Plângere contravenţională. Sentința nr. 5654/2014. Judecătoria CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 5654/2014 pronunțată de Judecătoria CONSTANŢA la data de 22-05-2014 în dosarul nr. 35288/212/2013
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA C. – SECȚIA CIVILĂ
Operator de date cu caracter personal nr. 3047
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 5654
Ședința publică de la 22 Mai 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE L. F.
GREFIER E. G.
Pe rol judecarea cauzei Civil privind pe petent . B. cu sediul în Bistrița, ., jud. Bistrița Năsăud și pe intimat I. DE S. PENTRU CONTROLUL IN TRANSPORTUL RUTIER - ISCTR cu sediul în București, sector 1, ..38,, având ca obiect plângere contraventionala ISCTR_.
Dezbaterile asupra fondului, au avut loc în ședința publică din data de 15.05.2014 și au fost consemnate în încheierea de amânare a pronunțării de la acea data ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea la data de 22.05.2014, când:
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 30.12.2013 sub nr._, petenta . Bistrița a solicitat anularea procesului verbal de contravenție . nr._/05.12.2013 emis de intimatul I. de S. pentru Controlul în Transportul Rutier.
În motivarea plângerii, petenta a arătat că este deținătoarea unor ansambluri de transport și efectuează transporturi de mărfuri atât în interes propriu, cât și contracost. La data de 25.11.2013, societatea a cumpărat semiremorca cu nr. de înmatriculare_, conform facturii nr. 450 din aceeași dată, de la ., care la rândul său cumpărase remorca conform facturii nr. ALK 39 de la fostul proprietar, ., dar care nu a reușit să o înmatriculeze pentru motivul că primul proprietar nu își achitase impozitul și nu i s-a eliberat de către administrația financiară certificatul fiscal necesar înmatriculării. La data efectuării controlului, 4.12.2013, conducătorul auto N. V. avea asupra sa cele două facturi menționate, dar agentul constatator nu le-a acceptat ca documente doveditoare a proprietății semiremorcii, insistând să îi fie prezentat contractul de închiriere. Or, fiind proprietară a semiremorcii, nu avea de ce să încheie un astfel de contract.
În ceea ce privește condițiile de formă a procesului verbal contestat, arată petenta că nu au fost respectate disp. art. 17 și 19 din O.G. nr. 2/2001, întrucât sediul societății a fost trecut în mod greșit ca fiind în Bistrița ., în loc de 22. De asemenea, procesul verbal a fost încheiat în lipsa unui reprezentant al societății și fără să fie semnat de un martor asistent.
Plângerea a fost întemeiată în drept pe dispozițiile art. 17 și 19 din OG 2/2001.
In dovedire, petentul a solicitat încuviințarea probelor cu înscrisuri.
Plângerea a fost legal timbrată cu taxă de timbru de 20 lei.
Intimata a formulat întâmpinare la data de 10.04.2014, prin care a invocat excepția tardivității formulări plângerii și pe fondul cauzei a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată și menținerea procesului verbal ca fiind legal și temeinic întocmit.
În motivare, intimata a arătat, în esență, că situația prezentată de petentă este ireală. Astfel, petenta, la data de 4.12.2013, ora 16.31 efectua un transport rutier cu autovehiculul_ aparținând acesteia și cu semiremorca_ aparținând ., astfel cum rezultă din certificatul de înmatriculare și cartea de identitate, fără ca pentru această semiremorcă să dețină la bord contractul de închiriere a vehiculului. Faptul că, ulterior sancționării, semiremorca a trecut în proprietatea petentei nu o poate scuti pe aceasta de la plata amenzii.
În drept, intimata a invocat prevederile art. 205-208 C. proc. civ., H.G.R. nr. 69/2012, O.M.T.I. nr. 980/2011, OG 2/2001.
În dovedire, intimata a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri.
În cauză s-a încuviințat și administrat proba cu înscrisuri.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
În fapt, prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._/05.12.2013 încheiat de către intimată, petenta . a fost sancționată contravențional cu amendă în cuantum total de 8000 lei pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 4 pct. 57.3 din H.G. nr. 69/2012 întrucât, în urma controlului efectuat la data de 4.12.2013 ora 16:31, a fost oprit ansamblul auto aparținând petentei, compus din autotractor M.A.N. cu nr. de înmatriculare_, deținător fiind . și semiremorca cu nr. de înmatriculare_, al cărei deținător, conform certificatului de înmatriculare, era . și fiind condus de N. V., s-a constatat că nu deține la bord contractul de închiriere dintre . și ..
