

Instanța, procedând din oficiu la verificarea competenței, potrivit art. 131 C. p. civ., constată că este competentă general, material și teritorial să soluționeze cauza.

Nemaifiind alte cereri de formulat, chestiuni prealabile de discutat, ori excepții de invocat, instanța acordă cuvântul asupra propunerii de probe conform art.258 NCPC.

Reprezentantul convențional al intimatului solicită încuviințarea probei cu înscrisurile depuse la dosar, care includ și planșa foto.

În temeiul art.255- și 258 Cod proc. civ., instanța apreciază că proba cu înscrisuri este pertinentă și concludentă pentru soluționarea cauzei și o încuviințează pentru ambele părți, iar în baza art.260 NCPC procedează la administrarea probatoriului încuviințat.

Instanța ia act de susținerile parți prezente, în sensul că nu mai are alte probe si cereri în prealabil de formulat, sens în care, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fondul cauzei, conform art.392 NCPC.

Reprezentanta intimatului solicită respingerea plângerii contravenționale, menținerea procesului verbal contestat, cu obligarea petentului la plata cheltuielilor de judecată, reprezentând onorariul de avocat.

În baza art.394 NCPC instanța constată încheiate dezbaterile asupra fondului cauzei si rămâne în pronunțare.

INSTANȚA

Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei C. la data de 20.02.2013, sub nr._ petentul M. C. a solicitat în contradictoriu cu intimatul P. M. CONSTANTA anularea procesului verbal de contravenție . nr._ întocmit la data de 07.02.2013 de agenții constatatori din cadrul Primăriei M. C. - Direcția Poliția Locală.

În motivarea în fapt, a arătat că prin procesul verbal de contravenție este netemeinic, întrucât nu a fost menționat în procesul verbal faptul că se afla la volanul unui autoturism cu inscripția COMPANIEI NAȚIONALE POȘTA ROMÂNĂ, că este angajatul acestei companii, precum și faptul că se afla în timpul efectuării unei activități în interesul Poștei Române, respectiv al clientului contractual B. Post Soveja de unde ridica corespondența.

Susține petentul că respectiva unitate bancară neavând loc de parcare a oprit pentru un minut autoturismul în locul menționat în procesul-verbal, iar căutarea unui loc de parcare în zonă ar fi necesitat un timp care nu-i permitea să ajungă la orele stabilite la alți clienți ai Poștei, respectiv pierderea legăturilor cu alte curse poștale.

Având în vedre că una din trăsăturile esențiale ale contravenției este existența pericolului social, a solicitat înlocuirea sancțiunii aplicate cu avertisment având în vedere pericolul social redus al faptei, în procesul verbal de contravenție nefiind detaliate împrejurările care pot servi la aprecierea gravității faptei și la evaluarea eventualelor pagube.

A depus la dosar procesul verbal de contravenție contestat, certificatul de înmatriculare al autovehiculului, precizând că nu are alte probe de formulat cu excepția înscrisurilor depuse la dosar.

Intimata legal citată nu a formulat întâmpinare, însă a depus înscrisuri la dosar, respectiv transcrierea mecanică a procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat, planșa foto, iar în concluziile formulate oral în fața instanței prin reprezentant convențional – avocat a solicitat respingerea plângerii cu obligarea petentului la plata cheltuielilor de judecată constând în onorariu de avocat.

În temeiul art.255 și 258 C.pr.civ., instanța a încuviințat pentru ambele părți proba cu înscrisuri, considerând-o pertinentă, concludentă și utilă pentru soluționarea cauzei.

Analizând actele și lucrările dosarului instanța reține următoarele:

Prin procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr. nr._ întocmit la data de 07.02.2013 de agenții constatatori din cadrul Primăriei M. C. - Direcția Poliția Locală, petentul a fost sancționat cu amendă contravențională de 150 lei, reținându-se că, în data respectivă a oprit voluntar autoturismul marca Volkswagen cu numărul de înmatriculare_ pe banda I de circulație a străzii TOMIS-SOVEJA la mai puțin de 25 metrii înainte de trecerea pentru pietoni, îngreunând circulația pietonală și traficul rutier, contravenție prevăzută de art.142 lit.e din R.A.O.U.G. 195/2002, și sancționată de art. 99 alin. 2 din O.U.G. nr. 195/2002, republicată.

Verificând, potrivit art. 34 al. 1 din O.G. nr. 2/2001, legalitatea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat, instanța constată că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu.

De altfel, in cauză, petentul nu a invocat si dovedit neregularităti cu privire la legalitatea actului sanctionator contestat, sau vreo vatamare care să conducă la anularea procesului verbal, conform dispozitiilor art.105 alin.2 C.proc.civila.

Sub aspectul temeiniciei însă, petentul nu a administrat probe de natură a răsturna prezumția de veridicitate a procesului verbal.

Din interpretarea dispozițiilor art. 34 din OG nr. 2/2001 prin prisma aspectelor statuate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauza A. contra României, decizia din 04.10.2007, precum și în alte cauze privind aceeași materie (Ozturk c. Germaniei, Malige c. Franței, Campbell și Fell c. Marii Britanii), instanța reține că procesul – verbal de contravenție nu se bucură în sine de o prezumție de temeinicie, sarcina probei cu privire la situația de fapt revenind organului constatator, întrucât principiul prezumției de nevinovăție statuat în materie penală de art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului este aplicabil și în materie contravențională.

