Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 3847/2015. Judecătoria CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3847/2015 pronunțată de Judecătoria CONSTANŢA la data de 02-04-2015 în dosarul nr. 3847/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA C.
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 3847
Ședința din data de 02.04.2015
Camera de consiliu
Completul compus din:
PREȘEDINTE : S. D. A.
GREFIER: S. G.
Pe rol soluționarea cererii având ca obiect cerere de valoare redusă, formulată de reclamanta . sediul în C., .-24, jud C. în contradictoriu cu pârâtul C. A. cu domiciliul în Năvodari, ., ., jud. C..
La apelul nominal făcut în camera de consiliu se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință.
Instanța constată că pârâtul nu s-a conformat dispoziției instanței, de a se prezenta la interogatoriu.
Instanța declară încheiată cercetarea procesului și reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, reține următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei C. la data de 19.08.2014, sub nr._, reclamanta S.C. R. S.A. a chemat în judecată pe pârâtul C. A., solicitând instanței, pe calea procedurii speciale a cererilor de valoare redusă, obligarea acestuia la plata sumei de 1360,93 lei reprezentând contravaloarea consumului de apă, canalizare, apă meteo aferent perioadei iunie 2013-octombrie 2013, precum și la plata penalităților de întârziere calculate de la data scadenței facturilor și până la achitarea debitului, conform contractului, cu cheltuieli de judecată.
În fapt, reclamanta a arătat în esență că, în baza contractului nr. 162/29.11.2011 și a convenției de facturare individuală nr. 7064/02.07.2013 a furnizat pârâtei servicii de apă și canalizare, emițând facturile fiscale anexate la cererea de chemare în judecată. A susținut că pârâta avea obligația de a achita contravaloarea facturilor în termen de 15 zile de la data emiterii acestora.
Reclamanta a alegat că pârâtul nu a achitat facturile pentru perioada iunie 2013-octombrie 2013, figurând cu un debit restant de 1360,93.
În drept, reclamanta a invocat dispozițiile art. 1025-1032 NCPC, art. 1350, 1279, 1272, 1516, 1523 Cod civil.
Reclamanta a anexat copii de pe următoarele înscrisuri: notificare nr._/18.11.2013, facturile fiscale nr._/28.06.2013, nr._/28.06.2013, nr._/28.06.2013, nr._/31.07.2013, nr._/30.08.2013, nr._/30.09.2013, nr._/31.10.2013, declarație, convenție de facturare individuală a consumurilor de apă canalizare nr. 7064/02.07.2013 – anexă la contractul de furnizare/prestare a serviciului de alimentare cu apă și de canalizare nr. 162/29.11.2011, contractul de furnizare/prestare a serviciului de alimentare cu apă și de canalizare nr. 162/29.11.2011, act adițional nr. 55/02.07.2013, certificat constatator ONRC.
Cererea de chemare în judecată a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 50 lei.
Pârâtul nu a depus formularul de răspuns prevăzut de disp. art. 1029 alin. 3 Cod procedură civilă și nici nu a răspuns pretențiilor reclamantei printr-un alt mijloc adecvat.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
În analiza cererii formulate de reclamanta R. S.A. instanța va verifica inițial îndeplinirea condițiilor de admisibilitate ce rezultă din dispozițiile art. 1025 C.proc.civ. potrivit cărora procedura cu privire la cererile de valoare redusă se aplică atunci când valoarea cererii, fără a se lua în considerare dobânzile, cheltuielile de judecată și alte venituri accesorii, nu depășește suma de 10.000 lei la data sesizării instanței, cu excepția litigiilor în materie fiscală, vamală sau administrativă, privind răspunderea statului pentru acte sau omisiuni în cadrul exercitării autorității publice, starea civilă sau capacitatea persoanelor fizice; drepturile patrimoniale născute din raporturile de familie; moștenire; insolvență, concordatul preventiv, procedurile privind lichidarea societăților insolvabile și a altor persoane juridice sau alte proceduri asemănătoare; asigurări sociale; dreptul muncii; închirierea unor bunuri imobile, cu excepția acțiunilor privind creanțele având ca obiect plata unei sume de bani; arbitraj; atingeri aduse dreptului la viață privată sau altor drepturi care privesc personalitatea.
