Acţiune în constatare. Sentința nr. 3812/2014. Judecătoria CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3812/2014 pronunțată de Judecătoria CONSTANŢA la data de 04-04-2014 în dosarul nr. 15098/212/2012
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA C. – SECȚIA CIVILĂ
Operator de date cu caracter personal nr. 3047
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 3812
Ședința publică din data de 04 aprilie 2014
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: V. M.
GREFIER: F. M.
Pe rol judecarea cauzei civile având ca obiect acțiune în constatare / drept de retenție, cerere formulată de reclamantul T. N. (CNP_), cu domiciliul în C., . nr.39, județ C. și domiciliul procesual ales în C., Bvd. 1 Mai nr.1A, ., etaj 4, apt.20, județ C., în contradictoriu cu pârâții O. A. și O. L. (CNP_), ambii cu domiciliul în C., . nr.29/39, județ C. și intervenienta în interes alăturat pârâților O. N. (CNP_), cu domiciliul în C., . nr.39, județ C..
Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din data de 25.03.2014 și au fost consemnate în încheierea de ședință din acea dată, încheiere ce face corp comun cu prezenta hotărâre pentru când instanța pentru a da posibilitatea părților să depună concluzii scrise a dispus amânarea pronunțării la data de 01.04.2014 și având nevoie de timp pentru a delibera a dispus amânarea pronunțării la data de 04.04.2014, când s-a dat următoarea soluție.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 14.06.2012 sub nr._ /2014, reclamantul T. N. a solicitat în contradictoriu cu pârâții O. A. și O. L. stabilirea întinderii dreptului său de creanță asupra imobilului situat în mun. C., ., nr.39, obligarea pârâților la plata sumei de 70.000 de lei reprezentând cota de ½ din valoarea îmbunătățirilor și extinderilor efectuate, prin contribuție egală, în timpul căsătoriei cu O. N., la imobilul proprietatea pârâților, precum și recunoașterea unui drept de retenție; cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii reclamantul a arătat că pârâții au calitatea de mamă și fiu și sunt proprietarii de fapt și de drept ai imobilului situat în mun. C., ., nr.39 – locuință și teren aferent, deținând fiecare câte o cotă de ½ fiecare.
La data de 24.10.1998 reclamantul învederează instanței că s-a căsătorit cu O. N. (fostă T.) – fiica, respectiv sora pârâților, imediat după căsătorie soții mutându-se în locuința din ., nr.39 unde au locuit efectiv împreună până la data de 04.09.2011 când a fost constrâns să părăsească locuința. Ulterior, la data de 10.11.2011 s-a pronunțat sentința de desfacere a căsătoriei.
Pe timpul căsătoriei, prin contribuție egală și cu acordul pârâților, soții au realizat împreună o . îmbunătățiri la imobilul proprietatea pârâților, inclusiv construirea a două camere în care au locuit împreună cu copilul lor, toate cheltuielile ocazionate de respectivele lucrări fiind suportate de reclamant, materialele de construcție fiind achiziționate cu banii obținuți din împrumuturile bancare și veniturile salariale.
Astfel, în luna august 2008 reclamantul a început construcție unei băi în suprafață de 26 mp și a adus mai multe îmbunătățiri la bucătărie: executarea de lucrări plecând de la fundație, având o înălțime de 70 cm, efectuată din beton și armătură de fier beton de 18 mm (în total 18 m), zidărie din BCA, 8 stâlpi de rezistență din beton și armătură, centura de beton și armătură deasupra zidăriei, acoperiș baie și bucătărie, tavan din rigips, montat uși și geamuri termopan la baie și bucătărie, instalație sanitară pentru baie și bucătărie, montarea unei chiuvete cu două cuve de inox în bucătărie, baterie de inox, montarea unei chiuvete în baie, oală toaletă și bazin, inclusiv două baterii inox și cadă, turnarea unei șape la baie și bucătărie, tencuială la baie și bucătărie exterior și interior, montaj gresie și faianță în bucătărie și baie, executarea instalației electrice pentru iluminat și prize, inclusiv tablou electric cu siguranțe automate și mobilarea bucătăriei.
Susține reclamantul că pentru executarea construcției a contractat două credite de la Piraeus Bank și de la Reiffeisen Bank, primul în valoare de 13.650 CHF, al doilea în valoare de 2.000 EUR.
