Plângere contravenţională. Sentința nr. 9132/2014. Judecătoria CONSTANŢA

Sentința nr. 9132/2014 pronunțată de Judecătoria CONSTANŢA la data de 15-09-2014 în dosarul nr. 23904/212/2013

DOSAR NR._

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA C.

SECȚIA CIVILĂ

SENTINȚA CIVILĂ nr. 9132

ȘEDINȚA PUBLICĂ din data de 15 Septembrie 2014

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: A. I. G.

GREFIER: E. A. P.

Pe rol judecarea cauzei civile, având ca obiect plângere contravențională, acțiune formulată de petentul A. P. (CNP_) cu domiciliul în C., . nr. 83B, ., ., jud. C. în contradictoriu cu intimatul P. M. C. cu sediul în C., jud. C..

Dezbaterile asupra fondului și susținerile părților au avut loc în ședință publică din data de 01.09.2014, fiind consemnate în încheierea de la acea dată, parte integrantă din prezenta când, având în vedere prevederile art. 396 alin.1 Cod procedură civilă instanța a amânat pronunțarea la data de 15.09.2014, hotărând următoarele:

INSTANȚA

Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:

Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei C. la data de 04.09.2013 sub nr._, petentul A. P. a solicitat anularea procesului – verbal de constatare și sancționare a contravenției NR._/29.07.2013 ca netemeinic și nelegal.

În motivarea în fapt, petentul a arătat că la data de 25.06.2013 ora 14:30 agenții constatatori care au întocmit procesul verbal au pretins faptul că a executat lucrări de construire la imobilul situat în C., ..77 pe o suprafață de aproximativ 80 m.p. realizată pe o structură din material lemnos la acoperiș fără a deține autorizație de construire. Susține petentul că agenții constatatori nu au făcut cercetarea în prezența sa, iar procedura de remitere a procesului verbal este greșită deoarece a fost efectuată după 35 de zile la data constatării contravenției, fiindu-i comunicat la data de 22.08.2013, deci după aproximativ 59 zile de la constatare.

Sub aspectul temeiniciei susține petentul că a reparat prin înlocuire masa lemnoasă acoperișului vechi în suprafață de 24,5 m.p. peste cele 2 camere construite în 1922 din imobilul situat pe ..77, iar conform art.11 lit.a din legea 50/1991 aceste lucrări se pot realiza fără autorizație de construire

Plângerea a fost întemeiată în drept pe disp.art.3 și art.11 lit.a din Legea 50/1991și a16 din OG 2/2001, precum și pe disp.OUG 195/2002.

Pentru probațiunea cererii au fost anexate în copie, procesul verbal contestat și procesul verbal de afișare al acestuia, copia actului de identitate a petentului, copia sentinței civile nr. 9593/01 noiembrie 2005 a Judecătoriei C. și certificat de stare materială eliberat de SPIT C..

Plângerea a fost legal timbrată cu taxa judiciară de timbru în cuantum de 20 lei conform disp.art.19 din OUG 19/2013.

Deși petentul în acțiunea introductivă de instanță, nu a indicat intimatul cu care solicită a se judeca în baza principiului contradictorialității, conform art.33 alin.1 din OG 2/2001 instanța a constatat că în cauză are calitate procesual pasivă P. M. C..

Intimatul căruia i-au fost comunicate copia plângerii și înscrisurile anexate nu a formulat întâmpinare în conformitate cu disp.art.201 alin.1 NCPC, prin care să arate excepțiile, dovezile și toate mijloacele de apărare, conform dispozițiilor art.205 NCPC și nici nu s-a prezentat în instanță pentru a formula apărări.

În ședința publică din data de 03 martie 2014, în temeiul art.34 din OG nr.2/2001 instanța a încuviințat pentru petent proba cu înscrisuri constând în actele de la dosar și proba testimonială cu martorul B. G. (declarația la fila 34), apreciindu-le utile, pertinente și concludente soluționării cauzei, în temeiul art.258 C.pr.civ și art. 33-34 din O.G. nr. 2/2001.

La termenul de judecată din data de 31 martie 2014 instanța a dispus repunerea cauzei pe rol pentru suplimentarea probatoriului, iar la termenul de judecată din data de 03 martie 2014 a încuviințat pentru petent proba cu martorul C. T., (declarația la fila 52).

