Somaţie de plată. Sentința nr. 02/2013. Judecătoria CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 02/2013 pronunțată de Judecătoria CONSTANŢA la data de 02-12-2013 în dosarul nr. 8694/212/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA C.
OPERATOR DE DATE CU CARACTER PERSONAL NR. 3047
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR._
Ședința publică din data de 02.12.2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE: D. C.
GREFIER: L. A.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe creditoarea ., cu sediul în C., . – 47, și pe debitorul I. C., cu domiciliul în Năvodari, ., .. A, ., respectiv în Năvodari, ., ., având ca obiect somație de plată.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura este legal îndeplinită, prin afișare la ușa instanței.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Având în vedere că s-a depus taxa de timbru în cuantum de 39 lei și dovada citării prin publicitate a societății debitoare, instanța apreciază că sunt întrunite condițiile pentru redeschiderea judecății cauzei, motiv pentru dispune redeschiderea judecății cauzei și acordă termen astăzi, 02.12.2013.
Deliberând asupra probei cu înscrisuri solicitate de societatea creditoare, constatând că este legală, pertinentă, concludentă și utilă cauzei în conformitate cu disp. art.167 C.pr.civ., o admite astfel cum a fost formulată.
În conformitate cu disp. art 150 C.pr.civ., instanța reține cauza spre soluționare și rămâne în pronunțare pe fondul cauzei.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei C. la data de 06.04.2012, sub număr de dosar_, creditoarea .. a solicitat emiterea unei ordonanțe care să cuprindă somația de plată adresată debitorului I. C., pentru sumele de:
-267,36 lei reprezentând contravaloare abonament pentru lunile decembrie 2009-iulie 2010;
- 1743,88 lei, reprezentând penalități de întârziere convenționale calculate până la data de 29.02.2012;
- suma ce reprezintă penalitățile de întârziere calculate în continuare, până la stingerea integrală a debitului;
-suma ce reprezintă cuantumul cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii, creditoarea a arătat că între cele două părți s-a încheiat un contract de prestări servicii în temeiul căruia creditoarea a furnizat pentru debitor servicii de internet.
Deoarece debitorul nu a achitat contravaloarea serviciilor primite, apreciind că deține față de aceasta o creanță certă, lichidă și exigibilă, creditoarea s-a adresat instanței de judecată pentru emiterea ordonanței care să conțină somația de plată adresată debitorului pentru debitul neachitat.
De asemenea, creditoarea solicită somarea debitorului și la plata penalităților de întârziere în cuantum de 1% pentru fiecare zi de întârziere, calculate în temeiul art. 8.1. din contract.
În drept, cererea s-a întemeiat pe dispozițiile O.G. nr. 5/2001, art. 242 și art. 274 C. proc. civ.
În dovedirea susținerilor, au fost anexate la cerere o . înscrisuri, respectiv contractul de abonament la serviciul de telecomunicații electronice încheiat între părți, facturile fiscale emise de creditoare, calculul penalităților de întârziere.
Debitorul, deși a fost legal citat cu copie de pe cererea introductivă și înscrisurile anexate și cu mențiunea de a depune întâmpinare, nu s-a prezentat în instanță și nici nu a depus întâmpinare prin care să arate excepțiile, dovezile și toate mijloacele de apărare, conform dispozițiilor art. 115-118 C. proc. civ.
Analizând materialul probator existent la dosarul cauzei, instanța reține următoarele:
Între cele două părți s-a încheiat contractul de abonament nr. 847/11.09.2008 (filele 6-7 din dosar) în urma căruia creditoarea a furnizat pentru debitor servicii de internet la adresa indicată în cuprinsul contractului.
Pentru contravaloarea serviciilor furnizate în perioada decembrie 2009 – iulie 2010, creditoarea a emis către debitor facturi fiscale ce însumează valoarea de 267,36 lei, a căror contravaloare trebuia achitată până la data de 20 a fiecărei luni, conform stipulațiilor contractuale.
Deși legal citat, debitorul nu a făcut dovada plății contravalorii serviciilor furnizate de creditoare și nici nu a contestat în vreun fel existența debitului pe care îl are de achitat către creditoare.