În drept, potrivit art. 34 din OG 2/2001, instanța învestită cu soluționarea plângerii analizează legalitatea și temeinicia procesului-verbal de contravenție și hotărăște asupra sancțiunii.
A.Sub aspectul condițiilor de formă, instanța apreciază că procesul-verbal de contravenție este legal întocmit, respectând disp. art. 16-17 din O.G. nr. 2/2001.
Potrivit art. 16 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001 „(1) Procesul-verbal de constatare a contravenției va cuprinde în mod obligatoriu: data și locul unde este încheiat; numele, prenumele, calitatea și instituția din care face parte agentul constatator; datele personale din actul de identitate, inclusiv codul numeric personal, ocupația și locul de muncă ale contravenientului; descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei și locului în care a fost săvârșită, precum și arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravității faptei și la evaluarea eventualelor pagube pricinuite; indicarea actului normativ prin care se stabilește și se sancționează contravenția; indicarea societății de asigurări, în situația în care fapta a avut ca urmare producerea unui accident de circulație; posibilitatea achitării în termen de 48 de ore a jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ, dacă acesta prevede o asemenea posibilitate; termenul de exercitare a căii de atac și organul la care se depune plângerea”.
Potrivit art. 17 „Lipsa mențiunilor privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal. Nulitatea se constata și din oficiu.”
Analizând procesul verbal constatat, instanța reține că, în ipoteza de față, indicarea incompleta a sediului petentei în cuprinsul procesului verbal poate atrage doar sancțiunea nulitatății relative, cu condiția dovedirii unei vătămări, care nu ar putea fi înlăturată altfel decât prin anularea procesului-verbal de contravenție. Or, petenta nu a arătat și dovedit care este vătămarea suferită în urma consemnării greșite a numărului străzii unde petenta își are sediul.
Potrivit art. 19 din O.G. nr. 2/2001, „(1) Procesul-verbal se semnează pe fiecare pagină de agentul constatator și de contravenient. În cazul în care contravenientul nu se află de față, refuză sau nu poate să semneze, agentul constatator va face mențiune despre aceste împrejurări, care trebuie să fie confirmate de cel puțin un martor. În acest caz procesul-verbal va cuprinde și datele personale din actul de identitate al martorului și semnătura acestuia. (2) Nu poate avea calitatea de martor un alt agent constatator (3) În lipsa unui martor agentul constatator va preciza motivele care au condus la încheierea procesului-verbal în acest mod”.
Susținerea petentului referitoare la obligativitatea confirmării de către cel puțin un martor a situației reținute în procesul verbal nu este întemeiată, întrucât din analiza disp. art. 19 alin. 2 teza a 2-a din O.G. nr. 2/2001 rezultă că martorul asistent nu atestă realitatea celor cuprinse în procesul-verbal, temeinicia acestuia, ci confirmă numai împrejurarea că cel sancționat contravențional nu se află de față, refuză să semneze sau nu poate să semneze. Totodată, sancțiunea care poate interveni în cazul nerespectării disp. art. 19 din O.G. nr. 2/2001 este nulitatea relativă, cu condiția dovedirii unei vătămări, care nu ar putea fi înlăturată altfel decât prin anularea procesului-verbal de contravenție.. Astfel, lipsa martorului-asistent nu este prevăzută în art. 17 din același act normativ, în care sunt expres enumerate situațiile sancționate cu nulitatea absolută, iar în al treilea rând aceasta este o sancțiune care poate să nu intervină în cazul în care lipsește efectiv un asemenea martor, iar agentul constatator precizează motivele care au condus la încheierea procesului-verbal în acest mod.
B. Constatând legalitatea procesului-verbal contestat, instanța apreciază că acesta se bucură și de o prezumție de temeinicie, astfel cum reiese din economia dispozițiilor art. 34 alin. 1 din OG 2/2001, prezumție relativă care poate fi răsturnată prin administrarea probei contrarii. Această probă trebuie să fie făcută de către contestatoare, în calitate de titulară a plângerii contravenționale, astfel cum impune art. 249 C. proc. civ.
