Pretenţii. Sentința nr. 6208/2014. Judecătoria CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 6208/2014 pronunțată de Judecătoria CONSTANŢA la data de 03-06-2014 în dosarul nr. 7510/212/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA C.
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR.6208
Ședința publică din data de 03.06.2014
Completul constituit din:
PREȘEDINTE : B. R. C.
GREFIER: D. M.
Pe rol pronunțarea cauzei Civil privind pe reclamant C. N. DE CAI FERATE CFR SA, CUI._, cu sediul în C., Al. Albăstrelelor, nr.10, .. C., și pe pârât A. F., CNP –_, domiciliat în com. Poarta Albă, ., jud. C., având ca obiect pretenții.
Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din data de 27.05.2014 și au fost consemnate în încheierea de ședință din acea dată, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 03.06.2014 când, după ce a deliberat în secret, a adoptat următoarea hotărâre:
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei C. la data de 10.03.2014 sub nr._, reclamanta C. NAȚIONALĂ DE CĂI FERATE CFR SA a chemat în judecată pârâtul A. F., solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să oblige pârâtul la plata sumei de 3517,15 lei reprezentând debit restant contravaloare energie electrică, precum și la plata penalităților de întârziere în cuantum de 2486,24 și cheltuieli de judecată.
În motivarea în fapt a cererii, reclamanta a arătat că în baza contractului nr. 1110/20.08.2009, a furnizat pârâtului energie electrică la locuința pârâtului din Călărași Sud-Remiza locomotive, iar pârâtul în calitate de beneficiar, având obligația de a achita contravaloarea serviciilor prin plata facturilor emise. În plus, ca urmare a neachitării în termen a contravalorii energiei electrice, pârâtul datorează și penalități de întârziere în cuantum de 2486,24.
În drept au fost invocate dispozițiile art.1516 și 1350 C civ.
În dovedirea acțiunii, reclamanta a depus în copie următoarele înscrisuri: contract nr. 1110/20.08.2009, facturi.
Cererea a fost legal timbrată cu 430,2 lei taxă judiciară de timbru.
Pârâtul a depus la data de 24.04.2014 întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii ca nefondată, introducerea forțată fostei sale soții I. S. care să fie obligată la plata sumei pretinse de reclamantă. Totodată pârâtul a mai invocat excepția lipsei calității procesuale pasiva a acestuia și suspendarea cauzei. Pe fondul cauzei pârâtul a mai arătat instanței că reclamanta în mod nelegal a perceput penalități în loc să sisteze furnizarea energiei electrice.
Prin răspuns la întâmpinare, reclamanta a solicitat respingerea apărărilor și cererilor pârâtului și a depus la dosarul cauzei un acord de eșalonare a debitului restant încheiat la solicitarea pârâtului.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Între părți s-a încheiat contractul de furnizare a energiei electrice 1110/20.08.2009 în baza căruia reclamanta a furnizat pârâtului, titularul contractului energie electrică la locuința acestuia din Călărași Sud – Remiza locomotive. Începând cu perioada 01.01.2011, pârâtul nu a mai achitat contravaloarea energiei electrice furnizate astfel cum rezultă din facturile depuse la dosarul cauzei de către reclamantă.. La data de 27.12.2010 a rămas definitivă sentința de divorț nr. 4195/18.11.2010, a pârâtului cu fosta soție, acesta susținând că a părăsit fostul domiciliu conjugal.
În conformitate cu art. 248(1) C. instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură și de fond care fac inutilă cercetarea în fond a procesului.
Astfel instanța va analiza excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului. Conform susținerilor acestuia imobilul pentru care s-a încheiat contractul este bun comun cu fosta soție iar întrucât perioada de facturare este ulterioară divorțului nu operează prezumția de necomunitate, calitatea procesuală pasivă având-o exclusiv soția sa.
Instanța constată neîntemeiate apărările pârâtului întrucât în prezenta cauză a fost dedus judecății un raport juridic obligațional care are ca debitor pe pârât și creditor pe reclamantă. Obligația asumată prin contractul nr. 1110/20.08.2009 este una personală.
