Pretenţii. Sentința nr. 30/2013. Judecătoria CONSTANŢA
Comentarii |
|
Sentința nr. 30/2013 pronunțată de Judecătoria CONSTANŢA la data de 30-10-2013 în dosarul nr. 11332/212/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA C.
SECȚIA CIVILĂ
Operator de date cu caracter personal nr. 3047
SENTINȚA CIVILĂ NR._
Ședința publică din data de 30.10.2013
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: B. MERAL
GREFIER: Ș. F. C.
Pe rol, judecarea cauzei civile având ca obiect pretenții, acțiune formulată de reclamanta S.C. E. T. S.R.L. cu sediul în Constanta, .. 165, județul C. în contradictoriu cu pârâta S.C. E. P. MVM 2006 S.R.L. cu sediul în Călărași, ., .. P, județul Călărași.
Prezenta cerere a fost timbrată cu taxa judiciară de timbru în cuantum de 766,16 lei, respectiv O.P. nr. 574/21.05.2013.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă pentru reclamantă avocat F. E., conform împuternicirii avocațiale depuse la dosarul cauzei, lipsind pârâta.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează că, prin serviciul registratură, la data de 30.09.2013, reclamanta a depus la dosarul cauzei lista cu întrebările la interogatoriul propus a se administra pârâtei.
Nemaifiind cereri sau probe de formulat ori excepții de invocat, acordă cuvântul asupra fondului cauzei.
Reprezentanta reclamantei solicită admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată, în sensul de a se dispune obligarea pârâtei la plata sumei de 2223,44 lei reprezentând cuantumul chiriei neachitate și a sumei de 7771 lei, reprezentând penalități de întârziere. Susține că la baza pretențiilor sale stă contractul de sublocațiune. Totodată, solicită obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată constând în taxa judiciară de timbru, timbre judiciare și onorariul de avocat. Depune la dosarul cauzei chitanțele privind achitarea onorariului de avocat în cuantum de 700 lei.
În conformitate cu disp. art. 394 Cod proc. civ., instanța declară dezbaterile închise și rămâne în pronunțare asupra fondului cauzei.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei C. în data de 25.04.2013 sub nr._, reclamanta . a chemat în judecată pe pârâta . 2006 SRL solicitând instanței obligarea acesteia la plata sumei de 2223,44 lei reprezentând contravaloarea chiriilor restante, precum și la plata sumei de 7771,60 lei reprezentând penalități de întârziere; cu obligarea la plata cheltuielilor de judecată.
În motivare, s- a arătat că între părți s-a încheiat contractul de sublocațiune nr CH 337/28.01.2007 valabil până la 28.01.2011, potrivit căruia pârâta avea obligația de a achita lunar o chirie de 152,77 euro. Din august 2010 până în noiembrie 2010 pârâta a achitat chiria parțial rămânând un rest de 2223,44 lei. La valoarea debitului neachitat se adaugă și penalități de întârziere în procent de 0,4 % pe zi de întârziere, calculate conform art. 7 pct 4 din contractul părților.
În drept s-au invocat prevederile art. 969 C.civ.
În probațiune s-au depus următoarele înscrisuri: notificare, contractul, facturi fiscale, calcul penalități.
Cererea a fost legal timbrată.
Pârâta, legal citată, nu a formulat întâmpinare.
Instanța a încuviințat proba cu înscrisuri ca fiind pertinentă, concludentă și utilă soluționării cauzei, precum și proba cu interogatoriul pârâtei.
Analizând probele administrate în cauză, instanța reține următoarele:
Între părți s-a încheiat contractul de sublocațiune nr CH 337/28.01.2007 valabil până la 28.01.2011, potrivit căruia pârâta avea obligația de a achita lunar o chirie de 152,77 euro pentru subînchirierea unui autovehicul marca Chevrolet Aveo.
