Succesiune. Sentința nr. 6376/2013. Judecătoria CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 6376/2013 pronunțată de Judecătoria CONSTANŢA la data de 30-04-2013 în dosarul nr. 412/212/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA C.
SECȚIA CIVILĂ
Operator de date cu caracter personal nr. 3047
SENTINȚA CIVILĂ NR.6376
Ședința publică din data de 30.04.2013
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: B. MERAL
GREFIER: Ț. M.
Pe rol, soluționarea cauzei civile având ca obiect succesiune - constatarea nulității absolute parțiale, cerere formulată de reclamantul I. C. domiciliat în C., ., .. 17, județul C., în contradictoriu cu pârâții I. A. domiciliat în C., ., .. 17, județul C. și I. R. domiciliată în București, .. 4, ., sector 5.
Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică, din data de 24.04.2013 și au
fost consemnate în încheierea de amânarea pronunțării de la acea data ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a dispus amânarea pronunțării la data de 30.04.2013.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 09.01.2012 sub nr._ pe rolul Judecătoriei C., reclamantul I. C. în contradictoriu cu pârâții I. A. și I. R. a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună: deschiderea succesiunilor rămase de pe urma defuncților I. Romu și I. I., constatarea calității de moștenitori a părților litigante; constatarea nulității absolute parțiale a testamentului autentificat sub nr. 3862/18.11.2009 de BNP C. Budei. În subsidiar, a solicitat reducerea liberalității excesive constând în testarea imobilului apartament până la acoperirea rezervei succesorale a reclamantului în cotă de 2/3 din moștenire și obligarea pârâților la suportarea cheltuielilor de înmormântare cu defuncții.
În motivare, reclamantul a arătat că în data de 10.10.2005 a decedat I. Romu, tatăl părților din prezenta cauză, iar la data de 16.08.2011 a decedat I. I., mama acestora, reclamantul și pârâtul I. A. fiind copiii celor doi defuncți, iar pârâta I. I. fiica din prima căsătorie a defunctului I. Romu. Reclamantul a mai învederat instanței că în timpul vieții cei doi defuncții au achiziționat un apartament, iar după decesul tatălui, mama a testat în anul 2009 întreg apartamentul către pârâta I. R.. În ceea ce privește nulitatea absolută a testamentului, a apreciat că mama reclamantului putea testa în mod valabil doar asupra cotei sale ideale dobândite prin cumpărare. În plus, reclamantul a invocat lipsa discernământului testatoarei. Referitor la capătul subsidiar de reducere a liberalității excesive, a apreciat reclamantul că sunt incidente dispozițiile art. 847 Cod civil.
Pârâta I. R. a formulat întâmpinare și cerere reconvențională prin care a arătat instanței că părțile din prezenta cauză sunt copiii defunctului I. Romu. Astfel, pârâta a precizat că la decesul tatălui lor, cei doi fii nu se aflau în țară, fiind plecați în Spania din anul 1996- pârâtul I. A., iar reclamantul din anul 2003, aceștia neparticipând nici măcar la înmormântările părinților. În aceste condiții, nici un dintre cei doi fii nu au făcut acte de acceptare a moștenirii rămase de pe urma tatălui lor în termenul de opțiune succesorală de 6 luni. În imobilul succesoral au rămas pârâta și soția supraviețuitoare, care au acceptat în mod tacit succesiunea de pe urma defunctului I. Romu. Pe cale de consecință, moștenitorii acceptanți ai succesiunii lui I. Romu sunt pârâta cu o cotă de ¾ din jumătate din imobil și soția supraviețuitoare cu o cotă de ¼ din jumătate din imobil.
În ceea ce privește succesiunea rămasă de pe urma defunctei I. I., respectiv testamentul lăsat în favoarea pârâtei, aceasta a arătat că testatoarea nu dispus de un bun anume, ci a arătat că toate bunurile mobile și imobile ce se vor găsi în patrimoniul său la data deschiderii succesiunii, vor reveni pârâtei din cauză.