Învederează reclamantul că, pe lângă lucrările enumerate, a adus îmbunătățiri la imobilul în care a locuit împreună cu familia. Astfel în anul 1999 a executat lucrări de renovare la două camere în suprafață totală de 20 mp constând în: decojit pereți, montat plasă rabiț, tencuit și finisat 57 mp, turnat șapă de 60 mm pe întreaga suprafață, montat două geamuri și uși din termopan, montat parchet melaminat și schimbarea instalației electrice.
Ulterior, în anul 2000 a executat un gard pe o lungime de 17,5 m liniari cu fundație de beton și armătură având o înălțime de 700 mm, fiindu-i necesare 3 țevi de fier și scândură de brad cu o înălțime de 2000 mm.
În timpul căsătoriei susține reclamantul că a executat și alte lucrări cu muncă fizică: turnat beton și refăcut trotuarele din jurul casei și platforma din curte, executarea unor schelete metalice din țevi și fier beton pentru bolta de viță de vie, executarea unei magazii pentru lemne – BCA, cărămidă, acoperiș din tablă galvanizată, a renovat holul casei în care locuiește proprietarul (decojit pereți și tavan, montat plasă rabiț, tencuit, finisat, zugrăvit, montat parchet și tavan fals din rigips), o cameră în care locuiește proprietarul (turnat șapă, montat parchet).
Consideră reclamantul că toate extinderile au fost strict necesare și utile, dreptul de creanță fiind de 140.000 lei, din care ½ îi va reveni lui, restul revenindu-i soției; solicită reclamantul ca, până la achitarea sumei în cauză, să se instituie un drept de retenție, cheltuielile circumscriindu-se unui „debitum cum re iunctum”.
Apreciază reclamantul că în speță sunt îndeplinite condițiile pentru acțiunea în restituire, atât din punct de vedere material, cât și din punct de vedere juridic, în condițiile în care pârâții au intrat în posesia tuturor îmbunătățirilor și extinderilor, mărindu-și patrimoniul proporțional cu micșorarea patrimoniului său, neavând la îndemână un alt mijloc pentru recuperarea prejudiciului suferit – sporul de valoare.
În drept au fost invocate prevederile art.1.345-1.347 și 1.640 C.civ.
În dovedirea cererii reclamantul solicitat proba cu expertiza tehnică imobiliară care să determine întinderea dreptului său de creanță, proba cu înscrisuri, înterogatoriul pârâților și proba cu martori.
Cererea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 3.011 lei și 5 lei timbru judiciar (f. 6, 29. 40).
Reclamantul a depus la dosar copie de pe cartea de identitate (f. 9), notificarea nr.3/11.01.2012 (f. 10-12), sentința civilă nr._/10.11.2011 (f. 13, 14), certificat de căsătorie (f. 15), certificatul de naștere al minorului T. G.-L. (f. 16), notificarea adresată reclamantului de a părăsi locuința (f. 17) și răspunsul reclamantului la notificare (f. 18), contract de împrumut nr.140402G_/22.07.2008 (f. 19-23).
În ședința publică din 02.10.2012 pârâții au depus la dosar întâmpinare.
În apărare aceștia au arătat că au gospodărit împreună cu reclamantul și soția acestuia, contribuind efectiv cu bani și muncă în gospodărie, pe toată durata în care reclamantul a locuit în imobil, însă nu toate lucrările pretinse de reclamant au fost făcute la construcția acestora și nu doar cu banii acestuia, fiind efectuate câteva lucrări la care și pârâții au contribuit cu bani. Totodată, contribuția reclamantului este egală cu cea a soției lui.
Învederează pârâții că nu s-a construit nimic nou, ci doar au fost refăcute două încăperi și o magazie a fost transformată în baie, nu s-au montat 8 stâlpi de rezistență la bucătărie, nu s-a montat centură din beton armat și nici acoperiș din grinzi, nu s-a instalat cadă de baie și nici tablou electric la casă în condițiile în care imobilul avea tablou electric de câțiva ani. Totodată, pârâții arată că o parte din materialele folosite la renovări au existat în gospodăria lor – plasă pentru tavan, fier beton, scândura fiind cumpărată de pârâta O. A..
