Actiune in raspundere delictuala. Sentința nr. 22/2015. Judecătoria CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 22/2015 pronunțată de Judecătoria CONSTANŢA la data de 22-12-2015 în dosarul nr. 15638/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA C. – SECȚIA CIVILĂ
Operator de date cu caracter personal nr. 3047
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ NR._
Ședința publică din data de 22.12.2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: M. BANOTI
GREFIER: D. S.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamanta S. S. SRL, cu sediul ales pentru comunicarea actelor de procedură în C., .. 5, jud. C., la SCA S. P., Mozji, în contradictoriu cu pârâta O. V. INSURANCE GROUP SA, cu sediul ales în sector 3, București, .. 8, .,, având ca obiect acțiune in răspundere delictuală- pretenții
Dezbaterile asupra fondului au avut loc la data de 15.12.2015, fiind consemnate în încheierea de ședința de la aceea dată care face corp comun cu prezenta hotărâre, când instanța, în aceeași compunere a completului de judecată, având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea la data de 22.12.2015, când,
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 13.05.2014 sub nr._, reclamanta ., în contradictoriu cu pârâta O. V. INSURANCE GROUP, a solicitat obligarea pârâtei la plata sumei de_,48 lei cu titlu de despăgubire, precum și la plata dobânzii legale penalizatoare aferente acestei sume de la data formulării cererii de chemare în judecată, 13.05.2014, și până la data achitării debitului principal.
În motivare, s-a arătat că, la data de 20.02.2013, autotractorul cu numărul de înmatriculare_, aflat în proprietatea reclamantei, a suferit o . avarii semnificative din culpa exclusivă a conducătorului O. I. care, în timp de rula pe DN 38, zona Agigea, din cauza neatenței, a pierdut controlul direcției de mers, a părăsit carosabilul și a intra în coliziune frontală cu un copac de pe marginea drumului.
Reclamanta a menționat că, la momentul evenimentului rutier, autotractorul era asigurat facultativ pentru avarii la societatea pârâtă cu polița . nr._/22.02.2012, modificată la data de 10.01.2013 prin actul adițional nr. 1, iar, în baza acesteia, s-a deschis dosarul de daună nr. RA47/CT/13/_, nefinalizat în vreun fel, singura reacție a pârâtei fiind exprimată prin adresa nr. D29244/11.03.2013 prin intermediul căreia a informat-o pe reclamantă că plata despăgubirilor a fost sistată până la finalizarea unor cercetări referitoare la condițiile în care s-a petrecut evenimentul.
S-a mai precizat că, în baza notei de constatare a avariilor întocmite de reprezentantul pârâtei, s-a procedat la emiterea unui deviz estimativ de reparații, fiind cuantificat prejudiciul suferit la suma de_,48 lei.
Reclamanta a mai menționat că, deși a solicitat în mai multe rânduri, informații cu privire la stadiul instrumentării dosarului de daună, pârâta nu a răspuns, astfel încât a solicitat și obligarea pârâtei la plata dobânzii legale raportate la suma datorată cu titlu de despăgubire și determinată pentru perioada cuprinsă între data învestirii instanței de judecată și data achitării integrale a debitului.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 2199 și urm. C.civ. și ale OG nr. 13/2011.
În dovedire, s-a solicitat administrarea probei cu înscrisuri, cu interogatoriu, cu martori și cu expertiza tehnică.
Cererea a fost legal timbrată.
Pârâta a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea ca neîntemeiată a cererii formulate de reclamantă motivat de faptul că, din planșele foto, reiese că, la data producerii evenimentului pretins de către reclamantă, în ceea ce privește anvelopele, se poate observa faptul că erau uzate neuniform și în zone diferite până la depășirea indicatorului de uzură al benzii de rulare.
Pârâta a arătat că uzura anormală și inegală a anvelopelor indică de asemenea o problemă mecanică cum ar fi alinierea necorespunzătoare a roților sau o problemă de echilibrare, suspensie sau de transmisie, cauza putând fi și faptul că s-a rulat cu presiunea greșită.
