Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 25/2015. Judecătoria CONSTANŢA

Sentința nr. 25/2015 pronunțată de Judecătoria CONSTANŢA la data de 25-09-2015 în dosarul nr. 10461/2015

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA C.

SECȚIA CIVILĂ

Dosar nr._

SENTINȚA CIVILĂ NR._

Ședința din data de 25.09.2015

Camera de consiliu

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE : A. A.

GREFIER: S. G.

Pe rol soluționarea cererii având ca obiect cerere de valoare redusă, formulată de reclamanta . sediul în C., .-24,jud. C. în contradictoriu cu pârâta C. M. cu domiciliul în Năvodari, ., ..

Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică din data de 18.09.2015 și au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată care face parte integrantă din prezenta. La acel termen de judecată, instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 25.09.2015, când a hotărât următoarele:

INSTANȚA

Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei C. la data de 20.02.2015 sub nr. 8_, reclamanta . solicitat, în contradictoriu cu pârâta C. M., obligarea acesteia la plata sumei de 391,73 lei, reprezentând contravaloarea serviciului de alimentare cu apă și de canalizare, în perioada iunie 2014-septembrie 2014 și la plata penalităților de întârziere în cuantum de 32,92 lei, calculate pentru plata cu întârziere a facturilor emise în perioada iunie 2014-septembrie 2014, până la data introducerii cererii de chemare în judecată și în continuare, până la achitarea integrală a debitului principal, fără a se putea depăși valoarea obligației principale, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea în fapt a cererii de chemare în judecată, reclamanta a arătat că, între aceasta și pârâtă, s-a încheiat Convenția de facturare individuală a consumurilor de apă și canalizare nr. 4279 din 30.03.2012, anexă la Contractul nr. 212 din 05.01.2012, în derularea căruia au fost emise facturile fiscale atașate cererii de chemare în judecată, neachitate de către pârâtă.

Conform art. 31 alin. (7) din Legea nr. 241/2006 coroborat cu art. 20 din Convenția de facturare individuală, deși pârâta avea obligația să achite contravaloarea serviciului de care a beneficiat în termen de 30 zile de la emiterea facturilor, aceasta nu și-a îndeplinit obligația de plată, neachitarea facturii în termen de 30 de zile de la data scadenței atrăgând după sine penalități de întârziere.

La data de 31.10.2014, pârâta a fost notificată cu privire la concilierea debitului.

În drept, cererea a fost întemeiată pe prevederile art. 1350 Cod civil, ale Legii nr. 241/2006 și pe cele ale art. 1026 și urm. C.proc.civ..

Cererea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 50 de lei, conform art. 6 alin. (1) din OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru.

În dovedirea cererii, reclamanta a depus în copie conformă cu originalul, facturile fiscale aferente perioadei iunie 2014-septembrie 2014, notificare însoțită de dovada de comunicare, Convenția de facturare individuală a consumurilor de apă și canalizare nr. 4279 din 30.03.2012 și Contractul nr. 212 din 05.01.2012.

În probațiune, reclamanta a solicitat încuviințarea și administrarea probei cu înscrisuri, precum și a probei cu interogatoriul pârâtei.

Pârâta nu a depus formularul de răspuns completat corespunzător și nici nu a răspuns prin alt mijloc adecvat la formularul de cerere depus de către reclamantă.

În ședința din camera de consiliu, instanța a încuviințat proba cu înscrisuri, precum și proba cu interogatoriul pârâtei, apreciind că probele sunt admisibile, concludente și utile, față de prevederile art. 258 și 237 alin. (2) pct.7 C.proc.civ., putând conduce la stabilirea raporturilor juridice dintre părți.

Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:

În fapt, între reclamantă și pârâtă, s-a încheiat Convenția de facturare individuală a consumurilor de apă și canalizare nr. 4279 din 30.03.2012, anexă la Contractul nr. 212 din 05.01.2012, în derularea căruia au fost emise facturile fiscale atașate cererii de chemare în judecată, neachitate de către pârâtă.

Potrivit convenției de facturare individuală, operatorul-reclamant are dreptul de a factura individual la tarifele în vigoare cantitățile de apă și canal furnizate, iar utilizatorul individual – în speță pârâta, are obligația să achite integral și la termen valoarea facturilor emise de către operator privind serviciile prestate.

În baza acestor convenții, reclamanta a emis facturi în perioada iunie 2014-septembrie 2014, facturi care însă nu au fost achitate de către pârâtă. Astfel cum rezultă din sold debitori, pârâta datorează suma de 391,73 lei.

În drept, potrivit art. 1026 C.proc.civ., procedura cu privire la cererile de valoare redusă se aplică atunci când valoarea cererii, fără a se lua în considerare dobânzile, cheltuielile de judecată și alte venituri accesorii, nu depășește suma de_ de lei, cererea reclamantei fiind așadar admisibilă, suma solicitată fiind de 391,73 lei.