Raportat la debitul restant, creditoarea a calculat penalități de întârziere în temeiul art. 8.1. din contract, până la data de 29.02.2012, solicitând instanței emiterea unei ordonanțe care să cuprindă somația de plată atât pentru debitul restant, cât și pentru penalitățile de întârziere ce vor fi datorate de la data de 01.03.2012, până la data plății efective a debitului.
Verificând condițiile cerute de procedura specială reglementată de O.G. nr. 5/2001, instanța constată că sunt întrunite condițiile cerute de lege pentru admiterea în parte a cererii formulate de creditoare, după cum urmează:
Conform dispozițiilor O.G. nr. 5/2001, art.1 alin. (1): „Procedura somației de plată se desfășoară, la cererea creditorului, în scopul realizării de bunăvoie sau prin executare silită a creanțelor certe, lichide și exigibile ce reprezintă obligații de plată a unor sume de bani, asumate prin contract constatat printr-un înscris ori determinate potrivit unui statut, regulament sau altui înscris, însușit de părți prin semnătură ori în alt mod admis de lege și care atestă drepturi și obligații privind executarea anumitor servicii, lucrări sau orice alte prestații”.
Art. 6 alin. (2) din O.G. nr. 5/2001 stabilește că: „Când în urma examinării prevăzute la alin. (1) constată că pretențiile creditorului sunt justificate, judecătorul emite ordonanța care va conține somația de plată către debitor, precum și termenul de plată”, iar art. 6 alin. (3) din O.G. nr. 5/2001 stabilește că: „Termenul de plată nu va fi mai mic de 10 zile și nici nu va depăși 30 de zile. Judecătorul va putea stabili alt termen potrivit înțelegerii părților”.
În ceea ce privește debitul restant, instanța apreciază că creanța solicitată de creditoare reprezintă o obligație de plată pentru o sumă de bani ce are caracter cert (existența acesteia rezultând din cuprinsul prevederilor contractului încheiat între părți), este lichidă (cuantumul acesteia este determinat – contravaloarea tipului de abonament pentru care s-a încheiat contractul) și exigibilă (data scadenței fiind împlinită pentru fiecare lună de abonament pe data de 20 a lunii în curs).
De asemenea, obligația de plată a debitoarei atestă drepturi și obligații privind executarea anumitor servicii (furnizarea serviciilor de internet) este asumată prin contract constatat printr-un înscris (contractul încheiat între părți), însușit de părți prin semnătură și ștampilă (conform dovezilor anexate).
Sunt astfel întrunite condițiile cerute de art. 1 din O.G. nr. 5/2001, motive pentru care instanța urmează să admită cererea în ceea ce privește debitul restant.
.În ceea ce privește penalitățile de întârziere, instanța reține că, după ce la art. 7.2. din contractul părților, se arată că „Suma facturată va fi achitată de către client până la data de 20 a lunii în curs”, la art. 8.1. se stipulează că: „Pentru fiecare zi de întârziere la plată după expirarea termenului prevăzut la art. 7.2, clientul se obligă să plătească penalități de 1%, calculate la valoarea serviciilor facturate”.
Urmare a neîndeplinirii de către debitorul a obligațiilor de plată asumate în urma încheierii contractului de furnizare servicii internet, s-a creat creditoarei un prejudiciu, a cărui evaluare s-a făcut anticipat, prin învoiala părților exprimată în cuprinsul stipulațiilor contractuale amintite anterior, stipulații care au valoare de clauză penală.
Art. 1066 C. civ. – Clauza penală este aceea prin care o persoană, spre a da asigurare pentru executarea unei obligații, se leagă a da un lucru în caz de neexecutare din parte-i.
Art. 1069 C. civ. – (1) Clauza penală este o compensație a daunelor interese, ce creditorul suferă din neexecutarea obligației principale. (2) Nu poate dar creditorul cere deodată și penalitatea și obiectul obligației principale, afară dacă penalitatea nu s-a stipulat pentru simpla întârziere a executării.