Raportat la data desfacerii căsătoriei, conform art. 32 C.fam soții răspund cu bunurile comune pentru: a)cheltuielile făcute cu administrarea oricăruia dintre bunurile lor comune;b)obligațiile ce au contractat împreună;c)obligațiile contractate de fiecare dintre soți pentru împlinirea nevoilor obișnuite ale căsniciei; Însă instanța constată că perioada de facturare solicitată de reclamantă este ulterioară încetării calității de soți astfel că dispozițiile anterior menționate nu au incidență în cauză și nu se poate reține calitatea procesuală a fostei soții. Pentru aceste considerente, instanța va respinge excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului ca neîntemeiată.
În raport de data încheierii contractului, respectiv 20.08.2009, conform art. 102 din Legea 71/2011 efectele contractului sunt supuse Codului civil din 1864 iar în raport de art. 26 alin.1 din codul de procedură civilă puterea doveditoare a probelor este subordonată Codului civil din 1864.
Potrivit art. 969 și 970 cod civil „ Convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante.” „ Convențiile trebuie executate cu bună-credință. Ele obligă nu numai la ceea ce este expres într-însele, dar la toate urmările, ce echitatea, obiceiul sau legea dă obligației, după natura sa”.
Potrivit art.1073 C.civ., creditorul are dreptul de a dobândi îndeplinirea exacta a obligației, iar daca acest lucru nu este cu putința el are dreptul la dezdăunare. Dreptul la daune interese presupune în mod obligatoriu existenta condițiilor răspunderii contractuale.
Având în vedere faptul că obligația de a plăti o sumă de bani este o obligație de a face, creditorului acestei obligații, în vederea obținerii executării acesteia prin intermediul unei acțiuni în justiție, nu-i revine decât sarcina de a proba existența contractului și executarea propriilor obligații, urmată de afirmarea neexecutării obligației debitoarei, acesteia din urma revenindu-i sarcina de a dovedi prin chitanțe de plată faptul că între cele două entități nu mai există nicio obligație valabilă, aceasta fiind stinsă anterior prin plată.
În cauza de față, reclamanta, prin înscrisurile depuse la dosar- contract și facturi fiscale, a făcut dovada existenței unui contract valabil între părțile din prezenta cauză.
De asemenea, instanța reține că pârâtul, nu a invocat vreun caz fortuit sau de forță majoră ori o altă cauză convențională de nerăspundere, fapt care va avea ca efect angajarea răspunderii sale contractuale, faptul neexecutării contractului nefiind disputat. În măsura în care pârâtul nu a mai locuit efectiv la imobilul pentru care s-a încheiat contractul de furnizare energie electrică, lipsa de diligență în a notifica sau a solicita rezilierea contractului îi este imputabilă.
Pe cale de consecință, instanța va admite cererea și va obliga pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 3517,15 lei reprezentând debit restant.
Cu privire la capătul de cerere privind obligarea pârâtei la plata penalităților de întârziere, instanța reține că pârâta și-a asumat prin încheierea contractului dintre părți și clauza penală cuprinsă în art. 8 din contract, potrivit căreia în caz de neplată la termen, se vor calcula penalități de 0,1% pentru fiecare zi de întârziere, în sarcina beneficiarului, iar conform modalității de calcul depuse de reclamantă acestea sunt în cuantum de 2486,24 lei.
Având în vedere dispozițiile art. 453 C.pr.civ. privind culpa procesuală în declanșarea prezentului litigiu, pârâta va fi obligată și la plata sumei de 430,2 lei cu titlu de cheltuieli de judecată constând în taxă judiciară de timbru.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite cererea formulată de reclamanta CNCF CFR SA, CUI._, cu sediul în C., Al. Albăstrelelor, nr.10, .. C., în contradictoriu cu pârâtul A. F., CNP –_, domiciliat în com. Poarta Albă, ., jud. C..
Obligă pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 3517,15 lei reprezentând energie electrică furnizată și 2486,24 lei reprezentând penalități de întârziere.
Obligă pârâta la plata către reclamantă a sumei de 430,2 lei cu titlu de cheltuieli de judecată constând în taxă judiciară de timbru.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare. Cererea de apel se depune la Judecătoria C..
Pronunțată în ședință publică, azi, 03.06.2014.
PREȘEDINTE GREFIER
B. R. C. D. M.
red.jud. B.R.C../10.06.2014
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 5654/2014.... | Contestaţie la executare. Sentința nr. 31/2014. Judecătoria... → |
|---|