S-a precizat că, în temeiul condițiilor de asigurare privind asigurarea facultativă, pârâta este îndreptățită să nu acorde despăgubiri în cazul în care asiguratul/contractantul sau prepușii săi facilitează producerea pagubelor prin nerespectarea normelor de exploatare a autovehiculelor și a normelor legale privind regimul orar de muncă al șoferilor, asiguratul având obligația de a manifesta grijă față de bunul asigurat în toate împrejurările, dovada îndeplinirii acestei obligații revenind asiguratului.
Pârâta a menționat că nu există nicio dovadă a producerii evenimentului rutier în condițiile menționate în declarația dată de către conducătorul auto O. I. privind mașinile care veneau din sens opus și au pătruns pe calea sa de rulare, fiind efectuată o manevră de depășire care a condus – în vederea evitării unui accident cu cel care venea de pe sens opus – la manevra de virare dreapta din parte conducătorului autovehiculului asigurat, fără a se indica în declarație o marcă, culoare, și nu există martori care să confirme cele susținute.
Cu privire la valoarea despăgubirilor solicitate, pârâta a arătat că acestea nu pot depăși cuantumul pagubei, iar, în caz de daună totală, valoarea reală a bunului, inclusiv cheltuielile de transport sau de limitare a pagubei, la momentul producerii riscului din care se scade valoarea la aceeași dată a eventualelor resturi ce se mai pot întrebuința sau valorifica, fără a putea depăși suma asigurată.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 205 și urm., art. 74 și urm. C.proc.civ.
În dovedire, au fost atașate înscrisuri, solicitându-se și administrarea probei cu interogatoriu, cu martori și cu expertiza tehnică.
În cauză, s-au administrate probele cu înscrisuri, cu interogatoriul părților, cu martori și cu expertiza tehnică.
Analizând ansamblul probatoriu administrat în cauză, instanța reține următoarele:
În fapt, între . SRL și societatea pârâtă, a fost încheiat contractul de asigurare facultativă a autovehiculelor pentru avarii și furt – polița . nr._ pentru autotractorul marca M. cu numărul de înmatriculare_, suma asigurată fiind de_ euro.
Perioada de valabilitate a fost de un an, de la data de 24.02.2012 la data de 23.02.2013.
Conform poliței, la aceasta, se anexează următoarele documente care fac parte integrantă din aceasta: 03.01.01.W.001.0.L, 03.01.01.W.002.0.G și 03.01.01.W.003.0.G.
De asemenea, în cuprinsul poliției, s-a menționat că asiguratul . SRL a luat cunoștință de cele înscrise în raportul de inspecție de risc pentru autovehicul/anvelope, de condițiile de asigurare specificate, de fișa de calcul și clauzele anexate și a declarat că cele incluse în cererea chestionar sun reale și în conformitate cu informațiile de care dispune, astfel încât este de acord cu încheierea poliței de asigurare în aceste condiții.
La data de 10.01.2013, între . SRL și pârâtă, a fost încheiat actul adițional nr. 1 la polița C nr._/22.02.2012, prin care s-a menționat că, începând cu data de 11.01.2012, la poliția menționată, au intervenit următoarele modificări: s-a schimbat proprietarul autotractorului, acesta fiind S. S., CUI_, cu adresa în C., . nr. 81, .> Conform certificatului de înmatriculare al autovehiculului_, proprietarul acestuia este societatea reclamantă, S. S. SRL.
De asemenea, instanța reține că data următoarei inspecții tehnice periodice pentru autoturismul cu numărul de înmatriculare_ era data de 04.07.2013.
În baza cererii reclamantei, societatea pârâtă a deschis dosarul de daună nr. RA47/CT/13/_.
Conform declarației conducătorului O. I. autovehiculului cu numărul de înmatriculare_ din data de 21.02.2013, acesta a arătat că, la data de 20.02.2013. în jurul orei 20:00, a condus autoturismul cu numărul de înmatriculare_, marca M., culoarea violet, proprietatea reclamantei, în afara localității Agigea din direcția Agigea către Techirghiol și, la un moment dat, o mașină care venea de pe sens opus, a intrat în depășire, iar, pentru a evita, a luat dreapta de volan și a intrat într-un copac de pe margine.
Acesta a menționat următoarele avarii: parbriz partea dreaptă, cabină, bară, far dreapta, ușa dreaptă.