Analizând actele și lucrările dosarului instanța reține următoarele:

Prin procesul - verbal de constatare și sancționare a contravenției nr._/29.07.2013 întocmit de agenții constatatori din cadrul Primăriei M. C. s-a reținut în sarcina petentului săvârșirea faptei prevăzută de disp. art. 26 alin.1 lit. a din Legea nr. 50/1991, respectiv faptul că a executat lucrări de construcții, (…) respectiv mansardare imobil parter existent pe o suprafață de aprox.80 m.p. realizată pe o structură de material lemnos cu acoperiș într-o apă și învelitoare din țiglă metalică – la adresa din ..77, petentul fiind sancționat conform art. 26 alin. 2 din același act normativ cu amendă contravențională în cuantum de 3000 lei.

Potrivit art. 34 alin. (1) din O.G. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța verifică legalitatea și temeinicia procesului verbal de contravenție, pronunțându-se, de asemenea, și cu privire la sancțiunea aplicată de către agentul constatator prin acesta.

În ceea ce privește controlul de legalitate, instanța constată că în cauză nu este incident niciunul dintre motivele de nulitate absolută prevăzute de art. 17 din O.G. 2/2001, procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției fiind întocmit cu respectarea dispozițiilor art. 17 din O.G. nr. 2/2001 referitoare la mențiunile obligatorii ce trebuie prevăzute sub sancțiunea nulității și care pot fi invocate și de instanță din oficiu.

Sub aspectul temeiniciei, instanța constată că fapta descrisă în procesul-verbal corespunde încadrării juridice, iar petentul nu a recunoascut săvârșirea acesteia, arătând că lucrprile egfetuate la imobilul situat în C., ..77 au constat în schimbarea acoperișului construcției edificată în anul 1922, operațiune pentru care conform legii nu este necesară autorizație de construire, iar în privința fapeti reținte în sarcina sa în sensul că a fectuat lucrări de mansardare, se arată că aceasta nu există, casa neavând mansardă ci numai pod, care nu poate fi asimilat nici măcar ca terminologie cu aceea de mansardă.

Pentru început instanța constată că în sarcin apetentului au fost reținute efectuarea a două tipuri de lucrări de construire, pentru care în accepțiunea intimatului era necesară autorizația de construire: mansardare imobil parter existent pe o suprafață de aprox.80 m.p. realizată pe o structură de material lemnos cu acoperiș într-o apă și aplicarea unei învelitori din țiglă metalică – la adresa din ..77.

Cu privire al prima lucrare reținută în sarcina petentului ca fiind efectuată fără autorizație de construire, respectiv mansardare imobil parter existent pe o suprafață de aprox.80 m.p. sub aspectul temeiniciei acesteia, în situația în care fapta contravențională este constatată direct de agentul constatator, prin propriile simțuri, procesul-verbal de constatare a contravenției reprezintă un înscris care se bucură de o prezumție relativă de veridicitate în sensul că până la proba contrarie acesta este considerat că reprezintă adevărul, în sensul că oglindește în mod corect cele întâmplate. Inversarea prezumției nu operează automat doar prin simpla contestare a procesului-verbal, ci petentul, cu respectarea prevederilor art. 249 C.proc.civ., trebuie să facă dovada contrarie a celor reținute în cadrul procesului-verbal de contravenție.

Din perspectiva jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, instanța apreciază că procesul-verbal de constatare și sancționare al contravenției trebuie să aibă la baza întocmirii sale mijloace de probă temeinice în ceea ce privește vinovăția petentului în săvârșirea faptei, mențiunile agentului constatator inserate în actul sancționator neputând singure servi drept temei pentru aplicarea sancțiunii contravenționale în absența altor mijloace de probă, cum ar fi de exemplu, planșe foto care să surprindă săvârșirea acestei fapte.

Instanța constată că mențiunile procesului-verbal de contravenție contestat nu sunt susținute de un probatoriu aferent cu privire la existența faptei contravenționale, săvârșirea faptei de către petentă și vinovăția acesteia în comiterea contravenției.