Din punct de vedere probatoriu, instanța reține că în materie contractuală sarcina probei este împărțită între creditor și debitor, în sensul că reclamantul are sarcina de a proba existența convenției, moment în care se prezumă faptul neexecutării culpabile din partea debitorului, care poate proba contrariul fie prin actul juridic al plății, în conformitate cu dispozițiile art. 1092 C.civ. și urm., fie caracterul neculpabil al neîndeplinirii obligațiilor conținute de contract, conform art. 1082 C.civ.
Având în vedere că, în speța de față, reclamanta, prin înscrisurile depuse la dosar, respectiv contractul de sublocațiune nr CH 337/28.01.2007 și facturile fiscale acceptate la plată de către pârâtă, a făcut dovada existenței unui contract valabil și executarea propriilor obligații, afirmând în același timp neexecutarea obligațiilor de către pârât, instanța reține că acestuia din urmă îi revenea sarcina de a dovedi, potrivit art. 249 din noul Cod de procedură civilă că și- a executat propriile obligații.
Pârâta nu a administrat dovezi în sensul achitării debitului restant, stingerii obligației de plată printr-un alt mod admis de lege sau existenței unei cauze exoneratoare de răspundere, instanța apreciind că există o neexecutare culpabilă din partea acestuia a obligațiilor contractuale.
Aplicând prevederile art. 358 din noul Cod de procedură civilă cu privire la refuzul nejustificat al pârâtei de a răspunde la interogatoriul formulat de reclamantă, instanța socotește această împrejurare ca început de dovadă în folosul reclamantei.
În conformitate cu prevederile art. 1073 din Codul civil de la 1864, creditorul are dreptul la îndeplinirea exactă a obligației de către debitor.
În scopul asigurării executării obligațiilor asumate în contract, părțile pot conveni ca partea care nu își va respecta obligația să plătească celeilalte părți o sumă de bani, denumită penalitate. O astfel de clauză penală a fost inserată si in cuprinsul contractului încheiat între părți, respectiv art. 7 pct 4, stipulându-se că pentru sumele enachitate la termen se vor percepe penalități de întârziere de 0,4 % pe zi, calculate la suma datorată.
Totodată, instanța constată că potrivit art.1082 și 1088 din Codul civil din 1864, neexecutarea la termen a unei obligații de a plăti o sumă de bani, atrage îndreptățirea creditorului la primirea de daune-interese, fără a fi necesar ca reclamanta să dovedească un prejudiciu suferit ca urmarea neexecutării sau fără să fie necesară dovedirea vreunei culpe a debitorului, în neexecutarea obligației sale.
Față de cele expuse mai sus, instanța, reținând că reclamanta a dovedit pretențiile sale prin probele administrate în cauză, fiind întrunite cumulativ condițiile răspunderii civile contractuale, în temeiul art. 969 din Codul civil, potrivit căruia convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante, urmează să admită acțiunea, astfel cum a fost formulata și să oblige pârâta la plata către reclamantă a sumei de 2223,44 lei reprezentând contravaloare debit și 7771,60 lei reprezentând penalități de întârziere.
Având în vedere dispozițiile art. 451 noul C. proc. civ., și reținând culpa procesuală a pârâtei în declanșarea prezentului litigiu, acesta va fi obligată și la plata sumei de 1469,16 lei cu titlu de cheltuieli de judecată constând în taxă judiciară de timbru, timbru judiciar și onorariu avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite cererea formulată de reclamanta . cu sediul în Constanta, .. 165, județul C. în contradictoriu cu pârâtul . 2006 SRL cu sediul în Călărași, ., .. P, județul Călărași.
Obligă pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 2223,44 lei reprezentând debit și a sumei de 7771,60 lei reprezentând penalități de întârziere.
Obligă pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 1469,16 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi 30.10.2013.
PREȘEDINTE, GREFIER,
B. MERAL Ș. F. C.
Red.Jud.B.M.4ex.11.11.2013
Tehnored.Ș.F.C.
2com.
← Pretenţii. Sentința nr. 30/2013. Judecătoria CONSTANŢA | Somaţie de plată. Sentința nr. 2013/2013. Judecătoria CONSTANŢA → |
---|