Din fotografia depusă de către intimat, rezultă faptul că fapta contravențională reținută în procesul verbal contestat este conformă cu realitatea .

Astfel din analizarea materialului probator administrat-înscrisuri, se constată că in cauza, nu s-a facut dovada existenței unei situații de fapt contrare celei constatate de către reprezentantul intimatului, petentul M. C. nerăsturnând prezumția de validitate de care beneficiază actul sancționator contestat.

În ce privește cererea subsidiară, instanța reține următoarele:

Potrivit art.5 alin.5 din OG nr.2/2001” Sancțiunea stabilită trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite .”

Potrivit art.7 din OG 2/2001 1) Avertismentul constă în atenționarea verbală sau scrisă a contravenientului asupra pericolului social al faptei săvârșite, însoțită de recomandarea de a respecta dispozițiile legale. (2) Avertismentul se aplică în cazul în care fapta este de gravitate redusă. (3) Avertismentul se poate aplica și în cazul în care actul normativ de stabilire și sancționare a contravenției nu prevede această sancțiune .

Pe de alta parte, conform disp.art.21 alin 3 din OG nr.2/2001: “Sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal”.

Instanta apreciază că fapta reținută în sarcina petentului care se afla în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu prezintă un grad de pericol social redus.

Instanța apreciată că sancțiunea stabilită pentru o faptă de natură contravențională are un rol educativ .

Astfel instanța apreciază că există o disproporție între pericolul social al faptei reținută în sarcina petentului și cuantumul sancțiunii aplicate, precum și faptul că petentul se poate reeduca și prin sancționarea cu avertisment, avertismentul fiind suficient pentru ca a-și atinge scopul sancționator, astfel se apreciază că există o disproporție între pericolul social al faptei reținută în sarcina petentului și cuantumul sancțiunii aplicate.

Având în vedere dispozițiile coroborate ale art. 34 și 38 alin. (3) din O.G. nr. 2/2001, care permit instanței sa aprecieze inclusiv natura sancțiunii ce se impune a fi aplicata contravenientului, în raport cu criteriile prevăzute de art. 21 alin. (3) din O.G. nr. 2/2001, instanța, constată că împrejurările concrete de săvârșire a faptelor imprimă acestora un grad de pericol social redus.

Această concluzie rezultă din împrejurările în care aceasta a fost săvârșită, modul și mijloacele de săvârșire, scopul urmărit și urmarea produsă, cât și din faptul că fapta a fost recunoscută de petent, prin plângerea adresată Judecătoriei.

Astfel, potrivit art. 5 alin. 5 din OG 2/2001 astfel cum a fost modificat prin Legea 180/2002 pentru aprobarea OG 2/2001, coroborat cu dispozițiile art. 21 alin.3 din aceeași ordonanța, sancțiunea contravenționala trebuie aplicata in limitele prevăzute de actul normativ si trebuie sa fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările, modul si mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsa, precum si de circumstanțele personale ale contravenientului.

Prin urmare, pentru aceste argumente si văzând posibilitatea oferita prin art. 7 alin. 3 din OG 2/2001, potrivit căruia avertismentul se aplica si in lipsa unei prevederi exprese in actul de sancționare a contravenției respective, instanța va dispune înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale in cuantum de 150 lei cu sancțiunea avertismentului, considerând ca aceasta este nu numai necesara ci si suficienta pentru a se atrage atenția contravenientului asupra gradului de pericol social al faptelor săvârșite si pentru a preveni săvârșirea de noi fapte antisociale.

Astfel, instanța apreciază proporțional cu gradul de pericol social al faptei, sancționarea petentului cu avertisment, potrivit dispozițiilor art. 5 alin 5 si art.7 alin 2 din O.G.2 /2001 și, făcând aplicarea dispozițiilor art.7 alin.1 din O.G .2/2001, petentul urmează a fi atenționat asupra pericolului social al faptei și i se va atrage atenția asupra respectării normelor legale referitoare la staționarea voluntară regulamentară.

În ceea ce privește cheltuielile de judecată solicitate de către intimat, instanța în baza art. 453 alin.2 NCPC va obliga petentul la plata sumei de 185 lei.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite în parte plângerea contravențională formulată de petentul M. C. cu domiciliul în VALU LUI T., .. 11, J. C. formulată în contradictoriu cu intimatul P. M. C. cu sediul în CONSTANTA, ., J. C..

Înlocuiește sancțiunea amenzii contravenționale aplicată petentului M. C. prin procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._/07.02.2013, cu avertismentul.

Obligă petentul la plata către intimat a cheltuielilor de judecată în cuantum de 185 lei reprezentând onorariu de avocat.

Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică azi, 26.08.2013.

PREȘEDINTE, GREFIER,

G. A. I. M. DĂNUȚA M.

M.M. 28 August 2013

Red. Jud. G.A. I./2ex/ 04.10.2013

Emis 2 comunicări, la data de .

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Plângere contravenţională. Sentința nr. 26/2013. Judecătoria CONSTANŢA