În cauza de față, însă, petenta nu a făcut dovada netemeiniciei procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției, prezumția de care beneficiază acesta nefiind, așadar, răsturnată, în condițiile în care prin probele administrate în cauză nu s-a dovedit o situație de fapt contrară celei reținute în cuprinsul procesului verbal.
Astfel, potrivit art. 4 pct. 57.3 din H.G. nr. 69/2012, „Următoarele fapte reprezintă încălcări grave ale prevederilor Regulamentului (CE) nr. 1.071/2009, ale Regulamentului (CE) nr. 1.072/2009, ale Regulamentului (CE) nr. 1.073/2009 și ale Ordonanței Guvernului nr. 27/2011 și constituie contravenții, dacă acestea nu au fost săvârșite în astfel de condiții încât, potrivit legii penale, să constituie infracțiuni: 57. nerespectarea de către operatorul de transport rutier a obligației de a asigura existența la bordul vehiculelor cu care efectuează transport rutier contra cost a unuia sau mai multor documente dintre următoarele, după caz: 57.3. contractul de leasing sau de închiriere, după caz, în original ori copie conformă cu originalul, în cazul în care vehiculul rutier este deținut cu contract de leasing sau de închiriere;” și se sancționează cu amendă de la 3000 la 3500 lei, aplicabilă întreprinderii sau operatorului de transport.
In speță, instanța constată că, la momentul controlului, petenta nu a putut face dovada că aceasta era proprietara semiremorcii având nr. de înmatriculare_ . Astfel, petenta a depus la dosar o factură privind vânzarea semiremorcii de către . către . . nr. 39/12.05.2011) și factura privind vânzarea aceleiași semiremorce de către . către . (factura . nr. 450/25.11.2013). Or, aceste înscrisuri sunt documente contabile justificative, care nu fac dovada transmiterii bunului în proprietatea petentei. Petenta a obținut ulterior sancționării certificatul de înmatriculare pentru autovehiculul pentru care a fost sancționat, respectiv la data de 17.12.2013.
Pe de altă parte, petenta a susținut că la data efectuării controlului, 4.12.2013, conducătorul auto N. V. avea asupra sa cele două facturi menționate, dar agentul constatator nu le-a acceptat ca documente doveditoare a proprietății semiremorcii, insistând să îi fie prezentat contractul de închiriere. Aceste susțineri nu au fost probate însă în fața instanței, simpla afirmație în acest sens nefiind de natură să o exonereze de răspundere.
C. În ceea ce priveste sanctiunea aplicată și cererea subsidiară instanta retine că agentul constatator a realizat o legală si temeinică individualizare a sanctiunii, față de pericolul social al faptei si de urmările grave ce se pot produce printr-o astfel de conduită, cu privire la siguranta traficului rutier si starea drumurilor nationale.
Față de aceste considerente de fapt și de drept, în baza art. 34 alin. 1 din OG 2/2001, instanța va respinge plângerea contravențională formulată de petent ca neîntemeiată și va menține procesul-verbal atacat ca fiind legal și temeinic întocmit.
În temeiul art.22 alin.6 C.proc.civ., cu referire la art.451 C.proc.civ., instanța va lua act de faptul că în cauză nu au fost solicitate cheltuieli de judecată.
Raportat la art.34 alin.2 din O.G. nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, coroborat cu art.468 alin.1 C.proc.civ. și la art.471 alin.1 C.proc.civ., prezenta hotărâre este supusă numai apelului la Tribunal – Secția de C. Administrativ și Fiscal, în termen de 30 de zile de la comunicare, cererea de apel depunându-se, sub sancțiunea nulității, la Judecătoria C. (instanța a cărei hotărâre se atacă).
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge plângerea contravențională formulată de petenta . Bistrița cu sediul în Bistrița, ., jud. Bistrița Năsăud în contradictoriu cu intimatul I. de S. pentru Controlul în Transportul Rutier – ISCTR cu sediul în București, sector 1, ..38, ca neîntemeiată.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare. Apelul se depune la Judecătoria C..
Pronuntata astăzi 22.05.2014, prin punerea solutiei la dispozitia partilor prin mijlocirea grefei instantei conform art. 396 alin. 2 C. proc. civ.
P. GREFIER
L. F. E. G.
Red.jud.L.F./ 22.12.2014
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 3814/2014.... | Pretenţii. Sentința nr. 6208/2014. Judecătoria CONSTANŢA → |
|---|