Pe de altă parte, nu s-au refăcut trotuarele și platforma din curte, magazia a fost edificată cu materialele cumpărate de pârâta O. A., iar la cele două camere în care reclamantul a locuit cu soția sa s-au realizat doar lucrări curente – reparații, zugrăvit. Mai mult, la lucrările făcute pârâții au contribuit cu bani pentru achiziționarea materialelor, suportând impozitul la casă, contravaloarea apei menajere, contravaloarea energiei electrice, a combustibilului pentru încălzire și pentru cumpărarea alimentelor, asigurându-le așadar soților spațiu de locuit și menaj fără a primi nimic în schimb.
Pârâții susțin de asemenea că toate materialele și lucrările de manoperă au fost făcute de pârâți și de fosta soție a reclamantului, nefiind oricum vorba de 70.000 lei. Deși este adevărat că soții au făcut un împrumut de 140.000 lei, cu 12.000 lei au achitat un credit la o altă bancă, iar o altă parte au fost cheltuiți în interes propriu de soți – concedii, petreceri, nunți, botezuri, au cununat doi tineri și au botezat copiii altor două familii. Așadar, suma de 140.000 nu a fost investită în imobil și, prin urmare, pretențiile reclamantului în cuantum de 70.000 de lei sunt nejustificate.
Susțin pârâții că au avut posibilități materiale să investească în casă și în întreținerea reclamantului și a familiei sale deoarece pârâta O. A. a vândut un apartament, are pământ în arendă și primește rentă viageră, celălalt pârât, O. L., fiind grav bolnav, folosind veniturile doar pentru propria gospodărire.
Au solicitat pârâții să se stabilească contribuția lor la întreținerea reclamantului și a familiei sale (spațiu de locuit, menaj, mâncare, utilități) și să se deducă din dreptul de creanță al reclamantului aceste cheltuieli, precum și contribuția lor la achiziționarea materialelor de construcție, urmând a se avea în vedere și cota corespunzătoare fostei soții a reclamantului.
În apărare pârâții au depus certificat de handicap nr.5357/21.06.2004 pentru pârâtul O. L. (f. 33) și au solicitat proba cu înscrisuri, martori și interogatoriu.
La data de 05.11.2012 reclamantul a formulat răspuns la întâmpinare solicitând instanței să pună în vedere pârâților să timbreze cererea prin care solicită să se stabilească contribuția lor la întreținerea reclamantului și a familiei sale (spațiu de locuit, menaj, mâncare, utilități) și să se deducă din dreptul de creanță al reclamantului aceste cheltuieli, precum și stabilirea contribuției lor la achiziționarea materialelor de construcție, fiind o veritabilă cerere reconvențională.
Menționează reclamantul că a fost singurul întreținător al familiei sale și a pârâților pe toată conviețuirea împreună, ambii fiind lipsiți de venituri. Prin urmare, pârâții nu au contribuit la întreținerea sa și a familiei sale.
Reia apoi reclamantul cele susținute în cererea de chemare în judecată.
La termenul din 06.11.2012 O. N. a formulat cerere de intervenție în interes alăturat pârâților, în calitate de fostă soție a reclamantului.
În motivarea cererii aceasta a arătat că a locuit împreună cu reclamantul încă din 1998 în casa proprietate a mamei și fratelui său. În anul 2006, în urma contractării unui împrumut bancar în sumă se 15.000 de lei, cu acordul proprietarilor, au efectuat lucrări de înlocuire a două uși și ferestre, utilizând tâmplărie din termopan, operațiune realizată de reclamant împreună cu un prieten. Prin urmare, cheltuielile se reduc doar la procurarea materialelor. Pe de altă parte, beneficiarii lucrărilor au fost reclamantul și intervenienta din moment ce au fost efectuate la încăperile ce au constituit locuința comună a soților.
În iulie 2008 soții au contractat un al doilea împrumut (_ franci elvețieni) utilizat parțial pentru achitarea primului împrumut – 12.000 lei, diferența fiind utilizată pentru participarea la diverse evenimente dar și pentru efectuarea unor lucrări de renovare la casa pârâților, lucrări ce au constat în extinderea unei încăperi (bucătărie) și amenajarea alteia (magazie care a primit destinația de baie). Construcțiile rezultate au fost acoperite, placate, parțial, cu gresie și faianță, dotate cu 2 uși și ferestre din termopan, lucrări efectuate în regie proprie cu sprijinul rudelor și al vecinilor. În aceleași condiții, a fost montat și parchet melaminat într-una din încăperile care constituiau locuința comună a soților.