Având în vedere că reclamanta solicită obligarea pârâtei la plata sumei de 1360,93 lei și că prezentul litigiu nu face parte din categoriile enumerate mai sus cu titlu de excepție, instanța reține că procedura cererilor de valoare redusă este aplicabilă în speță și prin urmare cererea formulată pe calea acestei proceduri este admisibilă.
Raportat la data încheierii contractului dintre părți 29.11.2011 și la data emiterii facturilor pe care reclamanta își întemeiază pretențiile și având in vedere dispozițiile art. 102 alin.1 din Legea 71/2011, instanța reține că legea aplicabilă pe fond in prezenta cauză este reprezentată de dispozițiile Noului Cod civil.
În fapt, între reclamantă și Asociația de proprietari Pescărușul CP1 s-a încheiat contractul de furnizare/prestare a serviciului de alimentare cu apă și de canalizare nr. 162/29.11.2011, pârâtul C. A. prin care reclamanta s-a obligat să, furnizeze/presteze serviciul de alimentare cu apă potabilă și de canalizare.
La data de 02.07.2013 între reclamantă, Asociația de Proprietari Pescărușul CP1 și pârâtul C. A. s-a încheiat convenția de facturare individuală a consumurilor de apă canalizare nr. 7064/02.07.2013 – anexă la contractul de furnizare/prestare a serviciului de alimentare cu apă și de canalizare nr. 162/29.11.2011, prin care pârâtul s-a obligat să plătească consumul de apă, canalizare, apă meteo facturat individual.
În baza contractului și a convenției individuale, pentru perioada iunie 2013-octombrie 2013, reclamanta a emis facturile fiscale nr._/28.06.2013, nr._/28.06.2013, nr._/28.06.2013, nr._/31.07.2013, nr._/30.08.2013, nr._/30.09.2013, nr._/31.10.2013, în valoare totală de 1360,93 lei.
În drept, potrivit disp. art. 1270 alin. 1 C.Civ., contractul valabil încheiat are putere de lege între părțile contractante.
Instanța constată că existența raportului juridic obligațional dintre cele două părți este dovedit prin contractul de furnizare nr. 163/29.11.2011, prin convenția de facturare individuală nr. 7064/02.07.2013 și prin facturile fiscale mai sus menționate, emise în baza acestora.
Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. 3 teza a II-a, din Legea nr. 51/2006 privind serviciul de alimentare cu apă și de canalizare, ’’utilizatorii sunt obligați să achite facturile reprezentând contravaloarea serviciului de care au beneficiat, în termenul de scadență de 15 zile de la data emiterii facturilor; data emiterii facturii și termenul de scadență se înscriu pe factură’’.
Instanța mai reține că, în cazul în care obiectul litigiului îl constituie o obligație de a face, cum este și obligația de a plăti o sumă de bani, creditorul are obligația să dovedească existența obligației, debitorul având obligația de a dovedi stingerea obligației prin plată sau prin altă modalitate, în caz contrar operând o prezumție de vinovăție a acestuia în neexecutarea obligației.
În cauza de față, reclamanta a făcut dovada existenței creanței pe care o are împotriva pârâtei, prin contractul și facturile depuse, pârâta necontestând creanța și nefăcând dovada stingerii obligației prin plată sau prin altă modalitate.
Prin urmare, instanța apreciază că pretențiile reclamantei sunt întemeiate, motiv pentru care va admite primul capăt de cerere și va obliga pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 1360,93 lei reprezentând contravaloarea consumului de apă, canalizare, perioadei iunie 2013-octombrie 2013.
Cu privire la capătul de cerere privind obligarea pârâtei la plata penalităților de întârziere, instanța reține că acestea își au temeiul în art. 19 din convenția de facturare individuală 7064/02.07.2013 potrivit căruia, neachitarea facturii în termen de 30 de zile de la data scadenței atrage după sine penalități de întârziere, după cum urmează:
a) penalitățile sunt egale cu nivelul dobânzii datorate pentru neplata la termen a obligațiilor bugetare, stabilite conform reglementărilor legale în vigoare;
b) penalitățile se datorează începând cu prima zi după data scadenței;
c) valoarea totală a penalităților nu poate depăși cuantumul debitului și se constituie venit al operatorului.
