Acţiune în constatare. Sentința nr. 18/2015. Judecătoria CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 18/2015 pronunțată de Judecătoria CONSTANŢA la data de 18-12-2015 în dosarul nr. 15415/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA C.
SECTIA CIVILĂ
Operator de date cu caracter personal nr. 3047
., C.; Tel. 0241 /_; Fax. 0241/_
Dosar nr._
Sentința civilă nr._
ȘEDINȚA DIN DATA DE 18.12.2015
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN
PREȘEDINTE: Jud. U. A.
GREFIER: T. E.
Pe rol, soluționarea cauzei civile având ca obiect acțiune în constatare/ obligația de a face, acțiune formulată de reclamant C. G. – ÎNTREPRINDERE INDIVIDUALĂ (F_, CUI_), cu sediulîn C., ..28, județ C. în contradictoriu cu pârât T. ROMÂNIA COMUNICATIONS SA –fostă Romtelecom SA (J_, CUI_), cu sediul în București, Piața Presei Libere, nr.3-5, Clădirea City Gate, . Turnul de Nord, sector 1.
Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din data de 16.12.2015 și au fost consemnate în încheierea de ședință din acea dată, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, în temeiul art. 396 alin. 1 Cod proc. civilă, potrivit căruia în cazuri justificate, dacă instanța nu ia hotărârea de îndată, pronunțarea acesteia poate fi amânată pentru un termen care nu poate depăși 15 zile, a amânat pronunțarea la data de 18.12.2015 când, după ce a deliberat în secret, conform art. 395 Cod proc. civilă, a adoptat următoarea hotărâre:
INSTANȚA:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei C. la data de 17.03.2015 sub nr._ reclamanta ÎNTREPRINDERE INDIVIDUALĂ C. G. a chemat în judecată pe pârâta T. R. COMUNICATIONS SA, solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța:
- În principal, să se constate nulitatea absolută a clauzelor 6.3, 6.4 și 7.1 inserate în contractul de vânzare-cumpărare în rate a echipamentelor din pachetul IT manager nr. SO_9785857 din 12.12.2012 încheiat de părți;
- În subsidiar, să se constate caracterul abuziv al clauzelor 6.3, 6.4 și 7.1 inserate în contractul de vânzare-cumpărare în rate a echipamentelor din pachetul IT manager nr. SO_9785857 din 12.12.2012 încheiat de părți
- obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii se arăta că la data de 12.12.2012, între părți s-a încheiat contractul de vânzare-cumpărare în rate a echipamentelor din pachetul IT manager nr. SO_9785857 prin care reclamanta s-a obligat să achiziționeze, în regim de plată în rate, echipamentele din cadrul pachetului IT MANAGER, constând în calculator personal și echipamente.
Reclamanta face apoi referire la dispozițiile art. 11, art. 1179, art. 1236 alin.2 C.civ., concluzionând că acest contract de vânzare-cumpărare în rate i-a fost impus ca un contract de adeziune la clauze generale, fără nicio posibilitate de negociere (contract standard), în condițiile în care un contract comercial trebuie să fie convenabil ambelor părți, iar în situația de față fiind nelegal și disproporționat în privința cumpărătorului.
Se menționează, totodată, că clauzele a căror nulitate se solicită, fac referire la sume și tarife ce nu puteau fi stabilite, cuantificate cu certitudine la data semnării contractului, acestea făcând trimitere la alte documente ce nu fac parte integrantă din contract sau, după caz, punând cumpărătorul în dificultăți financiare deosebite (plata imediată într-o singură tranșă).
La data de 03.06.2015, pârâta a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată.
În susținerea solicitării s-a arătat că reclamanta nu a întâmpinat vreo dificultate sub aspectul cunoașterii, al înțelegerii conținutului și efectelor acestor clauze la momentul semnării contractelor, cu atât mai mult cu cât acestea s-au semnat la aceeași dată, ci dimpotrivă a cunoscut semnificația și efectele acestora, le-a analizat, le-a acceptate și semnat contractele fără rezerve. De la data încheierii contractelor, deși i-au fost comunicate toate facturile, reclamanta nu a achitat niciuna dintre aceste facturi care cuprindeau atât contravaloarea serviciilor cât și valoarea fiecărei rate lunare pentru echipamente, motiv pentru care contractul de furnizare servicii a încetat.
Se arată în continuare că prin clauzele a căror nulitate se solicită a se constata, nu se face nicio derogare de la nicio dispoziție legală care interesează ordinea publică, că nu a fost indicat vreun act normativ față de care s-ar fi făcut pretinsa derogare și nu s-a arătat ce aspecte de ordine publică au fost încălcate prin conținutul acelor clauze, ca de altfel nici cum s-a derogat de la bunele moravuri.
Afirmația reclamantei potrivit căreia clauzele pe care le consideră abuzive fac referire la sume și tarife acre nu puteau fi stabilite, cuantificate cu certitudine la data semnării contractului și că acestea fac trimitere la alte documente ce nu fac parte din contract, nu este reală. Astfel, se susține că reclamanta a cunoscut anterior semnării celor 2 contracte, costurile pentru fiecare dintre cele 2 contracte, sens în care s-a emis factura fiscală cu valoarea totală a echipamentului achiziționat și s-a eșalonat la plată, iar pentru serviciul de internet și date, în anexele contractului sunt prevăzute tarifele aferente.
