Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 4410/2015. Judecătoria CONSTANŢA

Sentința nr. 4410/2015 pronunțată de Judecătoria CONSTANŢA la data de 17-04-2015 în dosarul nr. 4410/2015

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA C. – SECȚIA CIVILĂ

Operator de date cu caracter personal nr. 3047

Dosar nr. _

SENTINȚA CIVILĂ NR. 4410

Ședința din camera de consiliu din data de 17 aprilie 2015

Completul constituit din:

PREȘEDINTE: I. O.

GREFIER: F. M.

Pe rol, soluționarea cauzei civile având ca obiect cerere de valoare redusă, cerere formulată de reclamanta .> (CUI_; J_ ) cu sediul în C. .-24 județul C. în contradictoriu cu pârâtul . (CUI_; J_ ) cu sediul în C. . ..

La apelul nominal făcut în camera de consiliu se constată lipsa părților.

Procedura este legal îndeplinită.

Instanța în conformitate cu disp. art. 258 c.pr.civ. cu referire la disp. art. 255 c.pr.civ. apreciază ca fiind pertinente, concludente și utile soluționării cauzei și încuviințează proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei.

Instanța în conformitate cu disp. art. 244 c.pr.civ. apreciază terminată cercetarea judecătorească.

Instanța în conformitate cu disp. art. 394 c.pr.civ. constată încheiate dezbaterile și rămâne in pronunțare.

I N S T A N T A

Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:

Prin cererea de valoare redusă înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 20.02._ sub nr._, reclamanta S.C. R. S.A. a solicitat în contradictoriu cu pârâta .. obligarea acesteia la plata sumei de 105,95 lei reprezentând contravaloare servicii apă/canal aferente perioadei mai 2014, sumei de 3.11 lei cu titlu de penalități de întârziere aferente debitului în cuantum de 353,15 lei, sumei de 7,95 lei cu titlu de penalități de întârziere aferente debitului de 105,95 lei, precum și la plata de penalități de întârziere egale cu nivelul dobânzii datorate pentru neplata la termen a obligațiilor bugetare calculate la valoarea debitului principal de la data de 20.02.2015 și până la achitarea integrală a debitului principal; cu cheltuieli de judecată în cuantum de 50 de lei reprezentând taxă judiciară de timbru.

În motivarea cererii, reclamanta a arătat că a furnizat servicii de apă/canal către pârâtă în baza contractului nr. 110D/08.04.2011 la punctul de lucru din . în care societatea pârâtă își desfășoară activitatea în baza unui contract de închiriere încheiat cu proprietarul S. I.. A mai arătat că deși pârâta a fost notificată la data de 15.12.2014 și data de 10.12.2014 să achite debitul în termen de 15 zile de la data primirii notificărilor, aceasta nu s-a conformat.

În drept, au fost invocate prevederile art. 1025-1032 c.p.c. raportat la art. 1350 și la dispozițiile din Legea nr. 241/2006.

În dovedirea cererii, reclamanta a solicitat proba cu înscrisuri și proba cu interogatoriul.

Cererea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 50 de lei conform art. 6 alin. 1 din OUG nr. 80/2013.

Pârâta nu a depus formularul de răspuns completat corespunzător și nici nu a răspuns prin alt mijloc adecvat la formularul de cerere depus de către reclamantă.

În ședința din camera de consiliu din 17.04.2015 instanța a încuviințat pentru reclamantă proba cu înscrisuri, apreciind că este admisibilă, concludentă și utilă, față de prevederile art. 258 și 237 alin. 2 pct. 7 c. pr. civ. putând conduce la soluționarea cauzei. Instanța a respins proba cu interogatoriul pârâtei apreciind că raportat la situația de fapt și la înscrisurile depuse la dosar proba nu este necesară soluționării prezentei cauze.

Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:

Între părți s-a încheiat contractul nr. 110D/08.04.2011 de furnizare/prestare a serviciului de alimentare cu apă și de canalizare pe durată nedeterminată având ca obiect obligația reclamantei, în calitate de operator de servicii de a presta servicii de alimentare cu apă potabilă și de canalizare la punctul de lucru din C., . și obligația corelativă a pârâtei, în calitate de utilizator, de a plăti contravaloarea serviciilor, la termenele convenite. Prin contractul de închiriere nr._/15.03.2011, încheiate între S. I., în calitate de proprietar, și ., în calitate de chiriaș, s-a închiriat spațiul din C., . cu titlu de destinație comercială, iar printre obligațiile chiriașului s-a stabilit obligația de a plăti toate facturile pentru furnizarea și consumul de apă.

