Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 1382/2015. Judecătoria CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1382/2015 pronunțată de Judecătoria CONSTANŢA la data de 11-02-2015 în dosarul nr. 1382/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA C.
SECTIA CIVILĂ
Operator de date cu caracter personal nr. 3047
C., .; Tel. 0241 /_; Fax. 0241/_
Dosar civil nr. 19._
SENTINȚA CIVILA nr. 1382
Ședința din Camera de Consiliu
Din Data de 11 Februarie 2015
Instanța constituită din:
Președinte: Judecător C. I.
Grefier: L. B.
Pe rol judecarea cauzei civile având ca obiect pretenții cu valoare redusă, cerere formulată de reclamanta .., înregistrată la O.R.C. sub nr.J_, având cod unic de înregistrare_ și atribut fiscal RO, cu sediul în C., ., județ C., și cu sediul procesual ales în vedere comunicării actelor de procedură la Cabinet de Avocat R. D., cu sediul în C., Bulevardul F., nr.95, ., apartament nr.49, județ C., în contradictoriu cu pârâta S.C. L. T. S.R.L., înregistrată la O.R.C. sub nr.J40/_/1998, având cod unic de înregistrare_ și atribut fiscal RO, sediul în București, Bulevardul L. C., nr.11A, Sector 1.
Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința din camera de consiliu din data de 26.01.2015 și au fost consemnate în încheierea de ședință din acea dată, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, în temeiul art. 396 alin. 1 Cod proc. civilă, potrivit căruia în cazuri justificate, dacă instanța nu ia hotărârea de îndată, pronunțarea acesteia poate fi amânată pentru un termen care nu poate depăși 15 zile, a amânat succesiv pronunțarea la 10.02.2015 și 11.02.2015 când, după ce a deliberat în secret, conform art. 395 Cod proc. civilă, a adoptat următoarea hotărâre:
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei C. la data de 26.06.2014, sub nr.19._, reclamanta .. a solicitat instanței ca, prin hotărârea ce va pronunța în contradictoriu cu pârâta S.C. L. T. S.R.L., să dispună obligarea acesteia la:
- plata sumei de 369,30 lei, defalcată după cum urmează:
- 160,50 lei, cu titlul debit principal, reprezentând contravaloare factură fiscală . nr._/03.10.2013
- 208,80 lei cu titlul penalități de întârziere la plată, aferente debitului principal anterior specificat, calculate de la data de 08.10.2013 și până la data de 26.06.2014, în funcție de cuantumul procentual prevăzut de art.8 din Contractul de Prestări Servicii Turistice pe anul 2013 nr.01/12.12.2012
- plata cheltuielilor de judecată prilejuite de prezentul litigiu.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că:
- între parti a fost incheiat Contractul de prestari servicii turistice nr. 1 / 12.12.2012, parata . neindeplinindu-si obligatiile legale asumate privind plata serviciilor hoteliere
- în urma serviciilor prestate a fost emisa Factura Fiscala . Nr._ / 03.10.2013 in valoare de 160,5 lei neachitata nici pana in prezent de parata
- parata datoreaza penalitati de intarziere in suma de 208,8 lei aferente perioadei 08.10.2013(scadentaF.F._/2013- 26.06.2014(data introducerii actiunii), in conformitate cu prevederile art.8 din Contractul de prestari servicii turistice nr. 1/12.12.2012.
În drept, societatea reclamantă a invocat art.1025 – art.1032 C.proc.civ..
În dovedirea cererii, societatea reclamantă a depus la dosar, în copie certificată pentru conformitate cu originalui:
- factura fiscală . nr._/03.10.2013 (fila nr.10, din dosar);
- Contract de Prestări Servicii Turistice pe anul 2013 nr.01/12.12.2012 (filele nr.11 – 14, din dosar);
- fișa contului 411 analitic client S.C. L. T. S.R.L. (fila nr.15, din dosar).
Cererea a fost legal timbrată conform art.6 alin.1 teza I din OUG nr. 80/2013, privind taxele judiciare de timbru, cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 50,00 lei (chitanța .. CT XWM/_/25.06.2014 – fila nr.9, din dosar).
Reclamanta nu a solicitat desfășurarea unei dezbateri orale.
Pârâta, deși legal citată, nu a depus formularul de răspuns și nici nu a răspuns prin alt mijloc adecvat la formularul de cerere depus de reclamantă.
