Plângere contravenţională. Sentința nr. 519/2014. Judecătoria CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 519/2014 pronunțată de Judecătoria CONSTANŢA la data de 21-01-2014 în dosarul nr. 7707/212/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA C.
SECTIA CIVILA
SENTINȚA CIVILĂ NR.519
Ședința publică de la 21 Ianuarie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE: P. A. R.
GREFIER: SELMA Z.
Pe rol judecarea cauzei civile privind având ca obiect plângere contravențională acțiune formulată de petentul O. A. domiciliat în C., ., ., . în contradictoriu cu intimata I. C. -SERVICIUL DE POLITIE RUTIERA C..
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă petentul personal,intimata fiind lipsă.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care invederează că prin serviciul registratură s-a depus la dosarul cauzei din partea intimatei documentația care a stat la baza întocmirii procesului verbal de contravenție.
În baza art.131 al.1C.proc.civ.instanța se declară competentă din punct de vedere general,material și teritorial a soluționa prezenta cauză.
Petentul O. A. se legitimează cu CI . nr._ având CNP_ și solicită încuviințarea probei cu înscrisuri.
În baza art.255-258C.proc.civ.onstanța încuviințează pentru petent proba cu înscrisuri.
Petentul arată că nu mai are alte probe sau cereri de formulat.
În baza art.392C.proc.civ.instanța constată terminată cercetarea judecătorească și acordă cuvântul pe fondul cauzei pentru dezbateri.
Petentul solicită admiterea plângerii contravenționale astfel cum a fost formulată cu consecința anulării procesului verbal de contravenție și exonerarea de la plata amenzii contravenționale.
În baza art.394C.proc.civ.instanța constată că au fost lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei și reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA
Deliberând, constată că:
Prin plângerea contravențională formulată și înregistrată la Judecătoria C. sub nr._, petentul O. A. în contradictoriu cu intimata Inspectoratul de Poliție al Județului C. a solicitat în principal, anularea procesului-verbal de contravenție ., nr._ din 06.03.2013 și exonerarea de la plata amenzii în cuantum de 150 lei și a celor 2 puncte penalizare, iar în subsidiar, înlocuirea sancțiunii cu avertisment.
Pe cale de excepție, petentul a invocat neregularități ale actului sancționator, respectiv a susținut că procesul-verbal nu conține indicarea locului unde a fost săvârșită pretinsa faptă contravențională, consemnându-se generic ”șoseaua I.C.B.”, astfel că sancțiunea pentru lipsa acestei mențiuni ar fi nulitatea absolută a actului sancționator.
Pe fondul cauzei, petentul a arătat că la data de 06.03.2013, în jurul orei 15.00, se deplasa pe . din mun. C. rulând pe banda I a șoselei cu viteza de circa 45 km/oră având în față un TIR. A arătat că după ce a parcurs circa 200 m pe banda I, TIR-ul a inițiat brusc manevra de oprire, sens în care a inițiat manevra de depășire pe partea stângă a acestuia pătrunzând pe banda a-II-a a sensului de mers.
A menționat petentul că este de notorietate faptul că, un conducător auto în momentul depășirii regulamentare a unui autovehicul aflat în fața sa, involuntar are o viteză cu puțin mai mult decât cea cu care circula anterior manevrei de depășire.
În drept, s-au invocat prevederile OG 2/2001 și OUG nr. 195/2002.
În dovedirea plângerii, au fost depuse înscrisuri, respectiv copie proces-verbal contestat, bon fiscal emis de Rompetrol Downstream Srl la data de 06.03.2013 și ordin deplasare nr. 2/06.03.2013.
Intimata, legal citată, a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii contravenționale.
În fapt, intimata a arătat că petentul a fost sancționat contravențional întrucât la data de 06.03.2013 a condus autoturismul cu nr._ pe . din mun. C., fiind înregistrat de aparatul radar cu viteza de 68 km/h (abatere filmată cu ajutorul aparatului radar), faptă prev. și sancționată de art. 99 alin.2 raportat la art. 121 alin.1 din OUG nr. 195/2002.
S-a mai arătat că procesul-verbal de contravenție respectă prevederile art. 16 și art. 17 din OG nr. 2/2001 nefiind incidente nici unul dintre cazurile care ar atrage nulitatea acestui înscris.
În privința temeiniciei, s-a învederat faptul că acesta, ca act administrativ, face prin el proba situației reținute de agentul constatator, bucurându-se de o prezumție de legalitate, valabilitate și autenticitate.
În final, intimata a menționat că înregistrările echipamentului de supraveghere video-radar al autospecialei MAI_ din ziua de 06.03.2013 au fost transferate pe hardul extern ., care datorită unei defecțiuni, nu mai poate fi accesat.