În temeiul contractului nr. 110D/08.04.2011 s-a emis factura . nr._/31.05.2014 în valoare de 109,06 lei care nu a fost achitată de către pârâtă. De asemenea, s-au emis facturile nr._/28.02.2014 și nr._/31.01.2014 în valoare de 134,54 lei, respectiv, 108,65 achitate potrivit chitanțelor de la fila 21 din dosar cu întârzieri de 39 și respectiv 45 zile. În anexa majorări la factura CT_/31.05.2014 ( fila 12) s-a stabilit suma de 3,11 lei cu titlu de penalități de întârziere aferente facturilor achitate cu întârziere.

Instanța constată că reclamanta și-a întemeiat în drept cererea pe dispozițiile art. 1025-1032 c.pr.civ. privind cererile cu valoare redusă și în raport de obiectul cauzei, cererea este admisibilă.

Potrivit art. 969 c. civ. 1864, contractul valabil încheiat are putere de lege între părțile contractante, iar potrivit art. 1073 c. civ. 1864 creditorul are dreptul la îndeplinirea integrală, exactă și la timp a obligației. Atunci când, fără justificare, debitorul nu își execută obligația și se află în întârziere, creditorul poate, la alegerea sa și fără a pierde dreptul la daune interese, dacă i se cuvin să ceară sau, după caz, să treacă la executarea silită a obligației.

În cazul obligațiilor constând în plata unei sume de bani, executarea silită în natură este întotdeauna posibilă. Pe de ală parte, față de dispozițiile 1079 alin. 1 c.civ. 1864, pârâta a fost cel mai târziu pusă în întârziere odată cu comunicarea cererii de chemare în judecată.

Potrivit art. 7 (1) pct. 18 și art. 13 din contractul nr. 110D/08.04.2011, utilizatorul este obligat să achite facturile reprezentând contravaloarea serviciului de care a beneficiat, în termenul de scadență de 15 zile de la data emiterii acestora, data emiterii și termenul de scadență fiind înscrise pe factură.

Instanța reține că din înscrisurile administrate în cauză reclamanta a făcut dovada existenței unui contract valabil și a executării propriilor obligații, afirmând în același timp neexecutarea obligațiilor de către pârâtă.

Pârâta, deși avea sarcina de a dovedi că și-a executat propriile obligații, nu a depus niciun înscris și nu a administrat nicio probă din care să rezulte că a achitat în întregime și în termen obligațiile în cauză, fapt care va avea ca și efect rămânerea în ființă a prezumției relative a neachitării datoriilor.

Astfel, instanța constată că termenul de scadență a expirat, fără ca pârâta să își îndeplinească obligația de plată. De asemenea, pârâta nu a achitat facturile emise nici în termenul de 30 de zile prevăzut de art. 13.3 din contract, reclamanta fiind îndreptățită să solicite penalități egale cu nivelul dobânzii datorate pentru neplata la termen a obligațiilor bugetare, stabilite conform reglementărilor în vigoare, penalități datorate începând cu prima zi după scadență, fără ca valoarea totală să depășească debitul principal (lit. a, b, c).

Prin urmare, instanța apreciază că pârâta nu și-a respectat obligațiile ce decurg din

contractul nr. 110D/08.04.2011 de furnizare/prestare a serviciului de alimentare cu apă și de canalizare, acumulând un debit restant de 105,95 lei aferent lunii mai 2014, fără a face dovada în fața instanței că a achitat suma solicitată de reclamantă, cu toate că obligația de a plăti prețul serviciilor era prevăzut în contract.

Referitor la penalitățile de întârziere, conform art.1082 c.civ. 1864, creditorul are dreptul la daune-interese pentru repararea prejudiciului pe care debitorul i l-a cauzat și care este consecința directă și necesară a neexecutării fără justificare sau, după caz, culpabile a obligației.

Instanța apreciază că, în cauză, sunt pe deplin îndeplinite condițiile răspunderii civile contractuale, respectiv existența unei fapte ilicite a acesteia, existența unui prejudiciu patrimonial, raportul de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu, precum și vinovăția celui care săvârșește fapta ilicită.