La data de 26.02.2013, a fost întocmită nota de constatare (fila 118) în care s-au precizat părțile avariate ale autovehiculului.
Ulterior, la data de 05.03.2013, s-a întocmit o notă de reconstatare (fila 102).
Conform devizului de reparație (filele 107 – 117), costul reparației autovehiculului avariat a fost calculat la suma de_,48 lei (inclusiv TVA).
Prin adresa nr. D29244/11.03.2013, pârâta a informat-o pe reclamantă că plata despăgubirilor a fost sistată până la finalizarea cercetărilor împrejurării în care s-a produs evenimentul.
Având în vedere înscrisurile depuse de pârâtă la dosarul cauzei, aceasta reține că nu a mai efectuate alte cercetări cu privire la accidentul rutier și, în mod implicit, nu a comunicat reclamantei modalitatea de soluționare a cererii de despăgubire până la momentul înregistrării prezentei cereri de chemare în judecată.
În drept, conform art. 1270 C. civ., contractul valabil încheiat are putere de lege între părțile contractante.
Art. 2208 alin. 1 C.civ., prevede că, în cazul producerii riscului asigurat, asigurătorul trebuie să plătească indemnizația de asigurare în condițiile prevăzute în contract.
În temeiul art. 1203 C.civ., clauzele standard care prevăd în folosul celui care le propune limitarea răspunderii, dreptul de a denunța unilateral contractul, de a suspenda executarea obligațiilor sau care prevăd în detrimentul celeilalte părți decăderea din drepturi ori din beneficiul termenului, limitarea dreptului de a opune excepții, restrângerea libertății de a contracta cu alte persoane, reînnoirea tacită a contractului, legea aplicabilă, clauze compromisorii sau prin care se derogă de la normele privitoare la competența instanțelor judecătorești nu produc efecte decât dacă sunt acceptate, în mod expres, în scris, de cealaltă parte.
Potrivit art. 2 din OG nr. 13/2011, în cazul în care, potrivit dispozițiilor legale sau prevederilor contractuale, obligația este purtătoare de dobânzi remuneratorii și/sau penalizatoare, după caz, și în absența stipulației exprese a nivelului acestora de către părți, se va plăti dobânda legală aferentă fiecăreia dintre acestea.
Din punct de vedere probatoriu, instanța reține că, în materie contractuală, sarcina probei este împărțită între creditor și debitor, în sensul că reclamanta are sarcina de a proba existența convenției și a îndeplinirii propriilor obligații, moment în care se prezumă faptul neexecutării culpabile din partea debitorului, care poate proba contrariul fie prin actul juridic al plății, sau printr-un alt mod de stingere a obligațiilor reglementat de lege, fie caracterul neculpabil al neîndeplinirii obligațiilor conținute de contract.
Conform art. 8.2 lit. g și din condițiile generale contractuale 03.01.01.W.001.0.L, pârâta este îndreptățită să nu acorde despăgubiri în cazul în care: asiguratul/contractantul a înstrăinat a autovehiculul sau a cedat prin contract scris dreptul de folosință al autovehiculului fără acordul pârâtei; precum și dacă asiguratul/contractantul sau prepușii acestora facilitează producerea pagubelor prin nerespectarea normelor de exploatare a autovehiculelor și a normelor legale privind regimul orar de muncă al șoferilor.
În temeiul art. 19.1 din aceleași condiții generale, polița se consideră reziliată de plin drept, fără a mai fi necesară nicio formalitate prealabilă din momentul în care autovehiculul asigurat a fost înstrăinat/radiat din circulație.
În continuare, art. 23.4 din condițiile generale dispune că prevederile poliței de asigurare, inclusiv ale condițiilor generale contractuale, pot fi modificate prin acordul părților atât înaintea încheierii contractului de asigurare, cât și oricând în timpul duratei asigurării, modificările respective intrând în vigoare la data convenită de părți.
Instanța mai reține că, în temeiul art. 1.1 din condițiile generale, asiguratul este definit ca fiind titularul interesului cu privire la autovehiculul asigurat, căruia i se plătește despăgubirea, iar, atunci când asiguratul este una și aceeași persoană cu contractantul, noțiunea de asigurat preia și conținutul noțiunii de contractant.