Instanța reține că aceste dispoziții contractuale reprezintă o veritabilă clauză penală în sensul art. 1538 Cod civil, prin care părțile au prevăzut cu anticipație prejudiciul suferit de creditoare ca urmare a executării cu întârziere a obligației de plată a contravalorii serviciilor furnizate.
Instanța mai are în vedere și disp. art. 1535 alin. 1 cod civil, în conformitate cu care, în cazul în care o sumă de bani nu este plătită la scadență, creditorul ar dreptul la daune moratorii, de la scadență până la momentul plății, în cuantumul convenit de părți sau, în lipsă, în cel prevăzut de lege, fără a trebui să dovedească vreun prejudiciu.
Pentru aceste considerente, instanța o va obliga pe pârâtă să plătească reclamantei și penalități de întârziere aferente debitului de 1360,93 lei, egale cu nivelul dobânzii datorate pentru neplata la termen a obligațiilor bugetare, începând cu prima zi după data scadenței fiecărei facturi și până la data achitării efective a debitului, fără ca valoarea totală a penalităților să depășească cuantumul debitului.
În considerarea culpei procesuale a pârâtei în declanșarea litigiului de față, în conformitate cu dispozițiile art. 1031 alin. 1 Cod procedură civilă, admițând acțiunea, instanța va obliga pârâta și la plata către reclamantă a cheltuielilor de judecată efectuate în acest proces și probate conform art. 249 Cod procedură civilă, respectiv suma de 50 lei reprezentând taxă judiciară de timbru achitată cu chitanța .. CT XWM_ PJ (fila 6).
Instanța va respinge ca neîntemeiată cererea reclamantei de obligare a pârâtului la plata sumei de 29,15 lei cu titlu de taxă notificare, având în vedere că aceasta nu reprezintă o cheltuială de judecată necesară prezentului litigiu, fiind făcută anterior declanșării litigiului, fără să constituie o condiție prealabilă obligatorie a fi îndeplinită anterior sesizării instanței de judecată, pârâtul fiind de drept în întârziere.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite acțiunea formulată de reclamanta S.C. R. S.A., CUI RO_, J_ , cu sediul în C., .-24, jud C. în contradictoriu cu pârâtul C. A., CNP_, cu domiciliul în Năvodari, ., ., ., jud. C..
Obligă pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 1360,93 lei, reprezentând contravaloare apă/canal pentru perioada iunie 2013- octombrie 2013.
Obligă pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 177,44 lei reprezentând penalități de întârziere calculate de la data scadenței facturilor și până la data introducerii acțiunii – 19.08.2014, precum și la plata penalităților de întârziere aferente debitului de 1360,93 lei, egale cu nivelul dobânzii datorate pentru neplata la termen a obligațiilor bugetare, începând cu data de 20.08.2014 și până la plata efectivă a debitului, fără ca valoarea totală a penalităților să poată depăși cuantumul debitului.
Admite în parte cererea de obligare a pârâtului la plata cheltuielilor de judecată. Obligă pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 50 lei reprezentând taxă judiciară de timbru. Respinge ca neîntemeiată cererea reclamantei de obligare a pârâtului la plata sumei de 29,15 lei cu titlu de taxă notificare.
Executorie de drept.
Cu apel în termen de 30 de la comunicare, care se depune la Judecătoria C. și se soluționează de Tribunalul C..
Pronunțată în ședință publică azi, 02.04.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
S. D. A. S. G.
Red.Jud.S.D. A./10.07.2015
Tehnored.S.G./ 10.07.2015/4EX
Emis 2 .>
| ← Ordonanţă de plată - OUG 119/2007 / art.1013 CPC ş.u..... | Grăniţuire. Sentința nr. 14/2015. Judecătoria CONSTANŢA → |
|---|
