Plângere contravenţională. Sentința nr. 2381/2014. Judecătoria CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2381/2014 pronunțată de Judecătoria CONSTANŢA la data de 06-03-2014 în dosarul nr. 28531/212/2013
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA C. – SECȚIA CIVILĂ
Operator de date cu caracter personal nr. 3047
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA C.
SECTIA CIVILA
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 2381/2014
Ședința publică de la 06 Martie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE: L. F.
GREFIER: E. G.
Pe rol judecarea cauzei Civil privind pe petent B. N. domiciliată în București, sector 3, ., nr.81 și pe intimat P. M. CONSTANTA DIRECTIA POLITIA LOCALA, având ca obiect plângere contraventionala DPLC_.
Prezenta cerere a fost legal timbrata cu suma de 20 lei reprezentând taxa judiciara de timbru.
La apelul nominal făcut în ședință publica se prezintă pentru intimat avocat Cocony Tasy în baza împuternicirii avocațiale depusă la dosar, lipsind petenta.
Procedura este legal îndeplinită.
Instanța pune în discuție competenta de soluționare a prezentei cauze.
Apărătorul intimatului arată că Judecătoria C. este competentă să soluționeze prezenta cauză.
Verificând competența de soluționarea a cauzei, conf. disp. art. 131 C. proc. civ. raportat la art.94 pct.4 și art. 32 alin 2 din OG nr.2/2001, constată că Judecătoria C. este competenta general, material și teritorial să soluționeze prezenta cauză.
În conformitate cu dispozițiile art. 238 C. proc. civ. instanța pune în discuție estimarea duratei cercetării procesului.
Apărătorul intimatului estimează durata procesului la acest termen de judecată.
În conformitate cu dispozițiile art. 238 C. proc. civ. instanța estimează durata necesară pentru cercetarea procesului la 4 luni, termen apreciat ca fiind optim și previzibil față de obiectul cauzei.
În temeiul dispozițiilor art. 258 C. proc. civ. instanța acordă cuvântul pentru propunerea probelor.
Se solicită de către apărătorul intimatului admiterea probei cu acte.
În baza disp.art.255 C. proc. civ., instanța încuviințează proba cu acte, apreciind ca fiind pertinentă, concludentă și utilă soluționării cauzei
Întrebata fiind partea prezentă arată ca nu mai are alte probe de solicitat și cereri de formulat.
Instanța ia act de susținerile părții prezente în sensul ca nu mai are alte probe și cereri de formulat, sens în care in baza disp. art. 392 C. proc. civ. constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond.
Având cuvântul apărătorul intimatei solicită respingerea ca nefondată, cu cheltuieli de judecată, având în vedere că din probele depuse nu s-a dovedit răsturnarea prezumției de vinovăție.
În baza disp.art.394 C. proc. civ. instanța declară închise dezbaterile pe fondul cauzei și rămâne în pronunțare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 22.10.2013, petenta B. N. a solicitat anularea procesului verbal . nr._/03.09.2013 emis de intimata Primăria M. C. - Direcția Poliția Locală.
In motivarea plângerii, petenta a arătat că la data de 23.08.2013 se afla împreună cu soțul și cei doi copii minori în stațiunea Mamaia, în zona situată în vecinătatea Hotelului O., când fetiței sale de 10 ani i s-a făcut brusc rău, acuzând stări de vomă și dureri puternice de cap. În această situație, a coborât din mașină pentru a solicita sprijinul personalului hotelier, în sensul de a i se permite să folosească toaleta acestuia. Deplasarea de la mașină la hotel a durat preț de 2 min, timp în care soțul său s-a întors la autoturism pentru a găsi un loc în care să poată parca. Învederează instanței că a fost vorba de o situație neprevăzută iar sancțiunea aplicată este vădit disproporționată în raport cu circumstanțele prezentate, fiind incorect individualizată. Astfel, a arătat petenta, a fost sancționată cu 10 puncte de amendă în valoare de 800 lei, corespunzătoare clasei IV de sancțiuni, în condițiile în care fapta săvârșită se încadrează în clasa a doua de sancțiuni. De asemenea, fapta a fost descrisă sumar, fără să se indice împrejurările care pot servi la aprecierea gravității faptei.
În subsidiar, a solicitat înlocuirea amenzii cu avertismentul.
Plângerea a fost întemeiată în drept pe dispozițiile OG 2/2001, O.U.G. nr. 192/2002 și H.G. nr. 1391/2006.
În dovedirea plângerii, petenta a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri.
Cererea a fost legal timbrată cu taxă de timbru în cuantum de 20 lei, conform art. 19 din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru.