Conform art. 1.71 din condițiile generale, contractantul este persoana fizică sau juridică, alta decât asiguratul, care semnează polița de asigurare, obligându-se să plătească prima de asigurare și să respecte obligațiile care îi revin prin contract.
Cu titlu preliminar, având în vedere apărările formulate de pârâtă cu ocazia dezbaterilor pe fondul cauzei în sensul că ar fi intervenit rezilierea contractului de asigurare facultativă, instanța nu o poate reține pentru următoarele motive:
În primul rând, instanța constată că pârâtei nu i s-a negat calitatea de persoană căreia i-ar reveni despăgubirea în cadrul dosarului de daună instrumentat de pârâtă, acest aspect fiind invocat doar cu ocazia concluziilor pe fond.
În continuare, instanța reține că, într-adevăr, conform art. 19.1 din condițiile generale, polița se consideră reziliată de plin drept, fără a mai fi necesară nicio formalitate prealabilă din momentul în care autovehiculul asigurat a fost înstrăinat/radiat din circulație.
Însă, față de actul adițional nr. 1 la polița C nr._/22.02.2012 încheiat la data de 10.01.2013 între . SRL și pârâta din prezenta cauză, prin care s-a menționat că, începând cu data de 11.01.2012, la poliția menționată, au intervenit următoarele modificări: s-a schimbat proprietarul autotractorului, acesta fiind S. S., CUI_, cu adresa în C., . nr. 81, . că a intervenit o modificare a condițiilor generale contractuale prin acordul părților, acest lucru fiind posibil în temeiul art. 23.4 din condițiile generale, citat anterior.
În temeiul acestei modificări între părțile inițiale ale contractului de asigurare facultativă, reclamanta din prezenta cauză a dobândit calitatea de asigurat.
Pe de altă parte, având în vedere definițiile din art. 1 pentru noțiunile de asigurat și contractant, instanța reține că, în fapt, prin această modificare, . SRL este persoana juridică care a avut calitatea de contractant, iar reclamanta din cauză a devenit asigurat, raporturile dintre reclamantă și societatea menționată neprezentând relevanță în cauză, cu atât mai mult cu cât pârâta nu a invocat neplata primelor de asigurare sau nerespectarea altor obligații de plată care ar fi condus la respingerea cererii de despăgubire.
Prin urmare, instanța reține că reclamanta din cauză și-a justificat calitatea de persoană căreia i-ar reveni despăgubirea în temeiul contractului de asigurare.
În continuare, instanța are în vedere că, potrivit poliției . nr._, la aceasta, s-au anexat următoarele documente care fac parte integrantă din aceasta: 03.01.01.W.001.0.L, 03.01.01.W.002.0.G și 03.01.01.W.003.0.G., contractantul . SRL declarând că a luat cunoștință de condițiile de asigurare specificate.
Cu privire la apărările reclamantei în sensul că nu a luat cunoștință de condițiile de asigurare, așa cum s-a arătat anterior, instanța reține că aceasta a dobândit calitatea de asigurat ca urmare a modificării contractului prin actul adițional nr. 1 la polița C nr._/22.02.2012 încheiat la data de 10.01.2013, iar persoana care a încheiat contractul cu pârâta din cauză a luat cunoștință de condițiile de asigurare, conform mențiunilor din poliță.
Pe de altă parte, instanța reține că dispozițiile art. 8.2. lit. h din condițiile generale de asigurare invocate de pârâtă prin întâmpinare nu intră sub incidența dispozițiilor art. 1203 C.civ., neprevăzând, în sine, o limitare a răspunderii contractuale a pârâtei, ci au în vedere modalitatea de determinare a vinovăției persoanei asigurate sau a reprezentanților acesteia în raport de modul de utilizare al bunului asigurat.
Cu privire la fondul cauzei, în temeiul raportului de expertiză efectuat în cauză, instanța reține că, la data de 20.02.2013, autotractorul M. cu numărul de înmatriculare_ a fost implicat într-un eveniment rutier în urma căruia a suferit o . avarii a căror contravaloare a fost stabilită la suma de_,48 lei.
Inițial expertul a apreciat că, din analiza fotografiilor efectuate la deschiderea dosarului de daună, rezultă că, atât pe axa față, cât și pe puntea spate, anvelopele cu care era echipat autotractorul cauzei erau corespunzătoare reglementărilor tehnice pentru utilizarea lor pe drumurile publice.