Analizând actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
Prin raportare la temeiul de drept procesual invocat de reclamantă, respectiv, art.1025 Cod procedură civilă, privind procedura aplicabilă cererilor de valoare redusă, la obiectul prezentei cauze: o acțiune în răspundere contractuală a cărei valoare este mai mică de 10.000 de lei, și la prevederile art. 1025 alin. 1, 2 și 3 Cod procedură civilă, instanța constată că prezenta cerere este admisibilă în procedura privind cererile de valoare redusă.
1. Asupra legii civile aplicabile.
Ținând cont de fundamentul contractual al pretențiilor formulate de reclamantă, raportat la art.102 alin.1 din Legea nr.71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr.287/2009 privind Codul civil, potrivit cu care contractul este supus dispozițiilor legii în vigoare la data când a fost încheiat în tot ceea ce privește încheierea, interpretarea, efectele, executarea și încetarea sa, instanța va reține următoarele temeiuri de drept civil material (substanțial):
- Principiul libertății contractuale - Art.1169 C.civ.: Părțile sunt libere să încheie orice contracte și să determine conținutul acestora, în limitele impuse de lege, de ordinea publică și de bunele moravuri.
- definiția legală a noțiunii "obligație": Art.1164 C.Cciv: Obligația este o legătură de drept în virtutea căreia debitorul este ținut să procure o prestație creditorului, iar acesta are dreptul să obțină prestația datorată.
- Principiul forței obligatorii a contractului (pacta sunt servanda) având rolul primar de a explica și ordona raportul juridic născut între părți ca urmare a încheierii contractului, pentru ca apoi să se poată impune ca realitate obiectivă terților, prin intermediul opozabilității efectelor contractului: Art.1270 C.Cciv:: contractul valabil încheiat are putere de lege între părțile contractante
- Răspunderea contractuală, consecință a a principiului forței obligatorii a contractului (art.1350 alin.1 C.civ.), întemeiată pe ideea de reparație a prejudiciului cauzat prin neexecutare (art.1350 alin.2 C.civ.): (1) Orice persoană trebuie să își execute obligațiile pe care le-a contractat.(2) Atunci când, fără justificare, nu își îndeplinește această îndatorire, ea este răspunzătoare de prejudiciul cauzat celeilalte părți și este obligată să repare acest prejudiciu, în condițiile legii.(3) Dacă prin lege nu se prevede altfel, niciuna dintre părți nu poate înlătura aplicarea regulilor răspunderii contractuale pentru a opta în favoarea altor reguli care i-ar fi mai favorabile.
- prezumția de culpă în raporturile contractuale: art.1548 C.civ.: Culpa debitorului unei obligații contractuale se prezumă prin simplul fapt al neexecutării.
2. Asupra capătului de cerere referitor la obligarea pârâtei la plata debitului principal:
2.2. În speță:
Între reclamanta .., în calitate de prestator, și pârâta S.C. L. T. S.R.L., în calitate de beneficiar, s-a încheiat Contractul de Prestări Servicii Turistice pe anul 2013 nr.01/12.12.2012 (filele nr.11 – 14, din dosar), având ca obiect prestarea serviciilor de cazare și masă, precum și a altor servicii convenite de comun acord.
În baza acestui contract, reclamanta a prestat în beneficiul pârâtei servicii de cazare, pentru care a emis factura fiscală . nr._/03.10.2013 (fila nr.10, din dosar), în cuantum total de 160,50 lei, cu scadență la cinci zile.
Odată dovedită existența obligației de plată, pârâtei îi revine sarcina probei privind executarea acestei obligații. Raportat la obligația contractuală asumată, pârâta are totodată posibilitatea de a invoca și dovedi existența unei cauze exoneratoare de răspundere, dintre cele limitativ prevăzute de lege (caz fortuit, forță majoră sau culpa reclamantei).
Instanța constată că, deși legal citată, pârâta nu a invocat și nu a probat nici executarea obligației de plată pe care și-a asumat-o prin contract, și nici existența unei cauze exoneratoare de răspundere.
Pentru a putea identifica cu precizie evidența creanțelor și decontărilor reclamantei în relația cu clientul S.C. L. T. S.R.L., pentru serviciile prestate, pe bază de facturi, reclamanta a depus în probațiunea cauzei fișa contului 411 analitic client S.C. L. T. S.R.L..
Din analiza documentului contabil menționat (fila nr.15, din dosar), instanța reține că:
- fișa contului este actualizată, data listării fiind 18.06.2014;
- între reclamantă și pârâtă s-au derulat relații comerciale care au determinat înscrierea în contabilitatea reclamantei a facturilor emise în contul pârâtei (cont 4111)
- factura pe care reclamanta a depus-o în probațiunea cauzei este înregistrate în fișa contului;
- în debitul contului, pentru factura fiscală . nr._/03.10.2013 s-a înregistrat valoarea la preț de vânzare a serviciilor prestate (cont 704), în total suma de 160,50 lei;
- în creditul contului, nu figurează nicio plată aferentă facturii menționate;
- soldul contului (debit minus credit) este 160,50 lei, deci exact suma solicitată de reclamantă cu titlul debit principal.