La realizarea lucrărilor, susține intervenienta, pârâta a contribuit cu materiale de construcție pe care le achiziționase în timp tocmai în vederea realizării acestor modificări, dar și cu alimentele și băuturile necesare asigurării a 2-3 mese pe zi pentru un număr de 4-5 persoane participante la lucrări, timp de aproape 3 luni de zile. Oricum, susține intervenienta, modificările nu au necesitat cheltuieli substanțiale astfel cum pretinde reclamantul – 70.000 lei, mai ales că documentele bancare dovedesc că suma împrumutată în iulie 2008 a fost doar parțial încasată de bancă, împrumutul servind în principal acoperirii creditului restant din împrumutul contractat în 2006 de cei doi soți.
Mai mult, lucrările constând în zugrăveli, reparații curente, au fost efectuate de cei doi soți de-a lungul unei perioade de 13 ani la partea din imobilul proprietate pârâților utilizată drept locuință comună a soților pentru asigurarea confortului locuinței, astfel încât nu pot face obiectul restituirii.
În drept au fost invocate prevederile art.49 și 51 C.proc.civ.
Reclamantul a formulat întâmpinare la cererea de intervenție accesorie solicitând respingerea acesteia ca inadmisibilă, iar în subsidiar ca lipsită de interes și ca nefondată.
Susține reclamantul că cererea intervenientei, deși intitulată în interes alăturat pârâților, este în fapt o cerere în interes propriu, intervenienta urmărind un interes propriu, acela de a se stabili de către instanță o valoare cât mai mică a îmbunătățirilor și a extinderilor la imobilul în care aceasta locuiește împreună cu pârâții.
Chiar dacă ar fi calificată ca cerere în interes alăturat pârâților aceasta este inadmisibilă deoarece în speță se valorifică un drept strict personal, terțul intervenient accesoriu urmărind să preîntâmpine un proces împotriva sa. Or, în speță, față de natura și obiectul judecății, un astfel de proces nu poate avea loc.
Invocă reclamantul și excepția lipsei de interes, intervenienta urmând să explice interesul său în formularea cererii, respectiv folosul practic pe care îl va obține prin susținerea apărării uneia dintre părți. Pe de altă parte, alături de temeiul de drept procesual, art.49 C.proc.civ., intervenienta trebuie să indice și temeiul de drept material.
Pe de altă parte, lucrările de îmbunătățire și extindere au fost recunoscute de intervenientă, contestând doar suma solicitată de reclamant; în privința afirmației intervenientei cum că materialele ar fi fost achiziționate în timp de pârâta O. A., reclamantul susține că se contrazice cu cele învederate de aceasta în prima parte a cererii – cheltuielile ocazionate de realizarea lucrărilor s-au rezumat doar la sumele necesitate de procurarea materialelor.
În drept au fost invocate prevederile art.115-119 C.proc.civ.
La termenul din 15.01.2013 instanța a desemnat în temeiul art.44 C.proc.civ. în calitate de curator special al pârâtului O. L. pe mama acestuia, pârâta O. A., până la desemnarea unui curator legal. Totodată, instanța a admis în principiu cererea de intervenție în interes alăturat pârâților formulată de intervenienta O. N. pentru considerentele ce se regăsesc în practicaua încheierii de la acel termen și a încuviințat în temeiul art.167 C.proc.civ. proba cu înscrisuri, proba cu interogatoriu și proba testimonială pentru toate părțile, precum și proba cu expertiza tehnică imobiliară solicitată de reclamant.
La termenul din 26.02.2013 instanța a procedat la luarea interogatoriului părților, răspunsurile fiind consemnate și atașate la dosar (f. 71-82) și a ascultat martorii P. Ninel-I. propus de O. A., A. C. propus de reclamant și N. Floretina propus de intervenienta accesorie, declarațiile acestora fiind atașate la dosar (f. 84-86).
La data de 02.09.2013 la dosar a fost depus raportul de expertiză întocmit în cauză de doamna expert S. C. (f. 101-113).
La data de 20.09.2013 pârâta O. A. a formulat cerere reconvențională solicitând obligarea reclamantului și a intervenientei la plata sumei de 5.803,27 lei reprezentând contravaloare apă, energie electrică și impozit, sume ce au fost achitate de pârâtă pentru imobilul folosit de aceștia.
În dovedirea cererii pârâta a solicitat proba cu înscrisuri și proba cu interogatoriu. La dosar au fost depuse chitanțe.
