Plângere contravenţională. Sentința nr. 4621/2014. Judecătoria CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 4621/2014 pronunțată de Judecătoria CONSTANŢA la data de 25-04-2014 în dosarul nr. 1116/212/2014
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA C.
SECTIA CIVILĂ
Operator de date cu caracter personal nr. 3047
C., .; Tel. 0241 /_; Fax. 0241/_
Dosar civil nr._
SENTINȚA CIVILĂ nr. 4621
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE: 25.04.2014
COMPLETUL CONSTITUIT DIN:
PREȘEDINTE: Jud. O. I.
GREFIER: B. L.
Pe rol soluționarea cauzei civile având ca obiect plângere contravențională împotriva procesului verbal . nr._/13.01.2014, formulată de petentul M. C. (CNP_), cu domiciliul în C., ., județ C., și sediul procesual ales la sediul C.. Av. I. N. din C., . nr.10, ., apt. 13, județ C., în contradictoriu cu intimatul I. JUDEȚEAN DE POLIȚIE C. – SERVICIUL RUTIER, cu sediul în C., Bvd. I. C. B. nr. 246, județ C..
Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din data de 11.04.2014 și au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată care face parte integrantă din prezenta. La acel termen de judecată, în conf. cu disp. art. 396 Cod pr. Civ. instanța a amânat pronunțarea pentru 25.04.2014, dată la care a hotărât următoarele:
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, reține următoarele:
Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul Judecătoriei C. la data de 15.01.2014 sub nr._, petentul M. C. a contestat procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._/13.01.2014 încheiat de către intimatul I. DE POLITIE AL JUDETULUI CONSTANTA-SERVICIUL RUTIER solicitând anularea acestuia ca nelegal și netemeinic și pe cale de consecință, exonerarea de la plata amenzii contravenționale.
În motivarea în fapt, a arătat că la data de 13.01.2014 în timp ce conducea autoturismul cu numărul de înmatriculare_, în Mun. C., pe . oprit de către un agent de poliție care i-a comunicat ca a fost surprins de aparatul radar circulând cu viteza de 75 km/h. A mai arătat că nu se face vinovat de săvârșirea faptei întrucât nu se deplasa cu viteza menționată.
În drept, a invocat prevederile art. 172 C.pr.civ.
În probațiune, a solicitat administrarea probei cu înscrisuri anexând la dosar înscrisurile de la filele 4-6.
Intimatul I. DE POLITIE AL JUDETULUI CONSTANTA-SERVICIUL RUTIER a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii contravenționale și menținerea procesului-verbal de contravenție contestat.
În motivarea în fapt, intimatul a arătat că la data de 13.01.2014 petentul a condus autoturismul cu numărul de înmatriculare_ pe . viteză de 75 de km/h, abaterea fiind înregistrată cu aparatul radar montat pe autoturismul de poliție cu nr. MAI_.
A mai arătat că din planșele fotografice depuse la dosarul cauzei reiese în mod clar ca cele reținute de organul constatator reflectă adevărul, aspectele susținute de către petent nefiind dovedite. Mai mult, procesul verbal de constatare a contravențiilor este întocmit cu respectarea art. 16 și art. 17 din O.U.G. nr. 2/2002.
În drept, a invocat dispozițiile din O.G. nr. 2/2001, din O.U.G. 195/2002, H.G. 1391/2006, art. 411 alin. 1 C. pr. civ.
În probațiune, a solicitat proba cu înscrisuri, în cadrul căreia a depus în copii înscrisurile aflate la dosar la filele 19-26, precum și înregistrarea video in format DVD (f. 27).
La data de 20.03.2014, petentul a depus răspuns la întâmpinarea susținând că din fotografiile radar depuse la dosarul cauzei de către intimat nu rezultă cu exactitate faptul că viteza indicată de aparatul radar ar aparține autoturismului condus de către acesta având în vedere că nu este lizibil numărul de înmatriculare al autovehiculului și nici profilul acestuia.
În cauză, a fost încuviințată, pentru ambele părți, proba cu înscrisurile depuse la dosar, precum și proba cu înregistrarea DVD.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._/13.01.2014, petentul M. C. a fost sancționat cu amendă în cuantum de 340 lei reținându-se că la data menționată, pe .. C. a condus autoturismul cu numărul de înmatriculare_ și a fost înregistrat de aparatul radar montat pe autospeciala cu nr. de înmatriculare MAI_, circulând cu viteza de 75 km/h . Agentul constatator a reținut că fapta constituie contravenție potrivit art. 121 alin. 1 din R.A.O.U.G. nr. 195/2002 și este sancționată contravențional potrivit art. 100 alin. 2 rap. la art. 108 alin. 1 lit. b pct. 2 din O.U.G. nr. 195/2002.
Petentul a fost prezent la încheierea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției, consemnându-se la rubrica obiecțiuni că nu face mențiuni.
Potrivit dispozițiilor art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției este supus controlului de legalitate și temeinicie al instanței.
Verificând legalitatea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat, instanța reține că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând niciunul dintre motivele de nulitate absolută prevăzute de art. 17 din O.G. nr. 2/2001 și care pot fi reținute de instanță de judecată din oficiu. Procesul-verbal conține mențiunile privitoare la numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, descrierea faptei săvârșite, data comiterii acesteia și semnătura agentului constatator.
Sub aspectul temeiniciei, instanța reține că, deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară și sub condiția confirmării de către instanță în urma probelor administrate în contradictoriu.