Apreciază pârâta că în mod evident clauzele contractuale menționate de reclamant nu creează vreun dezechilibru, cu atât mai puțin unul semnificativ, nu încalcă dispozițiile legale privind ordinea publică și bunele moravuri, astfel că acestea nu au caracter ilegal sau abuziv.
Nu este suficientă invocarea pretinsului dezechilibru dintre drepturile și obligațiile părților contractuale ca și justificare a solicitării caracterului abuziv al clauzelor menționate, ci este necesar ca reclamanta să arate în ce constă în mod concret aceste dezechilibru și să dovedească acest aspect.
Invocă pârâta în sprijinul solicitării sale și principiul forței obligatorii consacrat de art. 1270 C.civ. și principiul libertății contractuale în sensul că u contract are putere de lege între părți, întrucât este prezumat a fi dominat de bună-credință și utilitate pentru părțile contractante, astfel cum au fost încheiate și contractele încheiate cu reclamanta.
În drept, întâmpinarea a fost motivată pe dispozițiile art. 205 și urm. C.pr.civ.
La termenul din data de 23.09.2015, reclamanta a formulat precizări cu privire la temeiul de drept al acțiunii, în sensul că aceasta este întemeiată pe dispozițiile Legii nr. 193/2000.
În temeiul art. 258 C.pr.civ., instanța a încuviințat pentru părți proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei și proba cu interogatoriul părților.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Între pârâtă, în calitate de vânzătoare și reclamant, în calitate de cumpărătoare a fost încheiat la data de 12.12.2012 contractul de vânzare-cumpărare în rate a echipamentelor din pachetul IT manager, contract în baza căruia reclamanta a achiziționat de la pârâtă un Laptop model 2-Dell Vostro 1540.
Prin prezenta cerere de chemare in judecata se solicita sa se constate nulitatea absoluta a unor clauze cuprinse în acest contract, respectiva clauzelor de la art. 6.3, 6.4, 71, în temeiul dispozițiilor din Legea nr. 193/2000.
Potrivit dispozițiilor acestui act normativ:
Art. 1
1)Orice contract încheiat între profesioniști și consumatori pentru vânzarea de bunuri sau prestarea de servicii va cuprinde clauze contractuale clare, fără echivoc, pentru înțelegerea cărora nu sunt necesare cunoștințe de specialitate.
(2)În caz de dubiu asupra interpretării unor clauze contractuale, acestea vor fi interpretate în favoarea consumatorului.
(3)Se interzice profesioniștilor stipularea de clauze abuzive în contractele încheiate cu consumatorii.
Art. 2
(1)Prin consumator se înțelege orice persoană fizică sau grup de persoane fizice constituite în asociații, care, în temeiul unui contract care intră sub incidența prezentei legi, acționează în scopuri din afara activității sale comerciale, industriale sau de producție, artizanale ori liberale.
(2)Prin profesionist se înțelege orice persoană fizică sau juridică autorizată, care, în temeiul unui contract care intră sub incidența prezentei legi, acționează în cadrul activității sale comerciale, industriale sau de producție, artizanale ori liberale, precum și orice persoană care acționează în același scop în numele sau pe seama acesteia.
Rezultă din aceste dispoziții că pentru a fi aplicabile normele privind protecția consumatorului, reclamantul trebuie să încheie contractul în calitate de consumator.
Reclamanta ÎNTREPRINDEREA INDIVIDUALA C. G. nu este consumator în înțelesul dispozițiilor art. 2 alin. 1 din Legea nr. 193/2000, aceasta nefiind persoană fizică și încheind contractul de vânzare-cumpărare în calitate de agent economic și în scop exclusiv profesional (aspecte necontestate, de altfel, de către reclamantă).
Nefiind întrunită condiția ce rezultă din dispozițiile art. 1 din Legea nr. 193/2000, respectiv ca actul intervenit între părți și în raport de care s-a invocat existența clauzelor abuzive să fie încheiat între un consumator și profesionist, instanța va respinge prezenta cerere ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge cererea formulată de reclamant C. G. – ÎNTREPRINDERE INDIVIDUALĂ (F_, CUI_), cu sediulîn C., ..28, județ C. în contradictoriu cu pârât T. ROMÂNIA COMUNICATIONS SA –fostă Romtelecom SA (J_, CUI_), cu sediul în București, Piața Presei Libere, nr.3-5, Clădirea City Gate, . Turnul de Nord, sector 1 ca neîntemeiată.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare. Apelul se depune la Judecătoria C. sub sancțiunea nulității.
Pronunțată în ședință publică, azi 18.12.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
Jud.U. A. T. E.
Red.Jud.U.A./15.01.2016
Tehnored.Grf.T.E/15.01.2016/4 ex
| ← Declararea judecătorească a morţii. Sentința nr. 2015/2015.... | Cerere de valoare redusă. Hotărâre din 18-12-2015,... → |
|---|
