Pretenţii. Sentința nr. 6517/2014. Judecătoria CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 6517/2014 pronunțată de Judecătoria CONSTANŢA la data de 10-06-2014 în dosarul nr. 23174/212/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA C.
SECTIA CIVILA
Sentința civilă Nr.6517
Ședința publică de la 10 Iunie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. R. Parleteanu
Grefier Selma Z.
Pe rol soluționarea cauzei civile având ca obiect pretenții, cerere formulată de reclamanta . cu sediul în B.,.,jud.B. în contradictoriu cu pârâții P. C. și P. L. domiciliați în C., ..27,.,..
Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din data de 20.05.2014 și au fost consemnate în încheierea de amânare a pronunțării ce face parte integrantă cu prezenta hotărâre când instanța pentru a da posibilitatea părților de a formula concluzii scrise,a amânat pronunțarea la data de 27.05.2014,3.06.2014 și 10.06.2014 când s-a pronunțat:
INSTANȚA
Deliberând, constată că:
Prin acțiunea civilă formulată și înregistrată la Judecătoria C. sub nr. de dosar_, reclamanta . în contradictoriu cu pârâții P. C. și P. L. a solicitat instanței ca în baza probelor ce se vor administra să pronunțe o sentință prin care să oblige pârâții la restituirea sumei de 1100 lei cu titlu avans chirie pe luna septembrie 2011, la care se adaugă dobânda legală până la data plății efective, precum și la plata sumei de 1760 lei reprezentând contravaloare cazare pentru perioada 02-18 septembrie 2011, ca urmare a imposibilității pătrunderii în imobilul închiriat, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că a încheiat cu pârâtul P. C. la data de 21.04.2011 contractul de închiriere nr. 876/S/2011, având ca obiect închirierea unui apartament cu două camere cu destinație de dormitor pentru personalul de drum (mecanic locomotivă și șef tren) în imobilul situat în mun. C., ., .. Prețul chiriei a fost stabilit pentru suma de 1100 lei/lună iar contractul a fost încheiat începând cu data de 28.04.2011 pe o perioadă nedeterminată.
A menționat reclamanta că la momentul semnării contractului, a fost virată în contul pârâtului suma de 2310 lei reprezentând: 110 lei chiria pentru 3 zile în luna aprilie 2011, 1100 lei chiria pentru luna mai 2011 și 1100 lei cu titlu plată anticipată pentru încă o lună drept garanție. În data de 02.09.2011, mecanicii de locomotivă au dorit să pătrundă în imobil, însă au constatat că imobilul era închis și nu li s-a permis accesul în interior.
În continuare s-a arătat că odihna personalului de drum la cap de secție este necesară și obligatorie, astfel că, reclamanta a fost nevoită să-și cazeze angajații la Hotel F. din mun. C., în perioada 02-18 septembrie 2011. Cu toate că s-a încercat să se ajungă la o înțelegere cu pârâtul, acesta fiind notificat la data de 29.08.2012 cu privire la rezilierea contractului începând cu luna octombrie 2011 dar și la restituirea chiriei achitată în avans, pârâtul a refuzat să o restituie, interzicând în continuare accesul chiriașilor în imobil.
În final, reclamanta a precizat faptul că pârâții nu și-au respectat obligațiile contractuale prevăzute la cap.VI raportat la Cap. II, motiv pentru care prejudiciul este cert și sigur atât în ceea ce privește existența sa (contravaloarea chiriei pe luna septembrie 2011 și contravaloarea cazării la hotel) cât și în ceea privește posibilitatea de a fi stabilită întinderea lui. De asemenea s-a învederat faptul că existența raportului de cauzalitate în cazul răspunderii civile contractuale este prezumată de lege, așa cum stabilesc dispozițiile art. 1082 cod civ. și dispozițiile art. 1083 cod civ.
În drept, au fost invocate prevederile art. 969, art. 1073, art. 1082 și art. 1083 cod civil.
