Plângere contravenţională. Hotărâre din 04-04-2014, Judecătoria CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Judecătoria CONSTANŢA la data de 04-04-2014 în dosarul nr. 19570/212/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA C.
SECȚIA CIVILĂ
SENTOINȚA CIVILĂ NR. 3815
Ședința publică din data de 04.04.2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE : C. A.-M.
GREFIER: D. M.
Pe rol pronunțarea cererii având ca obiect plângere contravențională,, formulată de petentul O. I., domiciliat în C., ., ., jud. C., în contradictoriu cu intimatul P. M. CONSTANTA DIRECTIA POLITIA LOCALA, cu sediul în C., jud. C..
Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din data de 28.03.2014 și au fost consemnate în încheierea de ședință din acea dată, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 04.04.2014 când, după ce a deliberat în secret, a adoptat următoarea hotărâre:
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, reține următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 24.07.2013 sub nr._ petentul O. I. a formulat plângere contravențională împotriva procesului-verbal de contravenție . nr._/10.07.2013 întocmit de intimatul P. M. C. solicitând anularea procesului-verbal.
În motivarea în fapt a cererii, petentul a arătat că în ziua de 10.07.2013 a parcat mașina personală în parcarea amenajată în fața Policlinicii nr. 1 C. pe un loc prevăzut cu indicatoare pentru persoane cu handicap. A considerat că este îndreptățit să parcheze pe acel loc, întrucât o însoțea pe mama sa-persoană cu handicap, care avea programare la două consultații medicale. A constata că autoturismul i-a fost ridicat, putându-l recupera după plata sumei de 600 lei către S.C. Litoral Connect S.R.L.
Petentul nu și-a motivat cererea în drept,
În dovedirea cererii petentul a anexat procesul verbal de contravenție și procesul verbal de predare primire în original, chitanță, copia cărții de identitate a petentului și a mamei sale, certificat de încadrare în grad de handicap, scrisoare medicală.
Plângerea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în valoare de 20 lei, potrivit art. 19 din O.U.G. 80/2013.
Intimatul P. Muncipiului C. nu a depus întâmpinare. A depus prin serviciul Registratură în data de 25.03.2014 transcrierea mecanică a procesului verbal, dispoziția de ridicare, dispoziția de restituire a autoturismului, planșă foto.
La termenul de judecată din data de 17.01.2014 instanța a încuviințat părților proba cu înscrisuri.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin procesul-verbal . nr._/10.07.2013 întocmit de intimatul P. M. C., petentul O. I. a fost sancționat pentru săvârșirea faptei prevăzute de art. 100 alin. 1 lit. f din Legea 448/2006, reținându-se că la data de 10.07.2013, ora 16:45, a parcat voluntar cu auto marca BMW cu numărul de înmatriculare_ pe locul de parcare rezervat persoanelor cu handicap prevăzute cu indicatoare și marcaje specifice, amenajat în zona Spitalului Clinic Județean C.. În temeiul aceleiași dispoziții legale s-a dispus ridicarea autovehiculului aparținând petentului.
Instanța reține că potrivit art. 100 alin. 1 lit. f din Legea 448/2006 (1) Următoarele fapte constituie contravenții și se sancționează după cum urmează: f) parcarea altor mijloace de transport pe locurile de parcare adaptate, rezervate și semnalizate prin semn internațional pentru persoane cu handicap, cu amendă de la 200 lei la 1.000 lei și ridicarea mijlocului de transport de pe locul de parcare respectiv;
Instanța, potrivit art. 34 alin. 1 din O.G. 2/2001, va verifica legalitatea și temeinicia procesului verbal de constatare a contravenției, și analizând probele administrate în cauză reține următoarele:
Cu privire la legalitatea procesului verbal, se reține că acesta s-a încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu, potrivit art. 17 din OG nr. 2/2001.
Starea de fapt reținută în actul de constatare nu a putut fi răsturnat de petent. Potrivit art. 249 C. Pr. civ. cel ce face o propunere înaintea judecății trebuie să o dovedească. Petentul însă nici nu a solicitat probe în susținerea plângerii. Dispozițiile speciale cu aplicabilitate în domeniul contravențional, respectiv cele cuprinse în OG nr.2/2001 nu conțin reglementări exprese referitoare la forța probantă a procesului-verbal de constatare a contravenției.
Cu toate acestea, fiind vorba despre un act cu natură juridică duală - de act administrativ (fiind încheiat în regim de putere publică de un agent ce face parte dintr-o autoritate publică în vederea executării în concret a legii), supus unei proceduri speciale de contestare și de act procedural – instanța apreciază că sunt aplicabile principiile generale ce guvernează actele administrative privind prezumția de legalitate și temeinicie a procesului verbal încheiat în urma unor constatări ale agenților învestiți cu prerogative de putere publică. Din această perspectivă, așa cum s-a evocat anterior, îi sunt aplicabile în ceea ce privește regimul nulității actului (în virtutea dispozițiilor art.47 din OG nr.2/2001) prevederile art.175 C.proc.civ.
