Uzucapiune. Sentința nr. 4927/2013. Judecătoria CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 4927/2013 pronunțată de Judecătoria CONSTANŢA la data de 04-04-2013 în dosarul nr. 23884/212/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA C.
SECTIA CIVILA
Operator de date cu caracter personal nr. 3047
SENTINȚA CIVILĂ NR.4927
Ședința publică din data de 04.04.2013
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: A.-G. J.
GREFIER: D. Ș.
Pe rol judecarea cauzei Civil privind pe reclamanții C. C. și C. I., ambii cu domiciliul în comuna C., . bis, jud.C. și cu domiciliul procesual ales la Cabinet Avocat E. S., cu sediul în oraș Năvodari, ., jud.C. în contradictoriu cu pârâții ., C. L. C., ambele cu sediul în ., jud.C., având ca obiect uzucapiune.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă pentru reclamanți avocat E. S., conform împuternicirii avocațiale aflată la dosarul cauzei, fila 19 dosar, lipsind pârâții.
Procedura de citare este legal îndeplinită cu părțile conform disp.art.85 și urm.C.proc.civ..
S-a făcut referatul cauzei expus oral de către grefierul de ședință, prin care se învederează instanței faptul că la dosarul cauzei s-a depus prin serviciul registratură, la data de 29.03.2013, din partea reclamanților, prin apărător, precizări privind temeiul legal pentru constatarea dreptului de proprietate asupra imobilului, acesta fiind disp.art.1895-1899 din Codul civil.
Apărătorul reclamanților depune la dosar dovada achitării diferenței taxei judiciare de timbru în valoare de 1.150 lei conform chitanței ..CT XWM_ PJ și timbru judiciar în valoare de 2 lei. Precizează că nu mai are alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri de formulat și probe de administrat instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fondul cauzei:
Apărătorul reclamanților, având cuvântul, solicită admiterea acțiunii așa cum a fost formulată.
Instanța în temeiul disp.art.150 Cod procedură civilă constată încheiate dezbaterile asupra fondului cauzei și rămâne în pronunțare:
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei de față,
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei C. la data de 20.09.2012 sub numărul_, reclamanții C. C. și C. I. au chemat în judecată pârâții C. L. C. și . solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să constate că au dobândit prin efectul uzucapiunii de scurtă durată dreptul de proprietate asupra imobilului- teren în suprafață de 1227,03 mp și construcție, situat în loc. C., . bis, jud. C..
În motivarea cererii reclamanții au arătat că au achiziționat imobilul prin contractul de vânzare-cumpărare nr.1612/2002. Atât reclamanții, cât și antecesorii săi au fost de bună credință, astfel cum se arată, iar actul încheiat constituie just titlu pentru uzucapiunea de 10 ani.
În drept cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art.1895-1899 C.civ.
Pârâții, legal citați, au depus întâmpinare prin care au solicitat admiterea capătului de cerere principal, respingerea ca inadmisibil a capătului de cerere subsidiar privind accesiunea asupra construcției și admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a Consiliului L. C..
Prin încheierea de ședință din data de 07.02.2013 a fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului C. L. C., invocată din oficiu și s-a calificat excepția inadmisibilității capătului de cerere subsidiar ca apărare de fond.
Prin precizările orale de la termenul din data de 04.04.2013 apărătorul reclamanților a arătat că temeiul de drept pentru dobândirea dreptului de proprietate asupra construcției este tot uzucapiunea de 10 ani.
În cursul procedurii, pentru soluționarea cauzei a fost administrată proba cu înscrisuri, proba cu expertiză tehnică de specialitate întocmită de exp. B. M. (filele 52-61) și proba testimonială, fiind audiați în acest sens martorii G. M. și V. G. (filele 45-46).
De asemenea, la solicitarea instanței, au fost depuse la dosar situația juridică a terenului și adeverință eliberată de OCPI privind evidențele din cartea funciară.
Analizând acțiunea dedusă judecății, prin prisma probelor administrate în cauză și a dispozițiilor legale aplicabile, instanța reține:
În anul 2002, reclamanții au încheiat un contract de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.1612/2002 la BNP D. G. prin care au cumpărat de la numiții F. M. și L. imobilul compus din teren în suprafață de 1227,03 mp și construcție, situat în loc. C., jud. C.. Vânzătorii nu dețineau titlu de proprietate asupra bunului.
Reclamanții invocă dobândirea dreptului de proprietate asupra acestui bun prin uzucapiunea de la 10 la 20 ani, arătând că dețin un just titlu și sunt de bună credință.
Potrivit dispozițiilor art.1895 C.civ. „Cel ce câștigă cu bună-credință și printr-o justă cauză un nemișcător determinat va prescrie proprietatea aceluia prin zece ani, dacă adevăratul proprietar locuiește în circumscripția tribunalului județean unde se află nemișcătorul, și prin douăzeci de ani dacă locuiește afară din acea circumscripție”
Art. 1897 „(1)Justa cauză este orice titlu translativ de proprietate, precum vinderea, schimbul etc.”
Art. 1898 „(1)Buna-credință este credința posesorului că, cel de la care a dobândit imobilul, avea toate însușirile cerute de lege spre a-i putea transmite proprietatea.
(2)Este destul ca buna-credință să fi existat în momentul câștigării imobilului.”
Cu privire la existența unui just titlu, instanța reține că prin actul translativ de proprietate din cauză se face dovada deținerii acestuia.
Cu privire la buna credință însă, instanța constată că aceasta nu există în cauza de față. În acest sens legea a statuat că pentru a exista buna credință, posesorul actual trebuie să fi contractat cu convingerea că încheie actul de vânzare-cumpărare cu adevăratul proprietar.
Or, din mențiunile inserate în cuprinsul actului de vânzare-cumpărare rezultă că reclamanții cunoșteau că vânzătorii nu dețin titlu de proprietate („fără a poseda acte de proprietate”) asupra imobilului și pentru acest motiv nici „nu poate fi întabulat”.
Prin urmare prezumția de bună credință este răsturnată chiar de înscrisul administrat ca probă pentru dovedirea justului titlu.
Pentru aceste motive, instanța constată că reclamanții nu sunt de bună credință, lipsindu-le astfel una dintre condițiile necesare pentru dobândirea dreptului de proprietate prin uzucapiunea de scurtă durată.
Pentru aceste motive, instanța urmează a respinge cererea de chemare în judecată ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge cererea formulată de reclamanții C. C. și C. I., ambii cu domiciliul în comuna C., . bis, jud.C. și cu domiciliul procesual ales la Cabinet Avocat E. S., cu sediul în oraș Năvodari, ., jud.C. în contradictoriu cu pârâtul C. L. C., cu sediul în comuna C., ., jud.C., ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Respinge cererea formulată de reclamanții C. C. și C. I. în contradictoriu cu pârâta ., cu sediul în comuna C., ., jud.C., ca neîntemeiată.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 04.04.2013.
PREȘEDINTE, GREFIER,
A.-G. J. D. Ș.
Red.jud.A.G.J./12.04.2013
Tehnoredact.D.Ș.
6ex./17.04.2013
| ← Somaţie de plată. Sentința nr. 9045/2013. Judecătoria CONSTANŢA | Somaţie de plată. Sentința nr. 6792/2013. Judecătoria CONSTANŢA → |
|---|