Reclamantul a formulat întâmpinare la cererea reconvențională invocând, în principal, excepția netimbrării, susținând că se impune anularea cererii, excepția admisă de instanță la termenul din 07.01.2014.
La dosar a fost depusă și sentința civilă nr.6198/25.04.2013 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._/212/2012 cu privire la partajul bunurilor comune ale celor doi soți (reclamantul și intervenienta) – f. 160-164.
La data de 10.02.2014 la dosar a fost depus răspunsul la obiecțiunile formulate la raportul de expertiză de către doamna expert S. C. (f. 170-172).
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:
În fapt, reclamantul și intervenienta, foști soți, au locuit în imobilul aparținând pârâților încă de la data încheierii căsătoriei – respectiv 24.10.1998 (f. 15 – certificat de căsătorie). Ulterior, la data de 10.11.2011, s-a pronunțat sentința nr._/10.11.2011 în dosarul nr._/212/2011 prin care s-a dispus desfacerea căsătoriei dintre soți, prin acordul acestora, irevocabilă cu privire la soluția dată asupra divorțului. Astfel cum rezultă din răspunsurile la interogatoriul luat intervenientei (f. 73), la data de 04.09.2011 reclamantul a părăsit locuința.
În perioada menționată părțile au gospodărit împreună, foștii soți ocupând două camere, reclamantul împreună cu soția executând mai multe lucrări de îmbunătățiri, renovări și extinderi la imobilul pârâților, aspect ce rezultă atât din răspunsurile la interogatoriul luat pârâtei O. A. (întrebările nr.4, 8, 10, 16) – recunoașteri parțiale, care se coroborează cu răspunsurile la interogatoriul luat intervenientei (întrebările nr.4, 6, 8, 10, 12, 16, 17, 19) – recunoașteri de asemenea parțiale, cât și din declarațiile martorilor ascultați în cauză.
Față de răspunsurile la interogatoriu, din declarațiile martorilor ascultați precum și sin cuprinsul raportului de expertiză, rezultă că reclamantul, împreună cu soția, dar și cu sprijinul pârâților, au extins locuința existentă cu baie și bucătărie (anul 2008), încăperi având dotările precizate în raportul de expertiză (f. 102), banii folosiți provenind parțial dintr-un credit contractat în anul 2008 (răspunsul intervenientei la întrebarea nr.7).
În anul 1999 au fost executate lucrări de reparații în două camere amplasate spre stradă - glet, zugrăveli, turnat șapă, parchet melaminat, montat plasă rabiț, geamuri și uși termopan, astfel cum rezultă din raportul de expertiză, supliment și din răspunsurile la interogatoriu (f. 74, 78, întrebarea nr.8). Observă instanța că pârâta O. A. a recunoscut inclusiv montarea unei plase de rabiț dar, însă din probe nu rezultă schimbarea instalației electrice, astfel cum a susținut reclamantul.
Referitor la executarea unui grad despărțitor, deși în răspunsurile la interogatoriu intervenienta și pârâta nu recunosc executarea acestuia, din declarația martorului P. Ninel-I. rezultă că gardul vechi a fost înlocuit cu unul nou, construit din scândură, fier, fundația existentă fiind înălțată, declarație pe care instanța o apreciază ca fiind sinceră, coroborându-se inclusiv cu cele reținute de expert în raportul de expertiză (f. 103).
În privința altor lucrări efectuate la imobil, constată instanța că acestea sunt recunoscute în parte; intervenienta a precizat totuși că reclamantul a turnat în spatele casei ciment în suprafață de 1 mp, deși pârâta a negat vreo lucrare cu privire la trotuarele și platforma din curte, motiv pentru care instanța apreciază răspunsurile ca nefiind sincere, urmând să aibă în vedere cele reținute în raportul de expertiză și în procesul-verbal întocmit de expert, unde nu s-au menționat păreri divergente cu referire la trotuare și platforma din curte. Prin urmare, reclamantul a efectuat inclusiv aceste lucrări în anul 2008, precum și scheletul metalic pentru bolta de viță de vie (2008), edificarea unei magazii de lemne (1999) (calitatea lucrării și materialele folosite fiind evidențiate în raportul de expertiză – fila 103) – lucrări recunoscute de intervenientă și pârâtă în răspunsurile la interogatoriu, precum și renovarea holului casei și a unei camere în anul 2009, încăperi folosite de pârâți – glet, zugrăveli, plafon rigips, șapă, parchet melaminat.