În probațiune, au fost depuse la dosar înscrisuri, respectiv raportul agentului constatator, buletin de verificare metrologică a aparatului radar, certificat de aprobare de model al aparatului radar, atestat operator radar, raport verificare înregistrări video, adresa nr._/21.05.2013 a Serviciului Comunicații Informatică și adresa nr._/17.06.2013.
În drept, s-au invocat dispoziții ale OUG 195/2002, HG nr. 1391/2006 și OG nr. 2/2001.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
La data de 06.03.2013 petentului i s-a întocmit proces-verbal de contravenție reținându-se că acesta a condus autoturismul cu nr._ pe . din mun. C., fiind înregistrat de aparatul radar cu viteza de 68 km/h (abatere filmată cu ajutorul aparatului radar), faptă prev. și sancționată de art. 99 alin.2 raportat la art. 121 alin.1 din OUG nr. 195/2002.
Cu privire la legalitatea procesului-verbal de contravenție, instanța reține ca acesta a fost întocmit cu respectarea art.16-17 din O.G 2/2001, cuprinzând toate mențiunile prevăzute de lege sub sancțiunea nulității absolute.
Nu poate fi reținut motivul de nulitate invocat de către petent în sensul că nu s-a specificat în mod concret în cuprinsul procesului verbal zona sau numărul vreunui imobil de pe segmentul de drum consemnat generic de agentul constatator ”.” unde s-ar fi petrecut pretinsa faptă, având în vedere că, pe de o parte agentul constatator a menționat în cuprinsul procesului-verbal de contravenție locul săvârșirii faptei – . din mun. C., iar pe de altă parte lipsa consemnării în detaliu a locului săvârșirii contravenției nu este de natură să ducă la anularea procesului-verbal în lipsa unei vătămări, vătămare ce de altfel, nu a fost invocată și dovedită.
Cu privire la temeinicia procesului – verbal, instanța reține că situația de fapt a fost consemnată corect de agentul constatator, astfel cum a putut fi constatată de acesta prin propriile sale simțuri, nefiind dovedită de către petent o stare de fapt contrară. Instanța reține că propriile constatări personale ale agentului constatator – polițist rutier se bucură de o prezumția relativă de temeinicie, atribut al autorității exercitate de reprezentanții statului.
Față de această stare de fapt instanța consideră că petentul se face vinovat de săvârșirea contravenției reținute în sarcina sa, sancțiunile aplicate de agentul constatator fiind legale.
Prevederile art. 34 alin. 1 din OG.2/2001 coroborat cu art. 38 alin. 3 din același act normativ permite instanței să aprecieze inclusiv asupra sancțiunii ce urmează să fie aplicată contravenientului în situația în care rezultă culpa acestuia.
Instanța va avea în vedere dispozițiile art. 5 alin. 5 din OG.2/2001, potrivit cărora sancțiunea trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite și ale art. 21 alin. 3 din același act normativ, conform cărora la aplicarea sancțiunii trebuie să se țină cont și de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă și circumstanțele personale ale contravenientului.
Instanța reține că față de gradul redus de pericol social al faptei în forma concretă în care a fost săvârșită, petentul depășind viteza legală admisă cu doar 18 km/h, măsura amenzii într-un cuantum de 150 lei, apare ca nejustificată, scopul sancțiunii contravenționale putând fi atins și prin aplicarea avertismentului, însoțit de recomandarea de a respecta dispozițiile legale în viitor.
În consecință, instanța urmează să admită în parte plângerea, să anuleze în parte procesul-verbal de contravenție ., nr._ din 06.03.2013 încheiat de intimată și să dispună înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale de 150 lei cu sancțiunea avertismentului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite în parte plângerea contravențională formulată de petentul O. A. în contradictoriu cu intimata I. C. – Serviciul de Poliție Rutieră C..
Înlocuiește sancțiunea aplicată petentului potrivit Procesului verbal de contravenție ., nr._/06.03.2012, cu sancțiunea avertismentului.
Atrage atenția petentului asupra pericolului social al faptei săvârșite și recomandă respectarea pe viitor a dispozițiilor legale încălcate.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la data comunicării.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 21 ianuarie 2014.
PREȘEDINTEGREFIER
P. A. R. SELMA Z.
Red.jud.PAR/21.02.2014/4 ex.
Tehnoredact.S.Z./21.02.2014/4 ex.
Emis 2 comunicări azi,21.02.2014
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 9372/2014.... | Pretenţii. Sentința nr. 2458/2014. Judecătoria CONSTANŢA → |
|---|