În dovedirea acțiunii, reclamanta a înțeles să se folosească de proba cu înscrisuri și proba cu interogatoriul pârâților.
Pârâții, legal citați au formulat întâmpinare prin care, pe cale de excepție au invocat prematuritatea formulării acțiunii raportat la prevederile art. 7201 cod proc. civ.iar pe fons, respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
În apărare, pârâții au arătat că societatea R. Srl și-a încălcat obligațiile prevăzute la art..5.1 și 5.2 din contract având în vedere declarația administratorului blocului care precizează că în lunile iulie și august 2011 la apartamentul nr. 32 au fost cazați, fără știrea proprietarului mai multe persoane – femei și copii, dar și procesul verbal de constatare încheiat de pârâți în data de 02.09.2011 în prezența a doi martori, unde au fost indicate deteriorările aduse imobilului de către chiriași și cuprinse în planșe fotografice.
De asemenea, pârâții au formulat în cauză cerere reconvențională prin care au solicitat obligarea pârâtei reconveniente . la plata sumei de 4000 lei reprezentând prejudiciul cauzat acestora prin nerespectarea obligațiilor contractuale prevăzute la art.5.1 și 5.2 din contractul de închiriere, cu cheltuieli de judecată.
În fapt, au arătat că potrivit declarației administratorului blocului care precizează că „în lunile iulie și august 2011 la apartamentul nr. 32 au fost cazați, fără știrea proprietarului mai multe persoane – femei și copii” dar și a procesului verbal de constatare încheiat de în data de 02.09.2011 în prezența a doi martori, unde au fost indicate deteriorările aduse imobilului de către chiriași și cuprinse în planșe fotografice, rezultă fără dubiu că . nu a executat cu bună credință contractul de închiriere, cea ce îl obligă la plata tuturor bunurilor deteriorate în apartamentul închiriat. Au menționat că deteriorările aduse imobilului închiriat sunt: pereți murdăriți în dormitor, sufragerie și hol; covor în sufragerie pătat și rupt, termostat frigider distrus și balamale canapele sufragerie rupte.
În drept, s-au invocat art. 969, art. 1431-1434 cod civ și art. 274 cod proc. civ.
În probațiune, reclamanții reconvenționali au uzitat de proba cu înscrisuri, interogatoriul pârâtei reconveniente și proba testimonială cu martorul M. M. D.. De asemenea, au fost depuse la dosar o . planșe fotografice.
Reclamanta a formulat întâmpinare la cererea reconvențională prin care a solicitat respingerea acestea ca neîntemeiată.
În concret, a arătat că probele în temeiul cărora se solicită obligarea sa la plata sumei de 4000 lei sunt unilateral constituite de reclamanții reconvenționali în mod subiectiv, pro causa, fără ca reclamanta să aibă posibilitatea atestării dacă situația menționată în procesul verbal corespunde realității. Având în vedere că proprietarii au interzis accesul reprezentanților reclamantei în spațiul închiriat, practic a fost imposibilă predarea apartamentului către proprietari, imposibilitate provocată de către P. C. care a schimbat yala apartamentului și a refuzat accesul chiriașilor în spațiul ce face obiectul contractului de închiriere.
S-a mai arătat că reclamanții reconvenționali nu au făcut dovada faptului că planșele fotografice ar fi fost realizate în data de 02.09.2011 și nici dacă acestea au fost efectuate în apartamentul ce a făcut obiectul contractului de închiriere, aceste planșe fiind de natură a contrazice consemnările reale din procesul verbal mai sus menționat.
La termenul de judecată din data de 19.03.2013 reclamanții reconvenționali P. C. și P. L. și-au precizat cererea reconvențională, în sensul micșorării cuantumului pretențiilor solicitate. Astfel, aceștia au solicitat obligarea societății reclamante R. Srl la plata sumei de 3000 lei reprezentând prejudiciul cauzat prin nerespectarea obligațiilor contractuale prevăzute la art.5.1 și 5.2 din contractul de închiriere nr. 876/S/21.04.2011.
