Obligaţie de a face. Sentința nr. 8896/2014. Judecătoria CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 8896/2014 pronunțată de Judecătoria CONSTANŢA la data de 09-09-2014 în dosarul nr. 15629/212/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA C.
SECTIA CIVILA
Sentința civilă Nr.8896
Ședința publică de la 09.09.2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE: P. A. R.
GREFIER: SELMA Z.
Pe rol soluționarea cauzei civile având ca obiect obligația de a face, formulată de reclamanții R. M. domiciliată în C., Al.Mălinului, nr.5, ., . și G. C. domiciliat în C., Al.Mălinului, nr.5, .,. în contradictoriu cu pârâții C. L. AL M. C. PRIN PRIMAR, P. M. C. – R. Ș. M. și . cu sediul în C.,.,jud.C., intervenient în interes propriu ASOCIAȚIA DE proprietari NR. 14 C. cu sediul în C., Al.Mălinului, nr.7, ., ..
Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din data de 02.09.2014 și au fost consemnate în încheierea de amânare a pronunțării ce face parte integrantă cu prezenta hotărâre când instanța pentru a da posibilitatea părților de a formula concluzii scrise a amânat pronunțarea la data de 09.09.2014 când s-a pronunțat:
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe în data de 20.06.2012, sub nr._, reclamantii G. C. si R. M. C. au chemat in judecata pe parata . solicitand instantei obligarea paratei la desfiintarea lucrarilor de constructii, fara a detine autorizatie de constructii in baza legii nr. 50/1991.
In fapt, reclamantii au aratat ca societatea parata a realizat in anul 2007 constructia unui balcon la apartamentul nr. 23, constructie care nu a respectat standardele de construire, aceasta extinzandu-se cu mult in exteriorul nivelului de balcoane de la nivelurile superioare.
S-a aratat ca s-au facut sesizari si plangeri adresate Primariei Constanta prin care s-a reclamat existenta acestei constructii, aceasta fiind prevazuta cu un acoperis. Au mentionat reclamantii ca fiind prevazuta constructia cu un acoperis, s-a creat un mediu propice pentru hoti care au urcat pe acel acoperis si au patruns in locuintele acestora, fapt pentru care, se sustine ca au fost pagubiti in nenumarate randuri.
In final, s-a aratat ca pana in prezent, organele abilitate nu au luat nici o masura in solutionarea acestei probleme.
In drept, actiuea s-a intemeiat pe dispozitiile art. 1349, art. 1357, art. 1359 cod civil nou.
In probatiune, reclamantii au uzitat de proba cu inscrisuri si au solicitat administrarea probei cu expertiza judiciara in constructii.
Parata . a formulat intampinare prin care a invocat o doua exceptii, respectiv lipsa de interes a reclamantilor in promovarea actiunii si prescriptia dreptului material la actiune al reclamantilor, iar pe fondul cauzei, a solicitat respingerea actiunii ca nefondata.
In ceea ce priveste prima exceptie, parata a aratat ca interesul a fost definit ca fiind folosul practic urmarit de reclamant in promovarea oricarui demers judiciar, acesta trebuind sa fie legitim, personal, nascut si actual, or, reclamantii nu justifica in speta un interes in sensul juridic al notiunii, in promovarea acestei actiuni.
De asemenea, au sustinut ca in speta este aplicabil termenul general de prescriptie extinctiva reglementat de art. 3 din Decretul nr. 167/1958, astfel ca, raportat la momentul la care reclamantii ar fi trebuit sa cunoasca paguba, cat si persoanele raspunzatoare de producerea sa (respectiv momentul finalizarii lucrarilor de construire-anul 2007), cat si data sesizarii instantei cu o astfel de actiune (20.06.2012), dreptul material la actiune al reclamantilor ar fi prescris.
Pe fondul cauzei, parata a aratat ca in speta, nu sunt indeplinite cerintele raspunderii civile delictuale reglementate de art. 998-999 cod civil. Astfel, a aratat ca edificarea unei constructii neautorizate nu semnifica ab initio, savarsirea unei fapte ilicite in intelesul art.998 cod civil vechi, or, reclamantii insisi nu arata care ar fi dreptul lor subiectiv civil (in sensul d eposibilitate recunscuta de lege subiectului activ in virtutea careia acesta poate, in limitele dreptului si al moralei, sa aiba o anumita conduita, sa pretinda o conduita corespunzatoare – sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva – de la subiectul pasiv si sa ceara concursul fortei coercitive a statului, in caz de nevoie) incalcat prin edificarea de catre parata a balconului in discutie, in absenta unei autorizatii de construire.