Intimata nu a formulat întâmpinare, depunând la dosar transcrierea mecanică a procesului verbal și fotografia efectuată în momentul constatării contravenției.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin procesul verbal de constatare și sancționare a contraventiei . nr._/30.09.2013 întocmit de intimată, petenta a fost sancționată cu amendă în cuantum total de 800 lei (10 puncte amendă) și măsura complementară a aplicării a 3 puncte de penalizare, pentru săvârșirea contravențiilor prev. de art. 143 lit. a din Regulamentul de aplicare a OUG nr. 195/2002 republicată și de art. 35 alin. 2 din O.U.G. nr. 195/2002 republicată, întrucât a staționat voluntar cu autovehiculul marca BMW cu nr. de înmatriculare_ în zona de acțiune a indicatorului „Oprirea interzisă” pe . O. și, totodată, a refuzat să înmâneze documentele de identitate și cele ale autoturismului, la cererea îndreptățită a agentului constatator.
Potrivit art. 34 din OG 2/2001, instanța învestită cu soluționarea plângerii analizează legalitatea și temeinicia procesului-verbal de contravenție și hotărăște asupra sancțiunii.
A. Examinând modul de încheiere a procesului-verbal contestat, instanța constată că acesta a fost întocmit cu respectarea condițiilor prevăzute de lege, nefiind incident niciunul dintre cazurile de nulitate absolută reglementate de art. 17 din OG 2/2001, care să poată fi invocate din oficiu de către instanța de judecată.
Potrivit art. 16 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001 „(1) Procesul-verbal de constatare a contravenției va cuprinde în mod obligatoriu: data și locul unde este încheiat; numele, prenumele, calitatea și instituția din care face parte agentul constatator; datele personale din actul de identitate, inclusiv codul numeric personal, ocupația și locul de muncă ale contravenientului; descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei și locului în care a fost săvârșită, precum și arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravității faptei și la evaluarea eventualelor pagube pricinuite; indicarea actului normativ prin care se stabilește și se sancționează contravenția; indicarea societății de asigurări, în situația în care fapta a avut ca urmare producerea unui accident de circulație; posibilitatea achitării în termen de 48 de ore a jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ, dacă acesta prevede o asemenea posibilitate; termenul de exercitare a căii de atac și organul la care se depune plângerea”.
Față de motivul invocat de petentă referitor la insuficienta descriere a faptei, instanța constată că fapta este reținută prin toate elementele sale caracteristice (data, locul, persoanele implicate, fapta reținută). Pe de altă parte, sancțiunea care poate interveni în cazul nerespectării disp. art.16 din O.G. nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor referitoare la descrierea faptei contravenționale este nulitatea relativă, cu condiția dovedirii unei vătămări, care nu ar putea fi înlăturată altfel decât prin anularea procesului-verbal de contravenție, întrucât această cerință nu este prevăzută în art.17 din același act normativ, în care sunt expres enumerate situațiile sancționate cu nulitatea absolută. Petenta nu a arătat care sunt împrejurările care nu au fost consemnate și care este vătămarea suferită. Prin urmare, având în vedere că petentul nu a făcut dovada existenței unei vătămări ce ar fi decurs din descrierea faptei contravenționale, vătămare ce nu ar putea fi înlăturată altfel decât prin anularea procesului-verbal de contravenție, instanța apreciază că nu sunt întrunite condițiile constatării nulității relative a acestuia.
B. Constatând legalitatea procesului-verbal contestat, instanța apreciază că acesta se bucură și de o prezumție de temeinicie, astfel cum reiese din economia dispozițiilor art. 34 alin. 1 din OG 2/2001, prezumție relativă care poate fi răsturnată prin administrarea probei contrarii.
Această probă trebuie să fie făcută de către petentă, în calitate de titular al plângerii contravenționale, astfel cum impune art. 249 C. proc. civ.
În cauza de față însă instanța constată că petenta nu a făcut dovada netemeiniciei procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției, prezumția de care beneficiază acesta nefiind, așadar, răsturnată.
Astfel, prin plângerea contravențională formulată, petenta a arătat că a oprit în acel loc doar pentru că i se făcuse fetiței sale rău, însă nu a probat în niciun mod acest fapt.
În condițiile în care în zona respectivă exista indicatorul rutier „oprirea interzisă”, iar petenta a parcat totuși autoturismul în acel loc, indiferent din ce motiv, înseamnă că și-a asumat riscul de a fi sancționat contravențional pentru săvârșirea faptei prevăzute de art. 143 lit. a din Regulamentul de aplicare OUG 195/2002 republicată.
Astfel, potrivit art. 100 alin. 2 din OUG nr. 195/2002 republicată, „staționarea neregulamentară” constituie contravenție și se sancționează, pe lângă amendă contravențională, cu aplicarea a 2 puncte de penalizare.
