Plângere contravenţională. Sentința nr. 4818/2013. Judecătoria CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 4818/2013 pronunțată de Judecătoria CONSTANŢA la data de 03-04-2013 în dosarul nr. 23806/212/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA C.
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 4818
Ședința publică din data de 03.04.2013
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: B. MERAL
GREFIER: Ș. F. C.
Pe rol, soluționarea cauzei civile având ca obiect plângere contravențională, cerere formulată de petenta O. G. M. domiciliată în C., ., .. 18, județul C. în contradictoriu cu intimata P. MUNICIPIULUI CONSTANTA cu sediul în C., ., județul C..
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează că, prin serviciul registratură, la data de 02.04.2013, P. Municipiului C. – Secția 5 Poliție a depus la dosarul cauzei răspunsul la adresa emisă de instanță.
În conformitate cu disp. art. 150 Cod procedură civilă, instanța constată cauza în stare de judecată și rămâne în pronunțare.
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 19.09.2012 sub nr._, petenta O. G. M. a solicitat, în contradictoriu cu intimata POLIȚIA MUNICIPIULUI C. anularea procesului- verbal . nr._/14.08.2012.
În motivare, petenta a invocat următoarele motive de nelegalitate a procesului- verbal contestat: clandestinitatea, omisiunea indicării naturii procesului- verbal, lipsa numărului de înregistrare și a ștampilei, lipsa aprobării de către șeful unității, data întocmirii, neconsemnarea obiecțiunilor, tardivitatea. Cu privire la temeinicia procesului- verbal a contestat săvârșirea faptei.
Plângerea nu a fost întemeiată în drept.
În probațiune, petenta a depus la dosarul cauzei copie a procesului- verbal contestat.
În conformitate cu prevederile art. 15 lit. i din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru și art. 36 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, plângerea împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției este scutită de taxa judiciară de timbru, iar conform art. 1 alin. 2 din OG nr. 32/1995, este scutită și de plata timbrului judiciar.
Intimata nu a formulat întâmpinare, dar a depus documentația ce stă la baza întocmirii procesului- verbal, constând în raportul agentului constatator, precum și transcrierea mecanică a procesului- verbal.
În temeiul art. 167 C.pr.civ și art. 33- 34 din O.G. nr. 2/2001 instanța a încuviințat pentru ambele părți proba cu înscrisuri, apreciind că acestea sunt pertinente, concludente și utile pentru soluționarea cauzei.
Analizând actele și lucrările dosarului instanța reține următoarele:
Prin procesul- verbal de contravenție . nr._/14.08.2012, petenta a fost sancționată cu amendă de 200 de lei pentru că a tulburat liniștea și ordinea publică prin țipete și alarmă, faptă sancționată de art 3 pct 28, art 4 lit. a din Legea nr. 61/1991.
Verificând, potrivit art. 34 al. 1 din O.G. nr. 2/2001, legalitatea procesului- verbal de constatare și sancționare a contravenției contestate, instanța constată că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu.
Instanța va respinge ca vădit neîntemeiate susținerile petentei cu privire la clandestinitatea, omisiunea indicării naturii procesului- verbal, lipsa numărului de înregistrare și a ștampilei, lipsa aprobării de către șeful unității, data întocmirii, neconsemnarea obiecțiunilor, tardivitatea, constatând că acesta a fost întocmit cu respectarea prevederilor indicate de art 16 și art 17 din OG nr. 2/2001.
În plus, instanța reține că pentru legalitatea unui proces- verbal nu sunt necesare nici ștampilarea, și nici aprobarea șefului unității.
Sub aspectul temeiniciei, instanța reține că, deși O.G. nr.2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul verbal contravențional face dovada deplină a situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.
Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când apreciază probatoriul.
Dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise, în măsura în care instanța respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare.
Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional.
Instanța constată că agentul de poliție a observat-o personal pe contestatoare și a avut posibilitatea de a aprecia dacă aceasta respectă sau nu prevederile legale, iar petenta nu a făcut dovada existenței vreunui caz de înlăturare a vinovăției sale în săvârșirea contravenției.
Instanța apreciază că petenta nu a dovedit netemeinicia observațiilor personale ale agentului constatator sau inexactitatea acestora și nici nu a prezentat o explicație rațională motivului pentru care agentul ar fi întocmit procesul-verbal cu consemnarea unei situații nereale, pentru a se ridica un dubiu cu privire la obiectivitatea acestuia.
În ceea ce privește individualizarea sancțiunii contravenționale aplicate, în raport cu dispozițiile art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001, instanța reține că amenda contravențională aplicată în cuantumul minim este proporțională în raport cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținând seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, precum și de circumstanțele personale ale petentei.
Având în vedere aceste considerente, în temeiul art. 34 din O.G. nr. 2/2001, instanța va respinge ca neîntemeiată plângerea petentei.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge ca neîntemeiată plângerea contravențională formulată de petenta O. G. M. domiciliată în C., ., .. 18, județul C. împotriva procesului-verbal . nr._/14.08.2012 în contradictoriu cu intimatul POLIȚIA MUNICIPIULUI C. cu sediul în C., ., județul C..
Ia act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 03.04.2013.
PREȘEDINTE, GREFIER,
B. MERAL Ș. F. C.
Red.Jud.B.M.2ex.08.04.2013
Tehnored.Ș.F.C.09.04.2013
| ← Uzucapiune. Sentința nr. 12/2013. Judecătoria CONSTANŢA | Reziliere contract. Sentința nr. 7026/2013. Judecătoria CONSTANŢA → |
|---|