Instanța a încuviințat pentru ambele părți proba cu înscrisurile de la dosar, proba cu interogatoriul, iar pentru pârâți și proba testimonială cu martorul M. M. D..
Cu privire la excepția prematurității formulării cererii, instanța a respins-o ca neîntemeiată, pentru motivele invocate în cuprinsul Încheierii de ședință din data de 29.04.2013.
Analizând actele și lucrările dosarului prin prisma întregului probatoriu administrat în cauză, instanța reține următoarea stare de fapt:
La data de 21.04.2011, pârâții P. C. și P. L. au închiriat reclamantei . apartamentul situat în mun. C., ., ., ., jud. C. compus din două camere cu destinație de dormitor pentru personalul de drum (mecanic locomotivă și șef tren). În acest sens, părțile au încheiat contractul nr. 876/S/21.04.2011, prețul chiriei fiind stabilit pentru suma de 1100 lei/lună.
Astfel cum rezultă din dispozițiile cap.III, contractul s-a încheiat pe o perioadă nedeterminată începând cu data de 28.04.2011.
Potrivit dispozițiilor art. 4.3 din contract, la data începerii contractului va fi virată în contul proprietarului suma de 2310 lei reprezentând: 110 lei chiria pentru 3 zile în luna aprilie 2011, 1100 lei chiria pentru luna mai 2011 și 1100 lei plată anticipată 1 lună.
Astfel cum rezultă din convenția părților coroborat cu răspunsul pârâtului P. C. dat cu ocazia administrării probei cu interogatoriul, instanța reține că pârâții au încasat suma de 2310 lei reprezentând contravaloare chirie pentru spațiul închiriat.
Potrivit dispozițiilor art. 969 C. civ. – Convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante. Ele se pot revoca prin consimțământul mutual sau din cauze autorizate de lege.; art. 970 C. civ. – (1) Convențiile trebuie executate cu bună-credință. (2) Ele obligă nu numai la ceea ce este expres într-însele, dar la toate urmările, ce echitatea, obiceiul sau legea dau obligației, după natura sa.
Așa fiind, instanța reține că societatea reclamantă nu a mai folosit spațiul închiriat începând cu data de 02.09.2011 dovadă fiind în acest sens declarația administratorului blocului J1, adeverința emisă de asociația de proprietari nr. 121 C. și procesul verbal de constatare încheiat de pârâți la data de 02.09.2011, proprietarii oprind accesul în imobil a chiriașilor, angajați ai reclamantei.
Astfel, în perioada 02.09._11, reclamanta a fost nevoită să închirieze un alt spațiu pentru cazarea angajaților săi, motiv pentru care, pentru acea perioadă a achitat Hotelului F. din mun. C. suma de 1760 lei, reprezentând contravaloare cazare pentru perioada 02-18 septembrie 2011, ca urmare a imposibilității pătrunderii în imobilul închiriat. Aceste aspecte au fost dovedite de reclamantă cu facturi fiscale emise de unitatea de cazare.
D. fiind faptul că în cauză, raportul obligațional creat este unul contractual, instanța apreciază că pârâții nu și-au îndeplinit obligațiile ce decurg din calitatea lor de proprietari, privând-o în mod nejustificat pe reclamantă de dreptul de a folosi imobilul închiriat.
Astfel, instanța reține că deși proprietarii au încasat în avans cu titlu de garanție suma de 1100 lei, echivalentul chiriei pe o lună, reclamanta s-a aflat în imposibilitate în luna septembrie 2011 să folosească imobilul închiriat datorită oponenței proprietarilor, fiind nevoită să efectueze cheltuieli suplimentare în sumă de 1760 lei în perioada 02.-18.09.2011 prin achitarea contravalorii cazării angajaților săi la Hotelul F..