Astfel, fapta ilicită a pârâtei constă în nerespectarea unor obligații contractuale și anume aceea de a achita integral și la scadență contravaloarea serviciilor prestate de către reclamantă conform facturilor emise în temeiul contractul nr. 110D/08.04.2011 de furnizare/prestare a serviciului de alimentare cu apă și de canalizare, aducând prin aceasta atingere unui drept subiectiv patrimonial al reclamantei, prejudiciu patrimonial concretizându-se în suma reprezentând penalități de întârziere egale cu nivelul dobânzii datorate pentru neplata la termen a obligațiilor bugetare, calculate de la împlinirea termenului de 30 de zile de la data scadenței facturilor și până la achitarea efectivă a debitului (evaluare convențională a prejudiciului –art. 13.3).

În ceea ce privește vinovăția pârâtei, instanța constată că în materie contractuală, simplul fapt al neexecutării unei obligații contractuale generează o prezumție relativă de vină în sarcina debitorului care în cauză, nu a fost răsturnată de către pârâtă.

Din probele administrate reiese faptul că pârâta nu și-a executat obligația de a achita contravaloarea serviciilor de apă/canal la termenele convenite și nu a învederat vreun motiv justificativ în sensul art.1073 c.civ. 1864 pentru neexecutare (de altfel, din această dispoziție legală rezultă că debitorul este cel care trebuie să dovedească executarea sau cauza justificativă, vinovăția sa fiind prezumată relativ).

Astfel, reclamanta a calculat penalități de întârziere în cuantum de 3.11 lei pentru facturile nr._/28.02.2014 și nr._/31.01.2014 în valoare de 132,43 lei, respectiv, 105,95 ( debitul principal) achitate potrivit chitanțelor de la fila 21 din dosar cu întârzieri de 39 și respectiv 45 zile și penalități de întârziere în cuantum de 7,95 lei pentru factura . nr._/31.05.2014, în valoare de 109,06 lei care nu a fost achitată de către pârâtă.

Față de aceste considerente instanța va admite cererea de chemare în judecată formulată de către reclamanta S.C. R. S.A. în contradictoriu cu pârâta .. și va obliga pârâta să plătească reclamantei suma de 105,95 lei reprezentând contravaloare servicii apă/canal aferente perioadei mai 2014, suma de 3.11 lei cu titlu de penalități de întârziere aferente debitului în cuantum de 353,15 lei, suma de 7,95 lei cu titlu de penalități de întârziere aferente debitului de 105,95 lei, precum și penalități de întârziere egale cu nivelul dobânzii datorate pentru neplata la termen a obligațiilor bugetare calculate la valoarea debitului principal de la data de 20.02.2015 și până la achitarea integrală a debitului principal.

Potrivit art. 451 alin. 1 c.pr.civ., taxa judiciară de timbru este inclusă în categoria cheltuielilor de judecată, iar potrivit art. 452 c.pr.civ., dovada cheltuielilor de judecată trebuie făcută de partea care le pretinde până la închiderea dezbaterilor asupra fondului. De asemenea, conform art. 453 din același act normativ, obligarea părții care a pierdut procesul la plata cheltuielilor de judecată se poate realiza numai la cererea părții care a câștigat procesul.

Văzând dispozițiile art. 453 și art. 1031 c.pr.civ.., precum și cererea de acordare a cheltuielilor de judecată, instanța va obliga pârâta care a pierdut procesul, la plata către reclamantă a sumei de 50 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând taxă judiciară de timbru achitată potrivit chitanței . XWM5669526 PJ ( f. 5).

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Admite cererea de chemare în judecată formulată de către reclamanta S.C. R. S.A. (CUI_; J_ ) cu sediul în C. .-24 județul C. în contradictoriu cu pârâta .. (CUI_; J_ ) cu sediul în C. . . .

Obligă pârâta să plătească reclamantei suma de 105,95 lei reprezentând contravaloare servicii apă/canal aferente perioadei mai 2014, suma de 3.11 lei cu titlu de penalități de întârziere aferente debitului în cuantum de 238,38 lei, suma de 7,95 lei cu titlu de penalități de întârziere aferente debitului de 105,95 lei, precum și penalități de întârziere egale cu nivelul dobânzii datorate pentru neplata la termen a obligațiilor bugetare calculate la valoarea debitului principal de la data de 20.02.2015 și până la achitarea integrală a debitului principal de 105,95 lei.

Obligă pârâta să plătească reclamantei suma de 50 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând taxă judiciară de timbru.

Executorie.

Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare. Cererea de apel se va depune la Judecătoria C..

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 17.04.2015.

PREȘEDINTE, GREFIER,

I. O. F. M.

Red. I.O./ 20.04.2015.

tehnored.F.M/20.04.2015.

emis 2 comunicări..

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 4410/2015. Judecătoria CONSTANŢA