Instanța apreciază că, în cauză, sunt pe deplin îndeplinite condițiile răspunderii civile contractuale în ceea ce o privește pe pârâtă, respectiv existența unei fapte ilicite, existența unui prejudiciu patrimonial, raportul de cauzalitate dintre fapta ilicită și prejudiciu, precum și vinovăția celui care săvârșește fapta ilicită.
Astfel, fapta ilicită a pârâtei constă în nerespectarea unor obligații contractuale și anume aceea de a achita integral și la scadență contravaloarea serviciilor prestate de către reclamantă conform facturilor emise în temeiul contractului menționat, aducând prin aceasta atingere unui drept subiectiv patrimonial al reclamantei, iar prejudiciul patrimonial se concretizează în suma de 160,50lei, reprezentând contravaloarea serviciilor prestate conform facturii fiscale depuse la dosar și emise în temeiul contractual arătat.
În privința vinovăției pârâtului, instanța reține că, în conformitate cu prevederile art.1548 Cod civil, în materie contractuală, neexecutarea unei obligații dă naștere unei prezumții relative de vină în sarcina debitorului obligației neexecutate. În același sens, instanța constată că pârâtul, pentru a nu fi angajată răspunderea sa contractuală, avea sarcina de a dovedi executarea propriilor obligații, pe care nu și-a îndeplinit-o, nedepunând niciun înscris și neadministrând nicio probă din care să rezulte că a executat în întregime și la termen obligațiile contractuale, situație de natură a determina rămânerea în ființă a prezumției relative de culpă în neîndeplinirea obligațiilor contractuale asumate.
Instanța reține că reclamanta a făcut dovada raporturilor juridice dintre părți și a prestației efectuate pârâtei, însă pârâta nu a făcut dovada îndeplinirii obligațiilor asumate, respectiv plata facturilor mai sus menționate, astfel că în ce privește debitul de 160,50lei pretențiile reclamantei sunt întemeiate.
2.3. Soluția instanței:
Având în vedere faptul că în cauza dedusă judecății raportul obligațional este de natură contractuală și reținând că pârâtul nu a făcut dovada intervenirii unei cauze de forță majoră sau a unui caz fortuit care să îl exonereze de răspundere, dovada existenței creanței făcută de către reclamantă generează în temeiul art.1548 C.civ. două prezumții: prezumția de neîndeplinire a obligațiilor asumate prin contract, în speță cea privind plata serviciilor contractate, și prezumția de culpă în ceea ce privește neîndeplinirea obligației.
Dând eficiență acestor prezumții și având în vedere dispozițiile normative care stau la baza răspunderii contractuale, respectiv art.1270 și art.1350 C.civ., instanța va obliga pârâtul la plata sumei de 160,50 lei cu titlul debit principal, reprezentând prețul serviciilor de telefonie mobilă conform facturii fiscale . nr._/03.10.2013.
3. Asupra capătului de cerere referitor la penalitățile de întârziere:
3.1. În drept:
Art.1516 alin.1 C.civ: Creditorul are dreptul la îndeplinirea integrală, exactă și la timp a obligației.
3.2. În speță:
Potrivit Capit.V art.8. din convenția părților, în cazul în care beneficiarul nu își îndeplinește obligațiile de plată la termenele stabilite, va fi de drept pus în întârziere și i se va aplica o penalitate de 0,5% pentru fiecare zi de întârziere, aplicată la suma restantă.
Instanța apreciază că, prin semnarea Contractului de Prestări Servicii Turistice pe anul 2013 nr.01/12.12.2012 (filele nr.11 – 14, din dosar), pârâta s-a obligat la plata penalităților în caz de întârziere la plată, în concordanță cu prevederile Capit.V art.8.
Instanța constată că tabelul privind calcularea penalităților, întocmit de reclamantă (fila nr.6, din dosar), cuprinde un algoritm de calcul corect al acestora, întemeiat pe prevederile contractuale, numărul zilelor de întârziere la plată fiind și el corect stabilit.
3.3. Soluția instanței:
În temeiul art.1516 C.civ., instanța va obliga pârâta să plătească reclamantei suma de 208,80 lei, cu titlul penalități de întârziere la plată, aferente debitului principal anterior specificat, calculate de la data de 08.10.2013 și până la data de 26.06.2014, în funcție de cuantumul procentual prevăzut de art.8 din Contractul de Prestări Servicii Turistice pe anul 2013 nr.01/12.12.2012.