Penalitățile astfel stabilite întrunesc cumulativ condițiile prevăzute de art. 1 din O.G. nr. 5/2001.
Aceste penalități au caracter cert (existența lor rezultând din cuprinsul prevederilor contractului încheiat între părți), sunt lichide (cuantumul lor fiind determinabil prin aplicarea procentului de penalitate convenit la debit) și exigibile (data scadenței fiind împlinită o dată cu fiecare zi de întârziere).
De asemenea, penalitățile de întârziere precizate sunt accesorii ale unei obligații de plată a unei sume de bani asumate prin contract constatat printr-un înscris însușit de părți prin semnătură și ștampilă și care atestă drepturi și obligații privind executarea unor servicii.
În acest context, se impune emiterea ordonanței care conține somația de plată și pentru penalitățile de întârziere.
În ceea ce privește cuantumul penalităților, instanța constată faptul că se solicită emiterea ordonanței care să conțină somația de plată pentru penalități care depășesc cuantumul debitului principal.
Conform dispozițiilor art. 4 alin. (3) din Legea nr. 469/2002 privind unele măsuri pentru întărirea disciplinei contractuale, în vigoare la data semnării contractului dintre părți, penalitățile pot să depășească cuantumul debitului asupra căruia sunt calculate numai în cazul în care părțile convin asupra acestui aspect, printr-o clauză contractuală expresă:
Art. 4. din Legea nr. 469/2002: „(3) Totalul penalităților pentru întârziere în decontare, prevăzute la alin. (1) și (2), nu poate depăși cuantumul sumei asupra căreia sunt calculate, cu excepția cazului în care prin contract s-a stipulat contrariul”.
Or, în contractul părților nu se prevede expres faptul că penalitățile pot să depășească debitul, situație în care cuantumul penalităților la care poate fi obligat debitorul nu poate fi mai mare decât debitul asupra căruia acestea sunt calculate.
D. urmare, debitorul urmează să fie obligat la penalități egale cu debitul, respectiv în cuantum de 267,36 lei, instanța respingând solicitarea creditoarei de a se achita penalitățile de întârziere care exced valoarea debitului datorat.
În ceea ce privește cheltuielile de judecată, pe cale de consecință, în conformitate cu dispozițiile art. 274 C. proc. civ., se constată că cererea creditoarei de obligare a debitorului la plata cheltuielilor de judecată este întemeiată deoarece debitorul se află în culpă procesuală, introducerea cererii fiind determinată de refuzul acestuia de a-și îndeplini obligațiile contractuale asumate.
Prin urmare, acesta urmează să fie obligat la plata sumelor de 339,3 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, din care 39 lei reprezintă taxă judiciară de timbru, 0,3 lei timbru judiciar, iar 300 lei onorariul de avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte cererea formulată de creditoarea ., cu sediul în C., . – 47, în contradictoriu cu debitorul I. C., cu domiciliul în Năvodari, ., .. A, ., respectiv în Năvodari, ., .. A, ., județul C. .
Obligă debitoarea la plata către creditoare, în termen de 20 de zile de la rămânerea irevocabilă a prezentei hotărâri, a sumei de 267,36 lei, reprezentând contravaloare abonament pentru lunile decembrie 2009 - iulie 2010, respectiv a sumei de 267,36 lei, reprezentând penalități de întârziere.
Obligă debitoarea la plata către creditoare a sumei de 339,3 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, din care 39 lei reprezintă taxă judiciară de timbru, 0,3 lei timbru judiciar, iar 300 lei onorariul de avocat.
Cu drept de cerere în anulare pentru debitoare, în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 02.12.2013.
PREȘEDINTE, GREFIER,
D. C. L. A.
Red. Jud. C.D. / 10.12.2013;
Tehnored. Grf. A.L. /12.12.2013 / 6 exp.
Comunicat 4 exp. / 12.12.2013
| ← Reziliere contract. Sentința nr. 12/2013. Judecătoria CONSTANŢA | Pretenţii. Sentința nr. 20/2013. Judecătoria CONSTANŢA → |
|---|