Din probatoriul administrat în cauză, instanța reține că petentul a dovedit existența unei stări de fapt diferită față de cea reținută de agentul constatator în procesul verbal contestat. Astfel, din declarația martorului Carman T. audiat în cauză (declarația la fila 52), rezultă faptul că imobilul deținut de petent nu are mansardă fiind un pod mai înalt.

Martora a declarat în fața instanței faptul că fiind vecin cu petentul, cunoaște faptul că în urmă cui cca 4 ani, în perioada când își serba ziua de naștere – 22.11.2010 – petentul efectua lucrări de schimbare a acoperișului, imobilul având aceeași structură și formă de aproximativ 36 de ani de când martorul locuiește în acea zonă, imobilul deținut de petent nu are mansardă fiind un pod mai înalt.

Cu privire al cea de-a doua lucrare reținută în sarcina petentului ca fiind efectuată fără autorizație de construire, respectiv aplicarea unei învelitori din țiglă metalică – la adresa din ..77 instanța constată următoarele:

Conform art. 1 alin.1 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii, republicata, „Executarea lucrarilor de constructii este permisa numai pe baza unei autorizatii de construire sau de desfiintare, emisa in conditiile prezentei legi, la solicitarea titularului unui drept real asupra unui imobil - teren si/sau constructii - identificat prin numar cadastral, in cazul in care legea nu dispune altfel”.

Potrivit art. 3 alin.1 lit. a din aceeasi lege „Constructiile civile, industriale, agricole, cele pentru sustinerea instalatiilor si utilajelor tehnologice, pentru infrastructura de orice fel sau de oricare alta natura se pot realiza numai cu respectarea autorizatiei de construire, precum si a reglementarilor privind proiectarea si executarea constructiilor, pentru lucrari de construire, reconstruire, consolidare, modificare, extindere, reabilitare, schimbare de destinatie sau de reparare a constructiilor de orice fel, precum si a instalatiilor aferente acestora, cu exceptia celor prevazute la art.11”.

Articolul 11 alin.1 lit. a- h din legea menționată prevede că se pot executa fără autorizatie de construire urmatoarele lucrari care nu modifica structura de rezistenta si/sau aspectul arhitectural al constructiilor:

a) reparatii la imprejmuiri, acoperisuri, invelitori sau terase, atunci cand nu se schimba forma acestora si materialele din care sunt executate;”

Raportand textele de lege sus enuntate, la situatia de fapt retinuta, instanta apreciaza ca, privitor la schimbarea învelitorii acoperișului unui imobil, și cum este cazul în speță monraea unui acoperiș de tablă tip Lindab, în cauza sunt incidente prevederile art. 11 alin.1 lit. a din Legea nr. 50/1991, prevederi care permit sa se execute, fără autorizație de construire, excluclusiv in situatia in care se schimba materialele din care sunt realizate respectivele lucrari, însă intimatal nu a făcut dovada faptului că au fost folosite materiale de altă natură decâtcele existente inițial, asa cum s-a aratat, lucrarile de reparare a acoperisului s-au incadrat in prevederile art. 11 lit. a din Legea nr. 50/1991, de vreme ce intimata nu a indicat in ce a constat in concret schimbarea materialului de invelitoare

Pentru considerentele aratate, instanta apreciaza ca plangerea dedusa judecatii este intemeiata, nefiind indeplinite conditiile prevazute de art. 26 alin.1 lit. a din Legea nr. 50/1991.

In consecinta, se va admite plangerea formulata de petent, se va dispune anularea procesului-verbal de contraventie si exonerarea petentului de plata amenzii de 3.000 lei. Totodata, se va inlatura sanctiunea complementara aplicata petentului, sanctiune prin care s-a dispus „oprirea imediata a lucrarilor, . extinderea locuintei, readucerea peretelui situat pe hat la forma initiala”.

