Cerere de valoare redusă. Hotărâre din 18-12-2015, Judecătoria CONSTANŢA

Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința din data de 16.12.2015 și au fost consemnate în încheierea de ședință din acea dată, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, în temeiul art. 396 alin. 1 Cod proc. civilă, potrivit căruia în cazuri justificate, dacă instanța nu ia hotărârea de îndată, pronunțarea acesteia poate fi amânată pentru un termen care nu poate depăși 15 zile, a amânat pronunțarea la data de 18.12.2015 când, după ce a deliberat în secret, conform art. 395 Cod proc. civilă, a adoptat următoarea hotărâre:

INSTANȚA:

Deliberând asupra cauzei de față constată că:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 02.09.2015 sub nr._ reclamanta . solicitat în contradictoriu cu pârâta P. V. obligarea acesteia la plata sumei de 175,11 lei reprezentând contravaloare apa/canal aferent perioadei februarie 2015- mai 2015, a sumei de 6,19 lei reprezentând penalități de întârziere calculate pentru plata cu întârziere a facturilor emise în perioada februarie 2015-mai 2015, calculate de la data scadenței fiecărei facturi ce face obiectul debitului principal de 175,11 lei până la data de 27.08.2015, precum și obligarea în continuare la plata penalităților de întârziere în cuantumul stabilit de reglementările legale în vigoare, penalități ce vor fi calculate în continuare până la achitarea integrală a debitului principal de 175,11 lei, fără a depăși valoarea obligației principale, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea cererii, reclamanta a arătat că în baza convenției individuale încheiate cu pârâta, în calitate de beneficiar final, a fost facturat individual consumul de apă și canalizare.

De asemenea reclamanta a mai arătat că în conformitate cu prevederile art.31 alin.6 din Legea nr.241/2006 pârâta avea obligația de a achita facturile în termen de 15 zile de la data emiterii acestora.

Reclamanta a precizat că în convenție au fost stabilite penalități de întârziere pentru neachitarea facturii în termen de 30 de zile de la data scadenței.

În drept și-a întemeiat cererea pe prevederile art.1025-1032Cod proc.civilă.

În probațiune a depus copii de pe următoarele înscrisuri:anexă calcul debit principal și penalități, notificare, facturi fiscale, convenția de facturare individual a consumurilor de apă nr.37 din data 03.11.2011.

Pârâta deși legal citată nu a depus întâmpinare și nici nu s-a prezentat în instanță.

Instanța a administrat proba cu înscrisurile depuse la dosar de către reclamantă.

Cererea a fost legal timbrată cu suma de 50 de lei.

Analizând actele și lucrările dosarului reține:

Între reclamantă și pârâtă a fost încheiată convenția de facturare individuală a consumurilor de apă și canalizare nr.37 din data 03.11.2011, în care reclamanta avea calitatea de Operator și pârâta calitatea de Utilizator Individual.

În temeiul acestui contract au fost reglementate raporturile dintre operator și utilizatorul individual privind condițiile de stabilire a consumurilor și plata acestora prin facturarea către utilizatorul individual a unei cote-părți din consumul total de apă înregistrat de aparatul general, amplasat în căminul apometric al imobilului de tip condominiu, precum și a serviciilor aferente de canalizare.

În baza acestui contract reclamanta a emis facturi in perioada februarie 2015- mai 2015, la care a calculat penalități de întârziere conform contractului.

Raportat la data semnării contractului – 03.11.2011 – instanța apreciază ca sunt incidente in cauza dispozițiile Codului civil din 2011, conform art. 5 din legea nr. 71/2011.

Art.13 alin. 2 din convenția individuală prevede că „utilizatorii sunt obligați să achite facturile reprezentând contravaloarea serviciului de apă de care au beneficiat în termenul de scadență de 15 zile de la data emiterii facturilor”.

Având in vedere prevederile art. 1350 alin. 1 si 2 C. civ. conform cărora orice persoana trebuie sa-si execute obligațiile pe care le-a contractat, iar atunci când, fără justificare nu își îndeplinește aceasta îndatorire, este răspunzătoare de prejudiciul cauzat celeilalte părți si este obligata sa repare acest prejudiciu, in condițiile legii, instanța apreciază ca, in cauza, sunt îndeplinite condițiile răspunderii civile contractuale in ceea ce îl privește pe parat, respectiv existenta unei fapte ilicite a acesteia - neexecutarea obligației contractuale, existenta unui prejudiciu patrimonial, raportul de cauzalitate intre fapta ilicita si prejudiciu, precum si vinovăția celui care săvârșește fapta ilicita.