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku v. Franța, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga taxi Aktiebolag și Vulic v. Suedia, paragraf 113, 23 iulie 2002).
Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni v. Franța, hotărârea din 7 septembrie 1999).
În decizia de inadmisibilitate din 28 iunie 2011 pronunțată în cauza I. P. c. României, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reiterat faptul că prezumțiile de fapt și de drept sunt comune tuturor sistemelor judiciare, Convenția neinterzicându-le în principiu. Ceea ce Convenția impune, însă, din perspectiva paragrafului 2 al art. 6 din Convenție, este tocmai ca o anumită proporție între acestea și prezumția de nevinovăție instituită în favoarea acuzatului, să fie respectată, fiind necesar a se ține cont în analiza proporționalității, pe de o parte, de miza concretă a procesului pentru individ și, pe de altă parte, de dreptul său la apărare (a se vedea, Salabiaku c. Franței, 7 octombrie 1988, par. 28; A. c. României, par. 60).
Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A. c. României, hotărârea din 4 octombrie 2007, cauza N. c. României, decizie de inadmisibilitate din 18 noiembrie 2008).
Procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției este un act juridic legal întocmit de către un funcționar public aflat în exercitarea atribuțiilor stabilite expres în acest sens de lege, astfel că, până la dovada contrară, se bucură de o prezumție de veridicitate în sensul că cele arătate în cuprinsul său sunt elemente de fapt ce reprezintă adevărul, prezumție relativă, în sensul că i se permite presupusului contravenient ca, în cursul judecării plângerii sale, să depună la dosarul cauzei înscrisuri ori să administreze orice alte probe din care să rezulte faptul că cele arătate în conținutul procesului-verbal de constatare a contravenției sunt neadevărate. Prin urmare, petentul, trebuie să ceară instanței, în conformitate cu prevederile art. 255 C.pr.civ., încuviințarea și administrarea unor probe din care să rezulte contrariul.
Astfel, instanța apreciază că la dosar au fost depuse înregistrarea video și înscrisurile doveditoare care sunt necesare pentru a elimina orice dubiu cu privire la acuratețea indicării vitezei de aparatul radar și la corectitudinea reținerii contravenției de către agentul constatator.
De asemenea, din înregistrarea în format DVD reiese cu certitudine că autoturismul condus de către petent se deplasa cu o viteză de 75 de km/h.
Procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției cuprinde mențiunea cu privire la aspectul că fapta reținută a fost filmată cu aparatul radar montat pe autoturismul MAI_ HAR CT029.
Stabilirea vitezei de rulare a autoturismului cu nr. de înmatriculare_ s-a efectuat cu un mijloc tehnic omologat și verificat metrologic, iar deplasarea autoturismului a fost înregistrată video cu camera video, în acest sens fiind planșele foto depuse la dosar și dvd-ul, fiind îndeplinite cerințele art. 109 alin. 2 din O.U.G. nr. 195/2002. Din buletinul de verificare metrologică rezultă că mijloacele tehnice se aflau în perioada de valabilitate a verificării metrologice și sunt utilizate atât pentru măsurări în regim staționar, cât și în regim de deplasare.
Întrucât din probele administrate nu rezultă o altă situație de fapt decât cea consemnată în procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției, pe baza probelor aflate la dosar, instanța reține că acțiunea petentului, constând în depășirea vitezei maxime admise pe sectorul de drum din C. constituie contravenție și se sancționează potrivit art. 100 alin. 2 rap. la art. 108 alin. 1 lit. b pct. 2 din O.U.G. nr. 195/2002, republicată.
În ceea ce privește individualizarea sancțiunii contravenționale aplicate, în raport cu dispozițiile art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001, instanța constată că sancțiunea constând în amendă contravențională în cuantum de 340 lei este proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținând seama de împrejurările în care aceasta a fost săvârșită, de modul de săvârșire, de scopul urmărit, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului.
Astfel, petentul a pus în pericol siguranța celorlalți participanți la trafic, viteza înregistrată de aparatul radar este ridicată pentru traficul din localitate pe un bulevard circulat intens și pune în evidență atitudinea petentului, de ignorare completă a legii. La o astfel de viteză reacțiile și posibilitățile de evitare a unor eventuale pericole sunt diminuate ceea ce conferă faptei gravitate.
Față de aceste considerente, instanța apreciază că procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._/13.01.2014 contestat este legal și temeinic, iar sancțiunea aplicată este corect individualizată, astfel încât urmează să respingă plângerea în temeiul art. 34 din O.G. nr. 2/2001, ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge plângerea contravențională formulata de petentul M. C., cu domiciliul în C., ., județ C., și sediul procesual ales la sediul C.. Av. I. N. din C., . nr.10, ., apt. 13, județ C., împotriva procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._/13.01.2014 întocmit de către intimatul I. DE POLITIE AL JUDETULUI CONSTANTA - SERVICIUL RUTIER, cu sediul în C., Bvd. I. C. B. nr. 246, județ C., ca neîntemeiată.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare. Cererea de apel se va depune la Judecătoria C.
Pronunțată în ședință publică, azi, 25.04.2014.
PREȘEDINTE, GREFIER,
Jud. O. I. B. L.
Red. Jud. O.I. / 25.04.2014;
Tehnored. Grf. B.L. / 25.04.2014/ 4 exp.
Comunicat 2 exp. / .
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 4627/2014.... | Acţiune în constatare. Sentința nr. 6968/2014. Judecătoria... → |
|---|
