Plângere contravenţională. Sentința nr. 7295/2015. Judecătoria CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 7295/2015 pronunțată de Judecătoria CONSTANŢA la data de 18-06-2015 în dosarul nr. 32057/212/2014
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA C.
SECTIA CIVILĂ
Operator de date cu caracter personal nr. 3047
., C.; Tel. 0241 /_; Fax. 0241/_
Dosar nr._
Sentința civilă nr.7295
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN 18.06.2015
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN
PREȘEDINTE: Jud. U. A.
GREFIER: T. E.
Pe rol, soluționarea cauzei civile având ca obiect plângere contravențională – A nr.2009_/08.09.2014, acțiune formulată de petent . LUI T. (J_, CUI RO30098173), cu sediul în Valu lui T., ., județ C. în contradictoriu cu intimat DIRECȚIA GENERALĂ REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE G. prin Administrația Județeană a Finanțelor Publice C., cu sediul C., ., nr.18, județ C..
Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din data de 03.06.2015 și au fost consemnate în încheierea de ședință din acea dată, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, în temeiul art. 396 alin. 1 Cod proc. civilă, potrivit căruia în cazuri justificate, dacă instanța nu ia hotărârea de îndată, pronunțarea acesteia poate fi amânată pentru un termen care nu poate depăși 15 zile, a amânat pronunțarea la data de 18.06.2015 când, după ce a deliberat în secret, conform art. 395 Cod proc. civilă, a adoptat următoarea hotărâre:
INSTANȚA:
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată:
Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 09.10.2014 sub nr._, petenta . LUI T. SRL a solicitat în principal, anularea procesului verbal de contravenție ./2009 nr._ din data de 19.09.2014 întocmit de intimate DIRECȚIA GENERALĂ REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE G. și, în subsidiar, înlocuirea sancțiunii amenzii cu avertismentul.
În motivarea plângerii, petenta a arătat că în data de 19.09.2014, în urma unui control realizat de intimată i-au fost communicate procesul verbal contestat prin care a fost amendată cu suma de 5000 lei pentru încălcarea dispozițiilor art. 13 alin.1 lit. g din OG nr. 26/2013 în sensul că a raportat cu întârziere indicatorii economico financiari prevăzuți în formularul tip S1001 privind datele preliminare trimestru I 2014 și că nu a raportat indicatorii economico financiari cu date finale 2013, dispoziția obligatory nr. 1034/15.09.2014 și raportul de inspecție economico-financiară.
Apreciază petenta că fapta reținută nu este descrisă în materialitatea ei cu respectarea dispozițiilor art. 16-17 in OG nr. 2/2001în sensul că nu există o descriere amănunțită a faptelor sau a faptei reținute, descriere care trebuia să facă corp comun cu procesul verbal. În acest sens se menționează că, analizând descrierea din procesul verbal a faptei și descrierea din raportul de inspecție rezultă că a fost amendată pentru 2 fapte, cânde de fapt sancțiunea i-a fost aplicată pentru 3.
Totodată, petenta invocă faptul că în procesul verbal denumirea sa este menționată greșit, respective este menționat “.”, iar nu . LUI T. SRL, situație sancționată cu nulitatea procesului verbal din perspectiva art. 17 din OG nr. 2/2001.
În ceea ce privește fapta reținută, apreciază petenta că nu există intenție în cauză și nu există fapta, câtă vreme nu există o vătămare expresă ca urmare a omisiunii sale, vătămare din care să rezulte un prejudiciu și, câtă vreme, raportările s-au realizat, este de drept, cu întârziere (ca atare scopul legii și reglementarea disciplinei economico-financiare s-a produs).
În sprijinul solicitării de înlocuire a amenzii cu avertismentul se arată de către petenta că important în cauză este transmiterea efectivă a datelor pentru că oricum prelucrarea lor este un proces de durată, finalitatea prelevării datelor urmând a se aplica în viitor pe un termen nelimitat.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 31 din OG nr. 2/2001, art. 12 și 13 din OG nr. 26/2013
Intimata, legal citată, a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii contravenționale ca neîntemeiat. În sprijinul solicitării, s-a arătat că la societatea petentă a fost efectuată o inspecție economico-financiară având ca obiect controlul respectării modului de raportare a indicatorilor economico-financiari aprobați prin bugetele de venituri și cheltuieli de către operatorii economici conform prevederilor legale aferente exercițiului financiar 2013- datele finale și trimestrul I 2014.
Cu ocazia controlului s-a constatat că societatea a încălcat dispozițiile art. 12 din OG nr. 26/2013.
Cu privire la motivele de nulitate invocate de petentă, se solicit de către intimate a se reține că din procesul verbal nu lipsește denumirea și sediul societății, iar faptul că inspectorii au menționat doar Gospodăria comunală în loc de Gospodăria comunală Valu lui T. nu atrage nulitatea actului din moment ce este menționat atât codul unic de înregistrare cât și sediul societății, neexitând niciun dubiu cu privire la identitatea persoanei juridice.
În ceea ce privește susținerea petentei că fapta nu a fost săvârșită cu vinovăție, de menționează de către intimată că fapta există și este sancționată potrivit OG nr. 26/2013 chiar dacă a fost săvârșită din culpă.
Referitor la solicitarea de înlocuire a amenzii cu avertismentul, se menționează de către intimată organul de control a aplicat minimul amenzii prevăzute în actul normative și că sancțiunea aplicată este just individualizată în raport cu gravitatea faptei săvârșite.
În temeiul art. 258 Cod procedură civilă, coroborat cu art. 33, 34 din OG 2/2001, instanța a încuviințat pentru ambele părți proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei.