Pe de altă parte, în ceea ce privește susținerea petentului din cuprinsul plângerii și din notele depuse în cursul procedurii, referitoare la faptiul că procesul verbal nu a fost legal comunicat în temenul prevăzut de lege, deși motivele invocate de acesta nu se circumscriu întocmai dispozițiloor legale menționate instanța va analiza incidența prescripției executării sancțiunilor aplicate, în raport cu art. 14 din OG nr. 2/2001, sens în care instanța consideră că această apărare este întemeiată pentru următoarele considerente:

Comunicarea actului de constatare și sancționare a contravenției este o activitate procedurală cu puternice efecte juridice, fiind o etapă prealabilă obligatorie pentru trecerea la executare silită. Articolele 25 - 27 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 reglementează procedura comunicării procesului-verbal. Practic, procesul-verbal contravențional poate fi comunicat în trei moduri: prin înmânarea acestuia contravenientului de către agentul constatator; prin comunicarea procesului-verbal prin poștă cu aviz de primire și prin afișarea procesului-verbal (și, după caz, a înștiințării de plată) la domiciliul sau la sediul contravenientului.

Cu privire la raportul existent între ultimele două modalități de comunicare a procesului verbal, Înalta Curte de Casație și Justiție - Secțiile Unite - s-a pronunțat prin decizia nr. 10/2013, publicată în Monitorul Oficial nr. 450 din_, obligatorie pentru instanța în temeiul art. 517 alin. (4) Cod proc. civ., de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial al României. Astfel, s-a statuat că modalitatea de comunicare a procesului-verbal de contravenție și a înștiințării de plată, prin afișare la domiciliul sau sediul contravenientului, este subsidiară comunicării prin poștă, cu aviz de primire, deoarece numai această modalitate de comunicare a procesului-verbal este de natură a asigura încunoștințarea efectivă a contravenientului în privința faptei săvârșite și a sancțiunilor contravenționale aplicate. Soluția stabilită se aplică proceselor pendinte cum este cel de față, începând cu data de_ .

Față de acestea, instanța constată că la dosar nu există probe din care să rezulte că intimata a încercat inițial să realizeze comunicarea prin poștă, cu aviz de primire, ci doar prin afișare.

Față de dispozițiile legale precizate, instanța constată că procesul verbal nu a fost comunicat contravenientului în termenul legal de o lună de la aplicarea sancțiunii, motiv pentru care executarea sancțiunii amenzii contravenționale s-a prescris.

Prescripția executării sancțiunii contravenționale poate fi invocată pe calea plângerii contravenționale, în condițiile art. 14 alin. 2 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.

Cu toate acestea, instanța reține că activitatea de comunicare a procesului-verbal este o activitate ulterioară și distinctă de întocmirea acestuia, motiv pentru care nu va constata nulitatea procesului-verbal contestat, în condițiile în care incidența prescripției executării sancțiunii este intervine ulterior momentului întocmirii actului sancționator, motiv pentru care nu poate constitui o cauză de nulitate a acestuia. Mai mult, cauzele de nulitate ale procesului-verbal contestat sunt cele menționate la art. 16-17, 19 din O.G. 2/2001, printre care prescripția executării sancțiunilor nu se regăsește, iar art. 14 alin. 2 din O.G. 2/2001 prevede că prescripția executării sancțiunilor contravenționale se constată.

Efectul juridic al acestei constatări este acela de anulare a actului sancționator, cu consecința imposibilitatea punerii sale în executare.

În concluzie, dat fiind că procesul-verbal nu a fost comunicat petentului în termenul legal de o lună de la data aplicării sancțiunii, instanța urmează să admită în parte plângerea formulată, reținând legalitatea și netemeinicia procesului-verbal contestat, și să constate prescrisă executarea sancțiunii amenzii contravenționale aplicate petentului prin procesul-verbal de constatare și sancționare contestat, consecința anulării procesului verbal contestat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Admite plângerea formulată de petentul A. P. (CNP_) cu domiciliul în C., . nr. 83B, ., ., jud. C. în contradictoriu cu intimatul P. M. C. cu sediul în C., jud. C..

Anulează procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției nr._ încheiat de intimat la data de 29.07.2013.

Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare. Apelul se depune la Judecătoria C.

Pronunțată, astăzi, 15.09.2014, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței conform art. 396 alin. 2 C.proc.civ.

PREȘEDINTE GREFIER

A. I. G. E. A. P.

Red.thred. Jud.A.I.G./15.10.2014

Tehnored. Gref. E.A.P./4ex/31.10.2014

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Plângere contravenţională. Sentința nr. 9132/2014. Judecătoria CONSTANŢA