De asemenea, potrivit art. 143 lit. a din Regulamentul de aplicare a OUG 195/2002, se interzice oprirea voluntară a vehiculelor în zona de acțiune a indicatorului « oprire interzisă ».
Din coroborarea textelor legale menționate mai sus, instanța reține că fapta petentei constituie contravenție iar intimata a probat cele consemnate în procesul verbal prin planșa foto aflată la fila 20 din dosar.
Sub aspectul individualizării sancțiunii, instanța reține că, deși motivele invocate de către petentă se referă doar la săvârșirea contravenției referitoare la staționarea neregulamentară, aceasta a mai fost sancționată și pentru contravenția prevăzută de art. 35 alin. 2 din O.U.G. nr. 195/2002, potrivit căruia „(2)Participanții la trafic sunt obligați ca, la cererea polițistului rutier, să înmâneze acestuia documentul de identitate sau, după caz, permisul de conducere, documentul de înmatriculare ori de înregistrare a vehiculului condus, documentele referitoare la bunurile transportate, precum și alte documente prevăzute de lege”. Cu privire la această din urmă contravenție, petenta nu a formulat însă nicio apărare.
Pentru fiecare dintre aceste contravenții, agentul constatator a stabilit amendă de 320 lei și 480 lei, sume care se încadrează în limitele legale.
Astfel, potrivit art. 100 din O.U.G. nr. 195/2002 republicată, “(1)Constituie contravenții și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a II-a de sancțiuni următoarele fapte săvârșite de persoane fizice: 3.nerespectarea semnificației indicatoarelor și marcajelor de obligare iar potrivit art. 101 alin. (1) „Constituie contravenții și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a III-a de sancțiuni următoarele fapte săvârșite de persoane fizice:18.nerespectarea obligației conducătorului de vehicul de a avea asupra sa documentele prevăzute la art. 35 alin. (2)”.
Totodată, potrivit art. 98 alin. 4 din O.U.G. nr. 195/2002, „(4)Clasele de sancțiuni sunt următoarele: b)clasa a II-a - 4 sau 5 puncte-amendă; c)clasa a III-a - de la 6 la 8 puncte-amendă;”
Intimata a aplicat 4 puncte amendă pentru prima contravenție și 6 puncte amendă pentru cea de-a doua, astfel încât fiecare sancțiune respectă limitele legale.
Pentru aceste considerente, având în vedere că petenta nu a probat în niciun mod susținerile sale, considerate a fi făcute pro causa, ținând cont și de gradul de pericol ridicat al faptei contravenționale săvârșite, instanța, în temeiul disp. art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, va respinge plângerea contravențională, ca neîntemeiată și pe cale de consecință, va menține procesul-verbal de contravenție . nr._/30.09.2013, ca legal și temeinic întocmit, motiv pentru care și cererea petentului privind restituirea amenzii contravenționale achitate este lipsită de temei.
În ceea ce privește cererea subsidiară a petentei, ținând cont de faptul că nu s-au indicat circumstanțe care să determine aplicarea sancțiunii avertismentului, instanța consideră sancțiunea aplicată contravenientului este proporțională cu gradul de pericol social al faptei.
În temeiul disp. art. art. 453 alin. 1 C. proc. civ., având în vedere că petenta este partea care a căzut în pretenții, prin respingerea cererii sale, față de cererea intimatei, instanța va obliga petenta la plata sumei de 300 lei către intimată, cu titlu de cheltuieli de judecată (onorariu avocat).
Raportat la art.34 alin. 2 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, coroborat cu art. 468 alin.1 C. proc. civ. și la art.471 alin.1 C. proc. civ., prezenta hotărâre este supusă numai apelului la Tribunal – Secția de C. Administrativ și Fiscal, în termen de 30 de zile de la comunicare, cererea de apel depunându-se, sub sancțiunea nulității, la Judecătoria C. (instanța a cărei hotărâre se atacă).
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge plângerea contravențională formulată de petenta B. N. domiciliată în București, sector 3, ., nr.81 în contradictoriu cu intimatul P. M. C. – Direcția Poliția Locală, ca neîntemeiată.
Obligă petenta la plata sumei de 300 lei către intimat, cu titlu de cheltuieli de judecată (onorariu avocat).
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare. Cererea de apel se depune la Judecătoria C..
Pronunțată în ședință publică azi, 06.03.2014.
P. GREFIER
L. F. E. G.
Red.jud.L.F./ 01.09.2014
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 2014/2014.... | Pretenţii. Sentința nr. 4426/2014. Judecătoria CONSTANŢA → |
|---|