Examinând actele și lucrările dosarului, instanța reține:
Prin procesul verbal de contravenție ./2009 nr._/08.09.2014 contestatorul a fost sancționat contravențional cu amendă în cuantum de 5000 lei, reținându-se în fapt că a raportat cu întârziere indicatorii economico-financiari prevăzuți în formularul tip S1001 privind date preliminare trimestrului I 2014 și nu a raportat indicatorii economico-financiari cu date finale 2013, fapta consituind contravenția prevăzută de art. 13 alin. 1 lit. g din OG nr. 26/2013.
Verificând, potrivit art. 34 al. 1 din O.G. nr. 2/2001, legalitatea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat, instanța reține că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută.
Contrar susținerilor petentei, instanța apreciază că descrierea faptei contravenționale este corespunzătoare și permite instanței să analizeze legalitatea și temeinicia procesului verbal contestat. Deși afirmă că fapta reținută nu este descrisă în materialitatea ei, petenta nu arată ce aspecte se mai impuneau a fi menționate de către agenții constatatori.
Instanța reține, de asemenea, că susținerile petentei în sensul că din raportul de inspecție rezultă că a fost amendată pentru 2 fapte, când de fapt sancțiunea a fost aplicată pentru 3 fapte nu are relevanță. Aceast, întrucât analizarea legalității unui proces verbal se face strict în raport de cuprinsul procesului verbal, nu și în raport de alte acte întocmite cu ocazia unui control în urma căruia s-a încheiat procesul verbal contestat.
Cu privire la împrejurarea că în procesul verbal este menționată o denumire greșită a societății petente, respective ., în loc de . LUI T. SRL, instanța observă că aceasta este reală. Însă, acest aspect nu este de natură să atragă nulitatea procesului verbal, din moment ce nu există dubiu cu privire la sociatrea petentă, în procesul verbal contestat fiind menționate celelate date de identificare care permit identificarea cu certitudine a pesoanei juridice sancționate.sss
Sub aspectul temeiniciei, instanța reține că, deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, acesta face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară, în concordanță cu art. 34 din O.G. 2/2001.
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku v. Franța, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga taxi Aktiebolag și Vulic v. Suedia, paragraf 113, 23 iulie 2002).
Forța probantă a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, care este liber să reglementeze importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni v. Franța, hotărârea din 7 septembrie 1999).
Având în vedere aceste principii, instanța reține că procesul verbal de contravenție beneficiază de o prezumție relativă de veridicitate și autenticitate, permisă de Convenția Europeana a Drepturilor Omului, în măsura în care contestatorului i se asigură de către instanța de judecată condițiile specifice de exercitare efectivă a dreptului la un proces echitabil, în accepțiunea Convenției Europene a Drepturilor Omului.
Însă, instanța reține că petenta nu a înțeles să afirme existența unei alte situații de fapt, acesta recunoscând în cuprinsul plângerii că raportările s-au realizat cu întârziere.
Cu privire la individualizarea sancțiunii amenzii, instanța reține în prealabil că potrivit art. 5 alin. 5 din OG nr. 2/2001, sancțiunea stabilita trebuie sa fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite.
Totodată, potrivit art. 21 alin. 2 sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelate date înscrise în procesul verbal.
Împrejurarea că în norma de sancționare a fost prevăzut un cuantum ridicat al amenzii nu reprezintă un argument suficient pentru menținerea amenzii, întrucât legiuitorul a avut în vedere pericolul social abstract al faptei prevăzute ca și contravenție. Or, la alegerea sancțiunii trebuie să se țină cont de pericolul social apreciat în concret, alături de celelate criterii stabilite de art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001
Instanța apreciază că se impune înlocuirea sancțiunii amenzii de 5000 lei aplicată petentei pentru săvârșirea faptei prevăzute de art. 13 alin. 1 lit. g din OG nr. 26/2013 cu avertisment pentru următoarele motive:
- conduita sinceră a petentei care a recunoscut situația de fapt descrisă în procesul verbal de contravenție;
- petenta nu a mai săvârșit anterior nicio contravenție prevăzută de OG nr. 26/2013, astfel cum recunoaște intimata în răspunsul comunicat instanței la data de 29.05.2015;
- săvârșirea contravenției de către petentă nu a produs consecințe deosebire, fapta prezentând un grad de pericol social redus;
Pentru considerentele mai sus expuse, plângerea contravențională urmează a fi admisă în parte, cu privire la sancțiunea amenzii, instanța apreciind că sunt aplicabile dispozițiile art. 7 din OG nr. 2/2001.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite în parte plângerea contravenționalăformulată de petent . LUI T. (J_, CUI RO30098173), cu sediul în Valu lui T., ., județ C. în contradictoriu cu intimat DIRECȚIA GENERALĂ REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE G. prin Administrația Județeană a Finanțelor Publice C., cu sediul C., ., nr.18, județ C..
Dispune înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale de 5000 lei aplicată prin procesul verbal de contravenție ./2009 nr._/08.09.2014, cu sancțiunea avertismentului.
Cu drept de apel in termen de 30 de zile de la data comunicării.
Pronuntata, astazi, 18.06.2015, prin punerea solutiei la dispozitia partilor prin mijlocirea grefei instantei conform art. 396 alin. 2 C.proc.civ..
PREȘEDINTE, GREFIER,
Jud.U. A. T. E.
Red.Jud.U.A./24.07.2015/4 ex
Tehored.Gr.T.E./24.07.2015
emis 2 .>
| ← Autorizare desfiinţare lucrări (legea 50/1991). Sentința nr.... | Reexaminare sanctiune contraventionala. Sentința nr. 6676/2015.... → |
|---|