Din coroborarea înscrisurilor depuse la dosar și ținând cont de regula potrivit căreia în materia obligațiilor de rezultat debitorului îi incumbă sarcina dovedirii îndeplinirii obligației constată instanța că deși pârâta a beneficiat de serviciile furnizate de reclamantă (aspect ce rezultă din tabelul de consum), aceasta nu a achitat la scadență contravaloarea serviciilor furnizate conform facturilor emise în perioada iunie 2014-septembrie 2014.

Instanța reține, totodată, că pârâta a fost notificată cu privire la obligația de stingere a debitului.

Având în vedere prevederile art. 1350 alin.(1) și (2) C.civ. conform cărora orice persoană trebuie să-și execute obligațiile pe care le-a contractat, iar atunci când, fără justificare nu își îndeplinește această îndatorire, este răspunzătoare de prejudiciul cauzat celeilalte părți și este obligată să repare acest prejudiciu, în condițiile legii, instanța apreciază că, în cauză, sunt pe deplin îndeplinite condițiile răspunderii civile contractuale în ceea ce o privește pe pârâtă, respectiv existența unei fapte ilicite, existența unui prejudiciu patrimonial, raportul de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu, precum și vinovăția celui care săvârșește fapta ilicită.

Față de aceste considerente, având în vedere prevederile art. 1270 C.civ. conform cărora contractul valabil încheiat are putere de lege între părțile contractante, instanța va admite cererea de chemare în judecată și va obliga pârâta la plata către reclamantă a sumei de 406,12 lei, reprezentând contravaloare utilități aferentă perioadei iunie 2014-septembrie 2014.

Instanța reține ca incidente în această cauză și dispozițiile art. 358 C.proc.civ., potrivit cărora neprezentarea la interogatoriu poate fi apreciată de către instanță ca o mărturisire sau ca un început de dovadă scrisă în folosul reclamantei. Astfel, instanța apreciază, în contextul de față, având în vedere și faptul că pârâta nu a contestat în niciun fel facturile emise de reclamantă și nici nu a invocat apărări în acest litigiu, neprezentarea la interogatoriu a pârâtei ca o mărturisire a debitului imputat.

Având în vedere dispozițiile convenției de facturare individuală potrivit cărora neachitarea facturii în termen de 30 de zile de la data scadenței atrage după sine penalități de întârziere egale cu nivelul dobânzii datorate pentru neplata la termen a obligațiilor bugetare stabilite potrivit reglementărilor legale în vigoare, care are putere de lege între părțile contractante, instanța urmează a admite și capătul de cerere privind obligarea pârâtei la plata către reclamantă a penalităților de întârziere în cuantum de 32,92 lei, calculate pentru plata cu întârziere a facturilor emise în perioada iunie 2014-septembrie 2014, până la data introducerii cererii de chemare în judecată și în continuare, până la achitarea integrală a debitului principal, fără a se putea depăși valoarea obligației principale.

Având în vedere dispozițiile art. 453 C.proc.civ. și ale art. 1032 C proc. Civ., privind culpa procesuală în declanșarea prezentului litigiu, instanța va obliga pârâta la plata către reclamantă a sumei de 50 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând în taxă judiciară. În ceea ce privește solicitarea de obligare a pârâtei la plata sumei de 30 de lei cu titlu de taxă de notificare, instanța constată că nu s-a făcut dovada achitării acesteia de către reclamantă în sensul dispozițiilor art. 451 C.proc.civ. Astfel, din înscrisurile depuse la dosar nu rezultă dacă notificarea emisă pe numele pârâtei face parte dintre notificările pentru care s-a emis factura . nr. 446 din 05.11.2014, depusă la dosar, astfel încât instanța va respinge cererea, ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite în parte cererea formulată de reclamanta . RO_, J_, cu sediul în C., .-24,jud. C. în contradictoriu cu pârâta C. M., CNP_, cu domiciliul în Năvodari, ., ., ., jud. C..

Dispune obligarea pârâtei la plata sumei de 391,73 lei reprezentând contravaloarea serviciului de alimentare cu apă și de canalizare, în perioada iunie-septembrie 2014 și la plata penalităților de întârziere în cuantum de 32,92 lei, calculate pentru plata cu întârziere a facturilor emise în perioada iunie-septembrie 2014, până la data introducerii cererii de chemare în judecată și în continuare, până la achitarea integrală a debitului principal, fără a se putea depăși valoarea obligației principale.

Obligă pârâta la plata sumei de 50 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând taxă judiciară de timbru.

Respinge cererea de obligare a pârâtei la plata sumei de 30 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând taxă de notificare, ca neîntemeiată.

Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare.

Cererea de apel se depune la Judecătoria C..

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 25.09.2015.

PREȘEDINTE GREFIER

A. A. S. G.

Red.Jud. A.A./29.09.2015

Tehnored.S.G./ 14.10.2015/4EX

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 25/2015. Judecătoria CONSTANŢA