Prin răspunsul la obiecțiunile încuviințate, expertul a arătat că pârâta a pus la dispoziție un set de planșe foto ale autotractorului cauzei care au fost efectuate în data de 25.02.213 din mai multe unghiuri din care se poate observa că roțile punții motrice nu corespund circulației pe drumurile publice din următoarele motive: anvelopele roților jumelate sunt de profile diferite, prezintă uzuri în zona centrală a căii de rulare.
Martorul O. I., conducătorul autovehiculului la momentul incidentului, a declarat că circula spre Techirghiol, iar, la ieșirea din Agigea, existând o singură bandă de mers pe sens, a observat că, de pe celălalt sens de mers, a intrat o altă mașină în depășire, astfel încât, pentru a evita o coliziune, a tras dreapta și a intrat într-un copac, incidentul petrecându-se după-amiază spre seară. A mai arătat că mașina a rămas la locul incidentului pentru că nu a pornit și, a doua zi, a mers pentru a o lua și atunci a pornit.
Martorul a apreciat că nu putea să evite coliziunea cu autoturismul de pe celălalt sens de mers întrucât aceasta se afla în depășire și nu ar mai fi putut să reducă viteza, tocmai de aceea a procedat așa cum a descris pentru e evita coliziunea, primul său instinct fiind să tragă dreapta, nu să frâneze, iar după această manevră, a frânat pentru a redirecționa mașina.
Același martor a arătat că, din experiența sa, la IT, se verifică toate elementele de caroserie, pneuri, jante, . la mașină, apreciind că pneurile montate pe mașina pe care o conducea erau funcționale și respectau dispozițiile tehnice la momentul respectiv.
Martorul P. B. a declarat că a fost angajat la societatea reclamantă din 2012 până la jumătatea anului 2013, având calitatea de coordonator de transport. A arătat că autotractorul cu numărul de înmatriculare_ a fost implicat într-un accident și a ajuns în service, după care, la două-trei zile, a luat decizia ca roțile de pe autoturism să fie schimbate întrucât un alt autoturism fusese avariat, la sfârșitul anului 2012, și avea nevoie de cauciucuri bune.
Martorul a menționat că a luat această decizie pentru că anvelopele sunt foarte scumpe și pentru că funcționează câte două pe fiecare axă în sensul că nu poate fi schimbat doar un singur cauciuc, motiv pentru care a hotărât să modifice roțile între cele două autoturisme pentru că s-a gândit că autoturismul avariat va sta mai mult timp în service. A precizat că a anunțat incidentul la call center și că i-au spus că autoturismul poate fi mutat la service unde se va constata dauna, acesta intrând în service a doua zi după incident.
Acesta a mai declarat că, în calitate de coordonator de transport, putea să ia singur această decizie și că a considerat că acele cauciucuri nu se refereau la dauna produsă.
Față de declarațiile martorilor, și având în vedere și faptul că, la momentul incidentului, autoturismul avariat avea inspecția tehnică periodică valabilă, instanța reține că anvelopele autotractorului cu numărul de înmatriculare_ erau funcționale la momentul incidentului și respectau dispozițiile tehnice la momentul respectiv.
De asemenea, din probele administrate în cauză, instanța reține că pârâta nu a făcut dovada faptului că eventuala starea tehnică a anvelopelor ar fi putut cauza incidentul rutier, acest aspect fiind necesar pentru a se reține incidența dispozițiilor art. 8.2 lit. h din condițiile generale de asigurare.
În continuare, instanța mai are în vedere și declarația martorului P. B. care a precizat că a schimbat anvelopele autotractorului avariat cu cele ale unui alt autotractor pe care îl deținea societatea reclamantă la două-trei zile după ce autotractorul avariat intrase în service, precizând, de asemenea, că autotractorul a intrat în service a doua zi după incident, deci la data de 22.02.2013.
Potrivit răspunsului la obiecțiunile încuviințate, expertul a analizat starea tehnică a anvelopelor autotractorului avariat pe baza fotografiilor efectuate la data de 25.02.2013, rezultând astfel că este posibil ca, la data efectuării acestor fotografii analizate de expert în cadrul răspunsului la obiecțiuni, anvelopele autotractorului să fi fost avariate.
