Somaţie de plată. Sentința nr. 20/2013. Judecătoria CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 20/2013 pronunțată de Judecătoria CONSTANŢA la data de 20-09-2013 în dosarul nr. 2497/212/2012
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA C.
SECTIA CIVILA
Dosar nr._
Sentinta civila nr._
Ședința publică de la 20.09.2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. L.
GREFIER M. L.
Pe rol judecarea cauzei Civil privind pe creditor . și pe debitor ., având ca obiect somație de plată.
Dezbaterile asupra cauzei au avut loc în sedinta publica din data de 13.09.2013 si au fost consemnate în încheierea de sedinta din acea data, încheiere ce face corp comun cu prezenta, pentru cand, instanta avand nevoie de timp pentru a delibera a dispus amanarea pronuntarii la data de 20.09.2013 .
INSTANȚA
P. cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei C. sub nr._ , creditor . a solicitat în contradictoriu cu debitor ., emiterea ordonanței de plată pentru suma de 2200 euro, echivalentul a 9178 lei, reprezentând debit neachitat pentru serviciile de transport prestate de către creditoare, astfel cum rezultă din factura fiscală nr.461/09.06.2011, contractul de transport rutier de mărfuri încheiat de părți și scrisoarea de transport aferentă acestuia.
În motivare, s-a arătat că între părți a fost încheiat contractul de transport rutier de mărfuri nr.83/30.05.2011 și scrisoarea de transport aferentă. Serviciile solicitate au fost prestate conform înțelegerii, însă debitoarea nu și-a respecta obligația de plată, respectiv contravaloarea sumei de 2200 Euro, conform facturilor fiscale emise.
S-a mai arătat că, în raport de temeiul de drept al acțiunii, creanța invocată este certă, existența ei fiind atestată de înscrisurile depuse la dosar, recunoscute explicit-contractul de prestări servicii și implicit recunoscute prin necontestate-facturile fiscale, fișa cont client, plățile efectuate anterior, precum și lchidă, întrucât câtimea ei este determinată ărin facturile fiscale emise de creditoare și devenite scadente.
În drept, au fost invocate disp. OG 5/2001.
În susținere, au fost depuse la dosar înscrisuri, respectiv factură fiscală, contract-comandă de transport, scrisoare de transport.
Intimata, întrucât dovada de îndeplinire a procedurii de citare a fost restituită la dosar cu mențiunea „destinatar mutat” a fost citată prin publicitate.
Sub aspect probator la soluționarea cauzei au fost avute în vedere înscrisurile depuse la dosar.
Conform dispozițiilor normative speciale care reglementează procedura somației de plată:
Art.1 alin.(1) din O.G. nr.5/2001: „Procedura somației de plată se desfășoară, la cererea creditorului, în scopul realizării de bunăvoie sau prin executare silită a creanțelor certe, lichide și exigibile ce reprezintă obligații de plată a unor sume de bani, asumate prin contract constatat printr-un înscris ori determinate potrivit unui statut, regulament sau altui înscris, însușit de părți prin semnătură ori în alt mod admis de lege și care atestă drepturi și obligații privind executarea anumitor servicii, lucrări sau orice alte prestații”.
În consecință, pentru admiterea unei cereri de emitere a ordonanței care să conțină somația de plată, este necesară întrunirea cumulativă a mai multor condiții.
Creditoarea trebuie să facă dovada existenței unei creanțe certe, lichide și exigibile privind o obligație pecuniară a debitorului său, creanță care să provină dintr-un act scris însușit de părți și să privească drepturi și obligații ce rezultă din executarea unor servicii, lucrări sau alte prestații.
Verificând condițiile cerute cumulativ, expres și imperativ de procedura specială reglementată de O.G. nr. 5/2001, instanța constată că acestea nu sunt întrunite pentru considerentele care succed:
În cadrul procedurii speciale necontencioase reglementate de O.G. nr. 5/2001, instanța este chemată să verifice exclusiv condițiile expres și imperativ prevăzute de textul de lege și analizate anterior (existenței unei creanțe certe, lichide și exigibile privind o obligație pecuniară, creanță care să provină dintr-un act scris însușit de părți și să privească drepturi și obligații ce rezultă din executarea unor servicii, lucrări sau alte prestații).
Dacă instanța constată că cel puțin una din condițiile enumerate anterior nu este îndeplinită (sau nu poate fi verificată din înscrisurile existente la dosar), cererea urmează să fie respinsă ca neîntemeiată, instanța neavând posibilitatea de a analiza fondul raportului juridic litigios dintre cele două părți.
În acord cu art.46 C..>obligațiunile comerciale si liberațiunile se probează: (…) cu facturi acceptate, instanța reține că, dacă în privința creditorului factura fiscală emisă de acesta dovedește existența operațiunii comerciale menționate indiferent dacă poartă sau nu semnătura sa, în ceea ce-l privește pe debitor, pentru a-i putea fi opozabilă, factura trebuie să fie acceptată expres, în scris ori verbal, sau tacit, prin fapte concludente:
În cauza dedusă judecății, instanța constată că, deși între părți s-a încheiat un contract în formă scrisă privind efectuarea transport de marfă internațional, fiind depusă la dosar o copie, fără a fi certificată prin semnătură pentru conformitate, factura fiscală emisă în temeiul acestuia, nu poartă nicio semnătură sau ștampilă a debitoarei, iar scrisoarea de trăsură aferentă contractului-comandă de transport, a fost depusă la dosar în copie ilizibilă, deși i s-a pus în vedre de către instanță să depună la dosar o copie lizibilă și traducerea legalizată a acesteia.
D. urmare, atâta vreme cât nu se face dovada că factura a fost acceptată de către unul dintre reprezentanții legali sau convenționali ai debitoarei, existența creanței invocate este pusă sub semnul îndoielii, lipsindu-i chiar caracterul cert, astfel cum acesta este reglementat de art. 379 alin. (3) C.pr.civ. conform căruia: creanța certă este aceea a cărei existență rezultă din însuși actul de creanță sau și din alte acte, chiar neautentice, emanate de la debitor sau recunoscute de dânsul.
Pentru toate aceste considerente, în raport de dispozițiile normative invocate, instanța urmează să respingă cererea formulată, apreciind ca desfășurarea relațiilor contractuale dintre părți nu poate fi lămurită decât prin cercetarea fondului cauzei, precum si a mecanismului de formare si executare a convenției intervenite intre părți, creditoarea având posibilitatea de a se adresa instanțelor de judecată pentru recuperarea creanței pretinse printr-o acțiune în pretenții întemeiată pe dispozițiile dreptului comun, procedură unde se poate pune în discuție caracterul cert, lichid și exigibil al acestei creanței într-un regim probatoriu mai permisiv.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge cererea formulată de creditoarea ., cu sediul in TARGU J., AL.I.C., ., . cu debitoarea ., cu sediul in CONSTANTA, ., ., .
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică, azi, 20.09.2013.
P., GREFIER,
M. L. M. L.
Red.jud.M.L.S.11.11.2013
Dact...11.2013
| ← Pretenţii. Sentința nr. 1/2013. Judecătoria CONSTANŢA | Plângere contravenţională. Sentința nr. 4898/2013.... → |
|---|