4. Asupra cheltuielilor de judecată:
4.1. În drept:
Art. 452: Dovada cheltuielilor de judecată
Partea care pretinde cheltuieli de judecată trebuie să facă, în condițiile legii, dovada existenței și întinderii lor, cel mai târziu la data închiderii dezbaterilor asupra fondului cauzei.
Art. 1031: Cheltuieli de judecată
(1) Partea care cade în pretenții va fi obligată, la cererea celeilalte părți, la plata cheltuielilor de judecată.
(2) Cu toate acestea, instanța nu va acorda părții care a câștigat procesul cheltuielile care nu au fost necesare sau care au avut o valoare disproporționată în raport cu valoarea cererii.
4.2. În speță:
Prin cererea de chemare în judecată reclamanta a solicitat instanței obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul proces, respectiv la plata taxei judiciare de timbru și a onorariului avocațial.
Pe parcursul judecății, reclamanta a atașat la dosarul cauzei, în probațiunea acestui capăt de cerere chitanța .. CT XWM/_/25.06.2014 (fila nr.9, din dosar), aferentă plății taxei judiciare de timbru.
Reclamanta nu a făcut dovada achitării onorariului avocațial.
4.3. Soluția instanței:
Având în vedere cererea reclamantei de acordare a cheltuielilor de judecată raportată la soluția de admitere a pretențiilor acesteia, dar și la împrejurarea că reclamanta nu a probat efectuarea unor cheltuieli cu titlul onorariu avocațial, în temeiul dispozițiile art.1031 alin.1 rap. la art.452 C.proc.civ., instanța va admite în parte acest capăt de cerere și va obliga pârâta la plata către reclamantă a sumei de 50,00 lei cu titlul cheltuieli de judecată, reprezentând taxă judiciară de timbru.
5. Instanța din oficiu:
În temeiul art.1030 alin. 3 C. proc. civ., prezenta hotărâre este executorie de drept.
Raportat la art.1032 alin.1 C.proc.civ. coroborat cu art.471 alin.1 C.proc.civ., prezenta hotărâre este supusă numai apelului la Tribunal, în termen de 30 de zile de la comunicare, cererea de apel depunându-se, sub sancțiunea nulității, la Judecătoria C. (instanța a cărei hotărâre se atacă).
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite cererea de chemare în judecată având ca obiect pretenții cu valoare redusă – acțiune formulată de reclamanta .., înregistrată la O.R.C. sub nr.J_, având cod unic de înregistrare_ și atribut fiscal RO, cu sediul în C., ., județ C., și cu sediul procesual ales în vedere comunicării actelor de procedură la Cabinet de Avocat R. D., cu sediul în C., Bulevardul F., nr.95, ., apartament nr.49, județ C., în contradictoriu cu pârâta S.C. L. T. S.R.L., înregistrată la O.R.C. sub nr.J40/_/1998, având cod unic de înregistrare_ și atribut fiscal RO, sediul în București, Bulevardul L. C., nr.11A, Sector 1.
Obligă pârâta să plătească reclamantei suma de 369,30 lei, defalcată după cum urmează:
- 160,50 lei, cu titlul debit principal, reprezentând contravaloare factură fiscală . nr._/03.10.2013
- 208,80 lei cu titlul penalități de întârziere la plată, aferente debitului principal anterior specificat, calculate de la data de 08.10.2013 și până la data de 26.06.2014, în funcție de cuantumul procentual prevăzut de art.8 din Contractul de Prestări Servicii Turistice pe anul 2013 nr.01/12.12.2012.
Admite în parte capătul de cerere formulat de reclamantă cu privire la obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
Obligă pârâta să plătească reclamantei suma de 50,00 lei cu titlul cheltuieli de judecată, reprezentând taxă judiciară de timbru.
Executorie de drept, conform art.1030 alin.3 C.proc.civ..
Cu drept de apella Tribunal, în termen de 30 de zile de la comunicare, conform art.1032 alin.1 C.proc.civ..
Apelul se depune la Judecătoria C., sub sancțiunea nulității,conform art.471 alin.1 C.proc.civ..
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 11.02.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
Judecător C. I. L. B.
Red. Jud. C.I. / 11.02.2015;
Tehnored. Grf. L.B. / 12.02.2015/ 4 exp.
Comunicat 2 exp.
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 1366/2015. Judecătoria... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 2501/2015.... → |
|---|