Raportat la lipsa de discernământ a testatoarei, pârâta a arătat că defuncta I. I. era lucidă la momentul întocmirii testamentului, singurele probleme de sănătate ale defunctei fiind legate de amputarea unui picior, ceea ce exclude lipsa de discernământ invocată de reclamant.
În plus, pârâta a mai învederat instanței că s-a ocupat de îngrijirea defunctei, de achitarea cheltuielilor de întreținere a apartamentului, a angajat o femeie care să aibă grijă de I. I. în timpul cât pârâta lipsea de acasă, a suportat cheltuielile de hidroizolație a apartamentului.
Așadar, pârâta apreciază că testatoarea a încheiat în cunoștință de cauză testamentul, având în vedere grija ce i-a purtat-o pârâta, dorind totodată să asigure o egalitate între copii, în condițiile în care părinții îi cumpăraseră celuilalt pârât un apartament în București, iar reclamantului îi dăruiseră suma de_ lei.
Cu privire la cheltuielile de înmormântare, pârâta I. R. a arătat că reclamantul nici măcar nu a participat la înmormântările părinților, toate cheltuielile fiind suportate de către aceasta.
Pentru aceste considerente, pârâta a solicitat ca apartamentul să-i fie atribuit ei, având în vedere că are o cotă mai mare, i-a îngrijit pe ambii defuncți, nu are locuință proprie, a suportat cheltuielile de înmormântare a părinților, ceilalți frați au mai beneficiat de gratificații din partea părinților, pârâta a plătit toate impozitele și taxele pentru apartament și locurile de veci.
În cuprinsul cererii reconvenționale, pârâta- reclamantă I. R. a solicitat instanței să constate că de pe urma defunctului I. Romu au rămas ca moștenitori legali acceptanți fiica și soția supraviețuitoare, pârâții fiind străini de moștenire prin neacceptarea în termen a succesiunii.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 115, 119 C proc civ.
În probațiune, a depus următoarele înscrisuri: certificat de deces pentru I. Romu (f. 40), certificat de deces pentru I. I. (f. 41), testament autentificat prin încheierea nr. 3862/18.11.2009, (f. 42- 43), adeverință medicală, certificate de naștere, contract de concesiune nr._/13.10.2005 pentru loc de înhumare, contract de concesiune nr._/18.08.2011 pentru loc de înhumare, chitanțe, declarație de acceptare tacită autentificată sub nr. 4844/15.11.2011 (f. 54- 55), contract de vânzare- cumpărare autentificat sub nr. 949/25.06.1997, titlu de călătorie, copie pașaport, facturi, contract de vânzare- cumpărare autentificat sub nr. 3801/06.12.2002, contract de vânzare- cumpărare autentificat sub nr 2743/18.11.2002, contract de prestări servicii.
Reclamantul- pârât I. C. a depus întâmpinare la cererea reconvențională prin care a solicitat respingerea acesteia ca nefondată. Acesta a arătat că a fost alături de mama sa după decesul tatălui, a participat la pomenirea acestuia și s-a îngrijit de mama sa când starea de boală s-a agravat. Astfel, a mai învederat instanței că a acceptat succesiunea, s-a ocupat de pomenirea mamei sale, a întreținut bunurile acesteia, iar la deces a luat mai multe amintiri de familie, poze, covor, tablou, ceea ce echivalează cu o acceptare tacită a moștenirii. În plus, a mai reiterat motivele invocate în cererea de chemare în judecată cu privire la lipsa de discernământ a mamei sale.
Prin cererea completatoare a cererii reconvenționale, formulate în data de 08.11.2012, I. R. a solicitat să se constate că masa succesorală rămasă de pe urma defuncților este compusă dintr- un apartament situat în C., ., ., .. (f. 99- 101). Totodată a solicitat constatarea calității sale de unic moștenitor, în calitate de moștenitor testamentar al defunctei I. I..
În cauză instanța a administrat proba cu înscrisuri, proba testimonială cu martorii: N. M. (f. 139), D. C. (f. 140), interogatoriul lui I. C. și I. A. neputând fi administrat, în condițiile art. 225 C proc. civ.