Din cuprinsul raportului de expertiză rezultă de asemenea că în 2008 a fost realizată și o magazie cu structură de lemn (pereți din OSB).
Prin obiecțiunile la raportul de expertiză reclamantul învederează faptul că nu au fost evidențiate în raport anumite operațiuni – însă, din probele administrate în cauză, reclamantul nu a făcut decât dovada montării plasei de rabiț la cele două camere de la stradă, astfel cum instanța a evidențiat mai sus. Mai mult, parte din aceste operațiuni/materiale nu au fost nici măcar evidențiate în cererea de chemare în judecată – glafuri de marmură, colțare, și nici la momentul efectuării expertizei.
Pe de altă parte, nici existența celor 8 stâlpi de beton de rezistență sau grinda de la planșeu nu poate fi reținută de instanță, din probele administrate nerezultând efectuarea acestor lucrări sau cumpărarea de materiale. Referitor la celelalte lucrări, acestea nu au fost menționate nici în cererea de chemare în judecată și nici la data efectuării expertizei.
Față de concluziile raportului de expertiză, constată instanța că valoarea îmbunătățirilor reținută în raportul de expertiză este corectă – respectiv 21.722 lei, la care se adaugă diferența de valoare pentru tencuiala interioară pe plasă de rabiț (f. 170) – lucrare recunoscută, respectiv 23,4 lei. Prin urmare, valoarea totală este de 21.745,4 lei.
Din răspunsurile la interogatoriul luat reclamantului rezultă în schimb că la îmbunătățirile efectuate a contribuit atât cu bani (răspunsul la întrebarea nr.1), dar și cu munca fizică și masă pentru muncitori pârâta O. A.. Pe de altă parte, martora N. F. a observat cu diverse ocazii cum pârâta îi dădea bani reclamantului pentru a cumpăra materiale, iar anumite materiale folosite aparțineau pârâților (sau rudelor acestora), aspect ce rezultă din expertiza tehnică întocmită în cauză, dar și din răspunsul la interogatoriu – întrebările nr.6, 7.
Totuși, pârâții nu au depus la dosar nici un înscris din care să rezulte veniturile de care dispuneau în acea perioadă, în timp ce reclamantul a făcut dovada disponibilităților bănești cu contractul de credit și cu interogatoriul pârâților. În aceste condiții, instanța apreciază că pârâții au avut o contribuție de 20% la efectuarea îmbunătățirilor la imobilul proprietate personală, restul de 80% revenindu-le foștilor soți. Prin urmare, reclamantul a contribuit la îmbunătățirile imobilului cu suma de 8.698,16 lei.
În drept, ca o chestiune prealabilă, potrivit art.3 din Legea nr.71/2011 privind punerea în aplicare a Codului civil, actele și faptele juridice încheiate ori, după caz, săvârșite sau produse înainte de . Codului civil, nu pot genera alte efecte juridice decât cele prevăzute de legea în vigoare la data încheierii sau, după caz, a săvârșirii ori producerii lor. Prin urmare, dat fiind temeiul de drept invocat din noul cod civil – îmbogățirea fără justă cauză, apreciază instanța că în speță cererea se întemeiază pe faptul juridic licit. Or, din cuprinsul cererii rezultă că acesta este anterior intrării în vigoare a noului Cod civil –respectiv 01.10.2011, fiind prin urmare aplicabil Codul civil 1864.
Îmbogățirea fără justă cauză a fost în vechea reglementare o creație a doctrinei, existând totuși și câteva texte legale care făceau aplicarea acestui principiu prin instituirea unei obligații de restituire atunci când avea loc mărirea unui patrimoniu unei persoane pe seama patrimoniului altei persoane (art.484 C.civ., art.493 C.civ., art.494 C.civ.). Îmbogățirea fără justă cauză era definită ca fiind faptul juridic prin care patrimoniul unei persoane este mărit pe seama patrimoniului altei persoane, fără ca pentru aceasta să existe un temei juridic.