Astfel, existenta unei fapte ilicite a paratei consta in nerespectarea unor obligații contractuale si anume aceea de a achita integral si la scadenta contravaloarea serviciilor prestate de reclamanta conform facturii emise in temeiul contractului comercial, aducând prin aceasta atingere unui drept subiectiv patrimonial al reclamantei, iar prejudiciu patrimonial se concretizează in suma solicitata.

Instanța mai retine ca art. 1531 C.civ. dispune ca prejudiciul cuprinde pierderea efectiv suferita de către creditor si beneficiul de care acesta a fost lipsit, in timp ce art. 1530 C.civ. prevede ca este reparabil numai prejudiciul care este consecința directa si necesara a neexecutării fără justificare sau culpabile a obligației.

In ceea ce privește vinovăția paratului, instanța constata ca art. 1548 C. civ. prevede o prezumție de vina in sarcina paratei prin simplul fapt al neexecutării unei obligații contractuale, prezumție relativa, care, însă, in cauza, nu a fost răsturnata de către parat.

Totodată, instanța retine ca din înscrisurile administrate in cauza reclamanta a făcut dovada existentei unui contract valabil si a executării propriilor obligații, afirmând in același timp neexecutarea obligațiilor de către parata.

Paratul, deși avea sarcina de a dovedi ca si-a executat propriile obligații, nu a depus niciun înscris si nu a administrat nicio proba din care sa rezulte ca a achitat in întregime si in termen obligațiile in cauza, fapt care are ca efect rămânerea în ființă a prezumției relative a neexecutării obligației.

Pe cale de consecinta, instanta apreciaza ca pretentiile deduse judecatii de catre reclamanta sunt in intemeiate, urmand a obliga pe parata la plata sumei de 175,11 lei reprezentând debit restant.

Totodată, potrivit art. 13 alin. 3 din contract, neplata facturii în termen de 30 de zile de la data scadenței atrage după sine penalități de întârziere egale cu nivelul dobânzii datorate pentru neplata la termen a obligațiilor bugetare stabilite conform reglementărilor legale în vigoare.

Avand in vedere dispozitiile art. 453 C.proc.civ. si art 1031 C.proc.civ, constatand ca paratul a pierdut procesul si conform principiului disponibilitatii, reclamanta a formulat o cerere in acest sens, instanta va obliga paratul, la plata catre reclamanta a cheltuielilor de judecata in valoare de 50 lei, constand in taxa judiciara de timbru.

In ceea ce privește cererea de obligare a pârâtei și la plata sumei de 30 lei reprezentând taxă notificare, instanța o apreciază ca neîntemeiată din moment ce notificarea pârâtei nu reprezintă o condiție obligatorie și prelabilă introducerii unei acțiuni întemeiată pe dispozițiile art. 1025 și urm. C.pr.civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Admite în parte cererea formulată de reclamant . RO_, J_ ), cu sediul în C., .-24, județ C. în contradictoriu cu pârâta P. V. (CNP_), cu domiciliul în Năvodari, ., ., județ C..

Obligă pârâta să plătească reclamantei suma de 175,11 lei reprezentând debit principal aferent perioadei februarie 2015-mai 2015.

Obligă pârâta la plata către reclamantă a sumei de 6,19 lei reprezentând penalități aferente debitului principal calculate de la data scadenței acestuia până la data de 27.08.2015 și în continuare la plata penalităților de întârziere în cuantum egal cu nivelul dobânzii datorate pentru neplata la termen a obligațiilor bugetare stabilit conform art. 120 alin 7 C.pr.fiscală pentru fiecare zi de întârziere până la achitarea efectivă a debitului principal.

Obligă pârâta la plata către reclamantă a sumei de 50 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Executorie de drept potrivit art. 1030 alin. 3 c.pr.civ.

Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică, azi, 18.12.2015.

PREȘEDINTE, GREFIER,

Jud.U. A. T. E.

Red.Jud.U.A./11.01.2016

Tehnored.Grf.T.E./11.01.2016/4 ex