Prin încheierea din data de 07.11.2012, instanța a dispus anularea ca netimbrate a capetelor de cerere privind nulitatea testamentului, reducțiunea liberalităților și partajul, astfel încât instanța a rămas învestită cu soluționarea cererii reconvenționale a pârâtei- reclamante I. R..
În data de 06.02.2012, pârâta – reclamantă a depus încheieri notariale privind succesiunea lui I. Romu și I. R., precum și extras din registrul național notarial de evidență a opțiunilor succesorale (f. 113- 122).
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarea situație de fapt:
Potrivit copiei certificatului de deces . nr._, decesul numitului I. Romu a fost constatat prin actul de deces nr. 2739/10.10.2005.
Conform art. 651 C.civ., regula de drept în privința deschiderii succesiunii este că aceasta operează prin moarte. Aplicând aceste prevederi legale situației de fapt reținute în prezenta cauză, instanța urmează să constate că succesiunea defunctului I. Romu s-a deschis la data de 10.10.2005, ultimul domiciliu al defunctului fiind în C., ..
Prin masa succesorală se înțelege desemnarea patrimoniului transmis de autor, succesorilor acestuia. Prin contractul de vânzare- cumpărare autentificat sub nr. 3801/06.12.2002, soții I. au cumpărat un apartament situat în localitatea C., .. 6, ., .> Din moment ce starea devălmașă a patrimoniului celor doi soți a încetat să mai existe odată cu încetarea căsătoriei prin decesul soțului, neexistând nicio contestație asupra cotelor de contribuție la dobândirea bunului comun din timpul căsătoriei, operează prezumția simplă de contribuție egală în proporție de ½ pentru fiecare soț. Astfel, o cotă de ½ din bunul imobil se cuvine soției supraviețuitoare cu titlu de proprietate exclusivă, iar cealaltă cotă de ½ formează patrimoniul succesoral al defunctului. Deci, masa succesorală de pe urma defunctului I. Romu se compune din cota de ½ din dreptul de proprietate asupra apartamentului situat în localitatea C., .. 6, .> Din coroborarea certificatelor de naștere ale părților din prezenta cauză rezultă că aceștia sunt fiica, respectiv fiii defunctului I. Romu, având astfel calitatea de descendenți de gradul I.
Pentru ca o persoană să poată veni la moștenire, în temeiul legii trebuie să îndeplinească o condiție pozitivă, -vocație succesorală legală-, și două condiții negative, - să nu fie nedemnă, și să nu fie înlăturată de la moștenire, direct sau prin voința testatorului.
Codul civil, în art. 659, art. 669-675 stabilește patru clase de moștenitori legali, iar din clasa a I-a, fac parte descendenții defunctului, adică copiii defunctului și urmașii lor în linie dreaptă la infinit, fără deosebire de sex și indiferent dacă sunt din aceeași căsătorie sau din căsătorii diferite.
Potrivit art. 1 lit. c din Legea nr. 319/1944, ce instituie vocația succesorală legală și generală pentru soțul supraviețuitor, instanța constată că I. I. este succesibilă a defunctului în virtutea calității sale de soție supraviețuitoare.
Pentru ca o persoană să fie chemată efectiv la moștenire, în temeiul legii, să aibă deci vocație generală concretă, nu este suficient să facă parte din categoria moștenitorilor legali, cu vocație generală, ci trebuie să îndeplinească și o condiție negativă de a nu fi înlăturată de la moștenire de o altă persoană cu vocație generală, dar chemată de lege în rang preferențial, deci care are și vocație concretă, utilă.
Potrivit principiului chemării la moștenire a rudelor în ordinea claselor de moștenitori legali, rudele din clasa a I-a sunt chemate la moștenire, în nume propriu sau prin reprezentare.
Astfel, având în vedere că părțile din prezenta cauză fac parte din clasa I de moștenitori legali, instanța reține că aceștia au vocație generală la moștenirea defunctului I. Romu.
Chiar dacă transmiterea patrimoniului succesoral se produce de drept din momentul deschiderii succesiunii, ea nu are caracter definitiv și obligatoriu.