Mai apoi, s-a sustinut ca pentru antrenarea raspunderii civile delictuale se cere ca fapta ilicita sa fi cauzat un prejudiciu in patrimoniul unei persoane, fiind supus deopotriva reparatiei prejudiciul material si prejudiciul moral cu doua conditii, respectiv ca acesta sa fie cert si sa nu fi fost reparat inca. In speta, reclamantii nu invoca un prejudiciu cert suferit ca urmare a edificarii constructiei neautorizate (o paguba efectiv suferita ori un beneficiu nerealizat, determinate ca existenta si intindere), ci, reclama faptul ca, prin caracteristicile sale constructive, balconul ce face obiectul prezentei cauze ar facilita accesul hotilor in locuintele de la etajele superioare.
Parata a mai aratat ca in fapt, regula este aceea a repararii in natura a prejudiciului cauzat prin fapta ilicita si numai in masura in care aceasta nu este posibila, repararea sa prin echivalent, sub forma acordarii de daune interese. Astfel, s-a sustinut ca pretentia reclamantilor ce formeaza obiectul acestei cauze (obligarea paratei la desfiintarea constructiei neautorizate), nu se subsumeaza niciuneia dintre cele doua modalitati de reparare a prejudiciului pretins incercat de reclamanti, caci nu echivaleaza cu repararea in natura a distrugerilor, furturilor, etc, incercate in modalitatea pretinsa in cererea de chemare in judecata si nici cu o reparare prin echivalent banesc a acestora, ce nu poate imbraca decat forma unor despagubiri echivalente valoric prejudiciului incercat, cuantificat pecuniar.
In aparare, parata a depus la dosar inscrisuri si a solicitat proba cu interogatoriul reclamantilor si cea privind efectuarea unei expertize tehnice in constructii.
La termenul de judecata din data de 04.12.2012, reclamantii au formulat cerere de chemare in judecata a altor persoane intemeiata pe dispozitiile art. 57-59 cod proc. civ. prin care au solicitat chemarea in judecata alaturi de acestia si a Asociatiei de P. nr. 14 Constanta.
Pentru termenul din data de 19.03.2013 reclamantii au inteles sa-si precizeze actiunea cu privire la cadrul procesual pasiv, sens in care au solicitat introducerea in cauza in calitate de parati si a Primariei M. Constanta prin primar, a Primarului mun. Constanta – R. S. Mazare si a Consiliului L. al mun. Constanta prin primar.
In cauza au fost incuviintata pentru parti proba cu inscrisuri si s-a administrat proba cu interogatoriul reclamantilor precum si proba cu expertiza judiciara in constructii efecuata de expert S. V..
Avand in vedere cadrul procesual pasiv al actiunii, astfel cum a fost precizat de reclamanti, instanta a invocat din oficiu la termenul de judecata din data de 23.04.2013, exceptiile privind lipsa capacitatii de folosinta a Primariei mun. Constanta, si lipsa calitatii procesuale pasive a paratilor P. Mun. Constanta si C. L. al M. Constanta. Prin incheierea de sedinta din data de 04.06.2013, instanta a respins exceptia lipsei de interes a reclamantilor invocata de parata . precum si exceptia lipsei capacitatii de folosinta a Primariei mun. Constanta si a unit cu fondul exceptiile care vizau prescriptia drepului material la actiune si lipsa calitatii procesuale pasive a Primarului Mun. Constanta si Consiliului L. al M. Constanta.
Analizand in continuare exceptia invocata de parata . referitoare la prescriptia drepului material la actiune al reclamantilor, instanta o apreciaza ca nefiind fondata pentru urmatoarele considerente:
Conform dispozitiilor art. 8 din decretul nr. 167/1958, prescripția dreptului la acțiune în repararea pagubei pricinuite prin fapta ilicită, începe să curgă de la data cînd pagubitul a cunoscut sau trebuia sa cunoască, atît paguba cît și pe cel care răspunde de ea.
Din raspunsurile reclamantilor la interogatoriu coroborat cu motivele invocate de acestia in cuprinsul cererii de chemare in judecata, instanta retine ca acestia au avut cunostinta de pretinsa paguba pricinuita de parata . anul 2012, astfel ca raportat la data inregistrarii actiunii la instanta, cererea de chemare in judecata a fost formulata in interiorul termenului general de prescriptie de 3 ani.
Avand in vedere ca reclamantii si-au intemeiat actiunea civila pe dispozitiile art. 1349 cod civil nou, ce reglementeaza raspunderea civila delictuala, indicand autorul presupusei fapte ilicite ca fiind parata ., apreciem ca in prezenta cauza P. Mun. Constanta si C. L. al M. Constanta nu pot avea calitatea de parati, motiv pentru care v fi admisa exceptia, actiunea reclamantilor fiind respinsa ca fiind formulata impotriva unor persoane fara calitate procesuala pasiva.
Facem precizarea ca, reclamantii pe tot parcursul procesului au invederat instantei ca cererea de chemare in judecata urmeaza sa fie solutionata pe dispozitiile art. 1349 si urm. Cod civil nou, obiectul actiunii fiind precizat ca fiind – actiune in raspundere civila delictuala.
De asemenea, la interpelarea instantei, prin raportare la obiectul actiunii civile astfel cum a fost precizat, reclamantii au declarat ca nu inteleg sa solicite in cauza despagubiri de la parata ..