Pentru a se putea întemeia pe îmbogățirea fără justă cauză trebuie mai întâi să existe mai întâi mărirea unui patrimoniu; în speță, astfel cum a rezultat din probele administrate, au existat îmbunătățiri la imobilul pârâților, valoarea acestora fiind în total de 21.745,4 lei, reclamantul contribuind la acestea cu suma de 8.698,16 lei. Ca o consecință, patrimoniul reclamantului s-a micșorat cu această valoare, cauza unică între majorarea, respectiv micșorarea patrimoniului, fiind tocmai îmbunătățirile efectuate la imobil în condițiile gospodăririi la un moment dat în comun.
Constată instanța că în speță nu există nicio cauză legitimă a măririi patrimoniului pârâților în detrimentul reclamantului, singura justificare fiind ducerea traiului în comun și punerea în comun a resurselor pentru sporirea confortului; or, o asemenea împrejurare este o situație de fapt, iar nu un temei juridic. Prin urmare, neexistând o altă cale pentru reclamant de a recupera suma investită, în condițiile în care a părăsit imobilul respectiv, singura posibilitate este invocarea îmbogățirii fără justă cauză.
Acestea fiind condițiile intentării acțiunii în îmbogățirea fără justă cauză – condiții îndeplinite în speță, reține instanța că pârâții, în calitatea de proprietari ai imobilului, au obligația de a restitui reclamantului contravaloarea îmbunătățirilor efectuate de acesta cu resursele sale, respectiv 8.698,16 lei, proporțional cu cotele deținute din imobil – ½ fiecare.
Față de aceste considerente, instanța va admite în parte acțiunea reclamantului, va respinge ca neîntemeiată cererea de intervenție accesorie în interesul pârâților (având în vedere soluția pe cererea principală) și va obliga pârâții la plata către reclamant a sumei de 8.698,16 lei cu titlu de îmbunătățiri aduse imobilului.
Referitor la instituirea unui drept de retenție în favoarea reclamantului, condiția esențială pentru a invoca dreptul este aceea de a deține bunul cu privire la care s-a născut dreptul de creanță. Or, în cauză, reclamantul a părăsit imobilul încă din 04.09.2011. Prin urmare, instanța va respinge capătul de cerere privind instituirea unui drept de retenție în favoarea reclamantului ca neîntemeiat.
În privința cheltuielilor de judecată, constată instanța că reclamantul a achitat taxă judiciară de timbru în cuantum de 3.015,1 lei (f. 6, 29 și 40), timbru judiciar – 5 lei, onorariu avocat în cuantum de 600 de lei și onorariu expertiză în cuantum de 800 de lei – în total 4.420,10 lei.
Conform art.274 alin.1 C.proc.civ., partea care cade în pretenții va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuielile de judecată, iar în situația în care pretențiile fiecărei părți au fost încuviințate numai în parte, instanța va aprecia în ce măsură fiecare dintre ele poate fi obligată la plata cheltuielilor de judecată, putând face compensarea lor.
În condițiile în care reclamantul a solicitat prin cererea introductivă suma de 70.000 de lei, instanța admițând numai în parte pretențiile acestuia – 8.698,16 lei, se impune reducerea proporțională a cheltuielilor de judecată cu pretențiile admise, în condițiile în care pârâții au căzut în pretenții. Prin urmare, instanța va obliga pârâții la plata către reclamant a sumei de 549,23 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul T. N. (CNP_), cu domiciliul în C., . nr.39, județ C. și domiciliul procesual ales în C., Bvd. 1 Mai nr.1A, ., etaj 4, apt.20, județ C., în contradictoriu cu pârâții O. A. și O. L. (CNP_), ambii cu domiciliul în C., . nr.29/39, județ C. și intervenienta în interes alăturat pârâților O. N. (CNP_), cu domiciliul în C., . nr.39, județ C..
Respinge cererea de intervenție accesorie în interesul pârâților ca neîntemeiată.
Obligă pârâții la plata către reclamant a sumei de 8.698,16 lei cu titlu de îmbunătățiri aduse imobilului.
Respinge capătul de cerere privind instituirea unui drept de retenție în favoarea reclamantului ca neîntemeiat.
Obligă pârâții la plata către reclamant a sumei de 549,23 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, proporțional cu pretențiile admise.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 04.04.2014.
PREȘEDINTE, GREFIER,
V. M. F. M.
Red. V.M./12.05.2014.
tehnored.F.M/13.05.2014.
emis 4 comunicări..
| ← Acţiune în constatare. Sentința nr. 6968/2014. Judecătoria... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 11/2014.... → |
|---|