Ca principiu de ordine publică, potrivit art. 689 C. civ., „nimeni nu este obligat de a face acceptarea unei moșteniri ce i se cuvine”. Prin urmare, succesibilul, are dreptul de opțiune succesorală, între confirmarea titlului de moștenitor prin acceptarea moștenirii și desființarea acelui titlu prin renunțarea la moștenire.
Art. 700 alin 1 C. civ., prevede că „dreptul de a accepta succesiunea se prescrie printr-un termen de 6 luni, socotit de la deschiderea succesiunii”. În temeiul art. 689 C. civ., acceptarea este expresă când succesibilul își însușește calitatea de erede printr-un înscris autentic sau sub semnătură privată.
Potrivit art. 689 C. civ., acceptarea este tacită când succesibilul face un act sau fapt, pe care nu-l putea săvârși, decât în calitatea sa de erede și din care rezultă neîndoielnic intenția sa de acceptare a moștenirii.
Potrivit declarațiilor martorilor audiați în cauză, N. M. și D. C., după decesul lui I. Romu, în apartament au locuit I. R. și I. I., cea dintâi ocupându-se de înmormântarea tatălui, în condițiile în care cei doi frați ai săi nu erau în țară și nu au venit la înmormântarea tatălui, și nici ulterior.
Având în vedere probele administrate în prezenta cauză, calitatea de moștenitori ai defunctului I. Romu nu este întrunită decât în persoana pârâtei- reclamante I. R., precum și în persoana soției supraviețuitoare, I. I., întrucât doar acestea și- au manifestat dreptul de opțiune succesorală în sensul acceptării tacite a succesiunii de cuiusului, transformându-și pe această cale vocația succesorală legală, dintr-una generală într-una concretă.
Cât timp fiii defunctului, I. C. și I. A., nu și-au manifestat voința nici în sensul acceptării succesiunii, nici în sensul repudierii ei, în cursul termenului de prescripție a dreptului de opțiune succesorală, împlinirea acestuia are ca efect stingerea vocației succesorale generale, de care se bucurau în temeiul legii și, implicit, îndepărtarea lor definitivă de la succesiunea defunctului.
Pentru considerentele mai sus arătate, se va constata că moștenitorii defunctului I. ROMU sunt I. I. în calitate de soț supraviețuitor, cu o cotă de ¼ din masa succesorală și I. R. în calitate de descendent de gradul I, cu o cotă de ¾ din masa succesorală.
Potrivit copiei certificatului de deces . nr._, decesul numitei I. I. a fost constatat prin actul de deces nr. 2443/18.08.2011.
Pentru considerentele de drept mai sus arătate, instanța urmează să constate că succesiunea defunctei I. I. s-a deschis la data de 18.08.2011, ultimul domiciliu al defunctei fiind în C., ..
În ceea ce privește masa succesorală de pe urma defunctei I. I., instanța reține că aceasta se compune din cota de ½ din dreptul de proprietate asupra apartamentului situat în localitatea C., .. 6, ., . de ¼ din masa succesorală de pe urma defunctului I. ROMU.
Prin testamentul autentificat sub nr. 3862/18.11.2009 de notar public C. Budei, defuncta I. I. a instituit ca legatară universală a tuturor bunurilor mobile și imobile ce se vor afla în patrimoniul său, la data decesului, pe pârâta- reclamantă I. R..
Potrivit art. 650 Cod civil, patrimoniul succesoral se poate transmite nu numai în temeiul legii, dar și în temeiul voinței celui care lasă moștenirea, manifestată prin testament. Dispozițiile testamentare, însă, ca acte juridice trebuie să îndeplinească condițiile de validitate ale actului juridic în general, respectiv cele reglementate de art. 948 cod civil și anume: capacitatea de a încheia actul în cauză, consimțământul valabil, un obiect determinat și licit, iar cauza să fie reală, licită și morală.
Procesul psihologic al deliberarii începe ca urmare a aparitiei unui motiv determinant, se trece la hotararea de a incheia actul juridic, act care apare ca un mijloc de realizare a scopului propus.