Instanța reține că, sub aspectul sarcinii probei, însăși jurisprudența CEDO (cauza Salabiaku împotriva Franței par.28) recunoaște dreptul statelor semnatare ale Convenției Europene a Drepturilor Omului de a permite existența unor prezumții de fapt sau de drept, cu cerința de a respecta cerința proporționalității între mijloacele folosite și scopul legitim urmărit pe de o parte și respectarea dreptului la apărare și prezumția de nevinovăție pe de altă parte.
Astfel fiind, în aprecierea temeiniciei procesului verbal de contravenție, instanța va avea în vedere asigurarea unui just echilibru pe de o parte între prezumția de nevinovăție ce îi este garantată de dispozițiile convenționale anterior evocate și dreptul la apărare garantat de par.1 al art.6 și pe de altă parte prezumția de legalitate și temeinicie de care se bucură procesul verbal atacat.
Plecând de la premisa enunțată, instanța apreciază că prezumția de nevinovăție ce îi este garantată petentului de art.6 par.2 din CEDO, aplicabil prin prisma dispozițiilor art.11 și ale art.20 din Constituția României, nu este absolută, iar petentul nu a înțeles să-și probeze în nici un fel afirmația conform căreia ceea ce a fost consemnat în procesul verbal nu ar corespunde realității. Mai mult, petentul recunoaște fapta, motivând-o prin faptul că își însoțea mama – care este persoană cu handicap la două consultații medicale.
În lipsa unui minim suport probator, apt să inducă un dubiu cu privire la situația de fapt reținută în actul încheiat de agentul constatator ca urmare a constatărilor ex propriis sensibus, instanța nu poate constata că situația de fapt din procesul verbal a fost greșit reținută. În atare condiții, instanța apreciază că procesul-verbal de contravenție supus controlului judecătoresc sub aspectul temeiniciei sale nu poate fi invalidat ca urmare a unor simple susțineri ale petentului.
Cercetând în continuare proporționalitatea sancțiunii aplicate petentului prin procesul verbal de contravenție (amendă în valoare de 200 lei), instanța apreciază următoarele:
Potrivit art.21 alin.3 din OG nr.2/2001, sancțiunea contravențională aplicată în concret contravenientului trebuie să răspundă imperativului proporționalității acesteia cu gradul de pericol social al conduitei adoptate de petent, dispozițiile legale oferind o . criterii relevante din această perspectivă, anume: împrejurările în care s-a săvârșit fapta, modul și mijloacele de săvârșire ale acesteia, scopul urmărit, urmarea produsă și circumstanțele personale ale contravenientului. De asemenea, potrivit art.7 alin.3 din același act normativ prevede că avertismentul se aplică și în cazul în care actul normativ de stabilire a contravențiilor respective nu prevede în mod expres această sancțiune.
Având în vedere prin interdicția parcării altor mijloace de transport pe locurile de parcare adaptate, rezervate și semnalizate prin semn internațional pentru persoane cu handicap, se urmărește asigurarea unor locuri speciale persoanelor cu dizabilități, precum și faptul că petentul, în acea zi, o transporta pe mama sa, care este persoană cu handicap, potrivit înscrisurilor depuse la dosarul cauzei, instanța apreciază că sancțiunea avertismentului este suficientă pentru a i se atrage atenția petentului asupra obligațiilor care îi revin în calitate de conducător auto.
Pentru toate aceste motive, prevenția specială se va realiza în speță prin aplicarea avertismentului. Astfel, comportamentul petentului se va îndrepta în mod cert, iar normele legale nu vor continua să fie înfrânte. Atenționând petentul asupra condițiilor ce trebuiesc îndeplinite pentru a putea parca, în viitor, pe un loc rezervat persoanelor cu dizabilități, instanța recomandă acestuia respectarea tuturor normelor legale privind circulația rutieră.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte plângerea formulată de către petentul O. I., domiciliat în C., ., ., jud. C., în contradictoriu cu intimatul P. M. C., cu sediul în C., jud. C., împotriva procesului verbal de contravenție . nr._/10.07.2013.
Înlocuiește sancțiunea contravențională constând în amendă în cuantum de 200 lei aplicată petentului cu sancțiunea avertismentului și, în consecință, exonerează petentul de plata amenzii aplicate. Atrage atenția petentului asupra pericolului social al faptei săvârșite și recomandă acestuia să respecte dispozițiile legale.
Menține celelalte dispoziții ale procesului verbal de contravenție atacat.
Ia act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, cerere care se depune la Judecătoria C..
Pronunțată în ședință publică astăzi, 04.04.2014.
PREȘEDINTE GREFIER
A.-M. C. D. M.
red.jud. C.A.M./ 09.05.2014
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 1736/2014.... | Contestaţie la executare. Sentința nr. 2014/2014. Judecătoria... → |
|---|