Susținerile pârâților reclamanți reconvenționali în sensul că pârâta reconvenientă nu a respectat prevederile art. 5.1. și 5.2 din contract referitoare la păstrarea în bună stare a imobilului închiriat nu sunt pe deplin dovedite. Astfel, din probele propuse de pârâți nu rezultă faptul că angajații reclamantei în calitate de chiriași ar fi produs pagube imobilului închiriat. Astfel, deși la dosar pârâții au prezentat o . planșe foto datate din 03.09.2011 cu privire la starea apartamentului din litigiu de la acel moment, instanța nu le poate lua în considerare, atâta vreme cât acestea nu pot fi coroborate cu alte probe certe cum ar fi o expertiză în construcții, etc, din care să reiasă că au fost provocate stricăciuni apartamentului care face obiectul închirierii, în ce constă aceste stricăciuni și care ar fi costul reparațiilor. Mai mult, declarația martorului M. D. propus de pârâți spre audiere pe acest aspect este neconcludentă și destul de evazivă pentru ca instanța să poată aprecia asupra culpei chiriașilor în neîndeplinirea obligațiilor contractuale.
Așa fiind, în temeiul dispozițiilor art. 969-970 cod civil, raportat la art. 1082-1084 cod civil, coroborat cu prevederile contractului, instanța urmează să admită cererea reclamantei cu consecința obligării pârâților de a-i restitui suma de 1100 lei achitată cu titlu de avans chirie pe luna septembrie 2011, la care se adaugă dobânda legală până la data plății efective, precum și la plata sumei de 1760 lei reprezentând contravaloare cazare pentru perioada 02-18 septembrie 2011, ca urmare a imposibilității folosirii imobilului închiriat.
În ceea ce privește cererea reconvențională formulată în cauză, instanța o apreciază ca nefiind întemeiată, deoarece din probele administrate în cauză la cererea reclamanților reconvenționali, nu s-a putut reține care ar fi culpa reclamantei pentru neîndeplinirea obligațiilor contractuale, prejudiciul material efectiv suferit de proprietari și dacă degradările aduse apartamentului sunt rezultatul culpei reclamantei.
Văzând si dispozițiile art. 274 C. pr.civ., instanța urmează a obliga pârâții să plătească reclamantei cheltuieli de judecată în sumă de 102 lei reprezentând contravaloare taxă timbru. Totodată, se va respinge ca neîntemeiată solicitarea reclamanților reconvenționali de obligare a pârâtei reconvenționale la plata cheltuielilor de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite acțiunea civilă formulată de reclamanta . cu sediul în B., .,jud.B. în contradictoriu cu pârâții P. C. și P. L. domiciliați în C., ..27, ., ., jud. C., și în consecință:
Obligă pârâții să restituie reclamantei suma de 1100 lei cu titlu de avans chirie pe luna septembrie 2011, la care se adaugă dobânda legală până la data plății efective.
Obligă pârâții să plătească reclamantei suma de 1760 lei reprezentând contravaloare cazare pentru perioada 02-18 septembrie 2011, ca urmare a imposibilității pătrunderii în imobilul închiriat.
Obligă pârâții să plătească reclamantei cheltuieli de judecată în sumă de 102 lei.
Respinge ca neîntemeiată cererea reconvențională formulată și precizată de reclamanții reconvenționali P. C. și P. L. în contradictoriu cu pârâta reconvențională ..
Respinge ca neîntemeiată solicitarea reclamanților reconvenționali de obligare a pârâtei reconvenționale la plata cheltuielilor de judecată.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică, azi 10 iunie 2014.
PreședinteGrefier
P. A. R. Selma Z.
Red.jud.PAR/25.08.2014/5 ex.
Tehnoredact.S.Z./27.08.2014/5 ex.
Emis 3 comunicări azi,………………
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 3701/2014.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 7573/2014.... → |
|---|