Voința juridică reprezintă, asadar, un element fundamental al actului juridic, fiind guvernată de două principii și anume cel al libertății actelor juridice și cel al voinței reale. Codul civil român a consacrat concepția subiectivă privind raportul dintre voința internă, reală a părților și vointa declarată, exteriorizată, acordând prioritate voinței interne, putându-se pune în discuție valabilitatea actului juridic prin care s-a transmis dreptul subiectiv civil pe motiv de neconcordanță între voința internă și cea exprimată.
Art. 953 Cod civil dispune că „consimțământul nu este valabil când este dat prin eroare, smuls prin violență sau surprins prin dol”, manifestarea de voință a părților fiind producătoare de efecte juridice numai dacă a fost liberă și conștientă.
În consecinta, pentru a fi valabil exprimat, consimțământul trebuie să îndeplinească următoarele cerințe, în mod cumulativ: să provină de la o persoană cu discernământ, să fie exprimat cu intenția de a produce efecte juridice, să fie exteriorizat și să nu fie alterat de vreun viciu de consimțământ.
Din acest punct de vedere, față de motivarea întâmpinării la cererea reconvențională, instanța reține că reclamantul- pârât a invocat lipsa discernământului defunctei la încheierea testamentului menționat, din cauza stării de sănătate a acesteia.
Analizând înscrisurile medicale depuse la dosarul cauzei, precum și declarațiile martorilor, instanța constată că I. I. și-a manifestat consimțământul la încheierea testamentului amintit, în deplină cunoștință de cauză, starea sa de sănătate precară cauzată de amputarea unui picior, neafectându- i în nici un fel discernământul.
Pârâta- reclamantă I. R. a rămas în posesia apartamentului situat în ., astfel cum rezultă din declarațiile martorilor, s-a ocupat de înmormântarea acesteia, stare de fapt pe care instanța o va asimila unei acceptări a succesiunii de pe urma defunctei I. I..
Așadar, se va constata calitatea de unic moștenitor de pe urma defunctei I. I. a pârâtei- reclamante I. R..
În temeiul prevederilor art. 274 C proc civ, reclamantul va fi obligat la plata către pârâta- reclamantă I. R. a sumei de 6082,89 lei reprezentând cheltuieli de judecată, constând în 3582,89 lei taxă judiciară de timbru, 2500 lei onorariu avocat (f. 179).
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite cererea reconvenționala formulată de pârâta-reclamantă I. R., domiciliată în București, .. 4, ., sector 5 în contradictoriu cu reclamantul-pârât I. C., domiciliat în C., ., .. 17, județul C. și pârâtul I. A., domiciliat în C., ., .. 17, județul C., astfel cum a fost precizată.
Constată deschisă succesiunea de pe urma defunctului I. ROMU decedat la data de 10.10.2005.
Constată că masa succesorală este formată din cota de ½ din dreptul de proprietate asupra apartamentului situat în localitatea C., ..6, ., ..
Constată că moștenitorii defunctului I. ROMU sunt I. I. în calitate de soț supraviețuitor, cu o cotă de ¼ din masa succesorală și I. R. în calitate de descendent de gradul I, cu o cotă de ¾ din masa succesorală.
Constată deschisă succesiunea de pe urma defunctei I. I. decedată la data de 18.08.2011.
Constată că masa succesorală este formată din cota de ½ din dreptul de proprietate asupra apartamentului situat în localitatea C., ..6, ., . și cota de ¼ din masa succesorală de pe urma defunctului I. ROMU.
Constată calitatea de unic moștenitor de pe urma defunctei I. I. a pârâtei-reclamante I. R..
Obligă reclamantul la plata către pârâta-reclamantă I. R. a sumei de 6082,89 lei reprezentând cheltuielide judecată..
Cu drept de apel în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică azi 30.04.2013.
Președinte, Grefier,
B. Meral Ț. M.
Red.jud./M.B. 10 Mai 2013
Tehnored.T.M./22.05.2013
| ← Pretenţii. Sentința nr. 4535/2013. Judecătoria CONSTANŢA | Contestaţie la executare. Sentința nr. 8734/2013. Judecătoria... → |
|---|