În continuare, instanța reține că pârâta nu a făcut dovada faptului că incidentul rutier ar fi fost cauzat cu intenție de către angajatul reclamantei.
Împrejurarea că martorul O. I. nu și-a mai adus aminte în mod exact marca mașinii care se afla în depășire de pe celălalt sens de mers și culoarea acesteia nu poate reprezenta un indiciu în sensul invocat de pârâtă având în vedere perioada lungă de timp care a trecut de la data incidentului, respectiv 20.20.2013, și data audierii martorului, 27.01.2015, aproximativ doi ani de zile.
Sub același aspect, analizând declarația dată de martor în cadrul dosarului de daună, dată la o zi după incidentul rutier, instanța observă că martorul a relatat aceeași dinamică a celor întâmplate, iar inspectorul în fața căruia a dat declarația la momentul respectiv nu i-a solicitat informații mai detaliate cu privire la autoturismul care se afla în depășire.
De asemenea, în lipsa unor alte dovezi, instanța reține că faptul că evenimentul s-a produs cu câteva zile înainte de finalizarea poliței (aspect indicat în referatul cu propunere de efectuare a unor verificări și investigații – fila 129 din dosar) nu duce automat la concluzia că accidentul s-ar fi produs cu intenție.
Prin urmare, față de probele administrate în cauză, instanța reține că, în perioada de valabilitate a contractului de asigurare facultativă, a intervenit riscul asigurat, constând în avarierea autoturismului asigurat cu numărul de înmatriculare_, pârâta având obligația a achita despăgubirea cuvenită reclamantei.
Potrivit raportului de expertiză efectuat în cauză, contravaloarea reparațiilor autotractorului M. cu numărul de înmatriculare_ este în cuantum de_,48 lei.
Pentru toate aceste considerente, instanța va admite cererea formulată de reclamanta . în contradictoriu cu pârâta O. V. INSURANCE GROUP și o va obliga pe pârâtă la plata către reclamantă a sumei de_,48 lei cu titlu de despăgubire pentru autotractorul cu numărul de înmatriculare_ .
Întrucât pârâta nu a achitat despăgubirea datorată, în vederea acoperirii prejudiciului suferit de reclamantă, instanța reține că pârâta are obligația de a achita dobânda legală aferentă sumei datorate, motiv pentru care pârâta va fi obligată și la plata către reclamantă a dobânzii legale penalizatoare aferente sumei de_,48 lei de la data formulării cererii de chemare în judecată, 13.05.2014, și până la data achitării debitului principal.
Față de această soluție, în temeiul dispozițiilor art. 453 C.proc.civ. și având în vedere și cererea reclamantei în acest sens, instanța o va obliga pe pârâtă la plata către reclamantă a sumei de 7912 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, din care 2552 lei reprezentând taxa judiciară de timbru, 4960 lei onorariul avocatului și 400 lei onorariul expertului.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite cererea formulată de reclamanta ., CUI_, cu sediul ales pentru comunicarea actelor de procedură în C., .. 5, jud. C., la SCA S. P., Mozji, în contradictoriu cu pârâta O. V. INSURANCE GROUP, CUI-_, cu sediul ales în sector 3, București, .. 8, ..
O obligă pe pârâtă la plata către reclamantă a sumei de_,48 lei cu titlu de despăgubire pentru autotractorul cu numărul de înmatriculare_, precum și la plata dobânzii legale penalizatoare aferente acestei sume de la data formulării cererii de chemare în judecată, 13.05.2014, și până la data achitării debitului principal.
O obligă pe pârâtă la plata către reclamantă a sumei de 7912 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Cu apel în termen de 30 de zile de la comunicare.
Cererea de apel se depune la Judecătoria C., sub sancțiunea nulității.
Pronunțată, astăzi, 22.12.2015, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea instanței.
P., GREFIER,
M. BANOTI D. S.
Red.jud.M.B./23.02.2016
tehnored. D.S./
Emis 2 comunicări, la data de
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 08/2015.... | Rezoluţiune contract. Sentința nr. 2015/2015. Judecătoria... → |
|---|