Analizand dispozitiile art. 998-999 C. civ. se ajunge la constatarea că răspunderea civilă delictuală pentru fapta proprie, ca de altfel, răspunderea delictuală în general, presupune existența sau întrunirea cumulată a următoarelor condiții sau elemente constitutive: prejudiciul, fapta ilicită, raportul de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu, culpa, greșeala sau vinovăția autorului faptei ilicite și prejudiciabile.
Prin prejudiciu se înțelege orice rezultat dăunător, prejudiciabil, de natură patrimonială sau nepatrimonială, ce constituie efecte ale încălcării drepturilor subiective și intereselor legitime ale persoanei, prejudiciul trebuind să fie unul cert, respectiv, existența lui să fie sigură, neîndoielnică și să poată fi evaluată în prezent.
Prin fapta ilicită se înțelege orice conduită a omului sau a persoanei juridice, prin care se încalcă normele dreptului obiectiv sau regulile de conviețuire socială, săvârșite fără intenția de a produce efecte juridice împotriva autorului lor, efecte care totuși se produc în puterea legii. Cu alte cuvinte, prin fapta ilicită se înțelege acțiunea sau inacțiunea care are ca rezultat încălcarea drepturilor subiective sau intereselor legitime ale unei persoane.
Pentru antrenarea răspunderii civile delictuale este absolut necesar ca între fapta ilicită și prejudiciu să existe un raport de cauzalitate, respectiv, prejudiciul cauzat une anumite persoane să fie consecința faptei ilicite săvârșite de o altă persoană.
Apoi, pentru angajarea răspunderii civile delictuale este necesar ca fapta ilicită care a cauzat prejudiciul să fie imputabilă autorului ei, să fi fost săvârșită din culpa acestuia, culpa fiind definită în doctrină ca atitudinea psihică a autorului faptei ilicite ș păgubitoare față de fapta respectivă și față de urmările acelei fapte.
Dacă toate aceste condiții mai sus amintite sunt cumulativ întrunite, atunci este posibilă angajarea răspunderii civile delictuale în condițiile textelor legale mai sus indicate.
Verificând în speță, raportat la întreaga probațiune administrată în cauza intrunirea cumulativă a condițiilor necesare angajării răspuderii civile delictuale, se constată că acestea nu au fost îndeplinite.
In concret, instanta retine ca reclamantii nu au dovedit cu probe concludente la dosar care este prejudiciul cert incercat de acestia prin prisma construirii de catre parata . unui balcon pentru care nu s-a obtinut autorizatia de construire.
Facem mentiunea ca prejudiciul trebuie să fie unul cert, respectiv, existența lui să fie sigură, neîndoielnică și să poată fi evaluată în prezent.
In speta, apreciem ca reclamantii nu invoca un prejudiciu cert suferit ca urmare a edificarii constructiei neautorizate, ci acestia reclama doar ca, prin caracteristicile de construire a balconului, s-ar facilita accesul hotilor in locuintacestora si a celorlalti proprietari de la etajele superioare. De asemenea, reclamantii nu au dovedit ca eventualele pagube materiale cauzate de hoti prin patrunderea in locuinte s-ar datora exclusiv modalitatii de escaladare a constructiei -balcon de la parter ce apartine paratei ., in conditiile in care, acestia pot avea la indemana si alte modalitati/cai de patrundere in locuintele proprietarilor.
Nefiind asadar întrunite condițiile răspunderii civile delictuale, actiunea reclamantilor astfel cum a fost ea formulata si ulterior precizata, va fi respinsa ca neintemeiata si nedovedita.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge ca neîntemeiată excepția prescripției dreptului material la acțiune invocată de pârâta ..
Admite excepțiile ce vizează lipsa calității procesuale pasive a pârâților P. M. C. și C. L. al M. C. prin Primar, și în consecință:
Respinge acțiunea civilă promovată de reclamanții G. C. domiciliat în C., Al.Mălinului, nr.5, .,. și R. M. domiciliată în C., Al.Mălinului, nr.5, ., . în contradictoriu cu pârâții P. M. C. și C. L. al M. C. prin Primar ca fiind formulată împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă.
Respinge ca neîntemeiată acțiunea civilă formulată de reclamanții G. C. și R. M. în contradictoriu cu pârâta . cu sediul în C.,.,jud.C. și cu intervenienta în interes propriu Asociația de Proprietari nr. 14 cu sediul în C., Al.Mălinului, nr.7, ., ..
Fără cheltuieli de judecată.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 09 septembrie 2014.
PREȘEDINTEGREFIER
P. A. R. SELMA Z.
red.jud.PAR/23.12.2014
tehnoredact./S.Z. 02 Octombrie 2014
emis 6 comunicări,azi………………………
| ← Suspendare executare art.484,507,512,700,718 NCPC/art.... | Pretenţii. Sentința nr. 21/2014. Judecătoria CONSTANŢA → |
|---|
