Contestaţie la executare. Sentința nr. 7518/2015. Judecătoria CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 7518/2015 pronunțată de Judecătoria CONSTANŢA la data de 23-06-2015 în dosarul nr. 9821/212/2015
DOSAR CIVIL NR._
ROMÂNIA
JUDECATORIA CONSTANTA
Sectia civilă
SENTINȚA CIVILĂ NR.7518
SEDINTA PUBLICA DIN 23.06.2015
Completul constituit din:
P.: M. V. M.
GREFIER: D. R.
Pe rol solutionarea cauzei civile având ca obiect contestație la executare, actiune formulata de contestatoarea M. E. PARTENERS SRL (J_ ; CUI_) cu sediul în C. .. 15, jud. C., în contradictoriu cu intimata C. NATIONALĂ DE AUTOSTRĂZI SI DRUMURI NATIONALE DIN ROMANIA – DIRECTIA REGIONALĂ DE DRUMURI ȘI PODURI C. cu sediul în Constanta, . număr, jud.Constanta.
Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din data de 09.06.2015 și au fost consemnate în încheierea de amânare a pronunțării ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, în temeiul art. 396 alin. 1 C.proc.civ, a dispus amânarea pronunțarea la data de 23.06.2015.
I N S T A N T A
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe în data de 06.04.2015, sub numărul_, contestatoarea M. E. PARTENERS SRL a solicitat, în contradictoriu cu intimata C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA S.A., anularea somației emise în dosarul de executare silită nr. 3320/2015 al B.E.J. N. M. A., a încheierii prin care s-au stabilit cheltuielile de executare, anularea executării silite înseși, anularea titlurilor executorii constând în procesele-verbale de contravenții nr._/10.04.2012,_/10.04.2012,_/10.04.2012,_/10.04.2012,_/10.04.2012,_/10.04.2012,_/10.04.2012,_/10.04.2012,_/10.04.2012 și obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată constând în taxă judiciară de timbru.
În motivare, a arătat că executarea silită declanșată împotriva sa în dosarul nr. 3320/2015 al B.E.J. N. A., în temeiul titlurilor executorii– procesele-verbale de contravenție nr._/10.04.2012,_/10.04.2012,_/10.04.2012,_/10.04.2012,_/10.04.2012,_/10.04.2012,_/10.04.2012,_/10.04.2012,_/10.04.2012, care au ca obiect realizarea pe această cale a obligației de plată a sumei globale de 196 de euro, cu titlu de tarif de despăgubire, stabilită în sarcina pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 8 alin. 1 din O.G. nr. 15/2002, este lovită de nulitate, întrucât dispoziția legală care stabilea obligația de plată a tarifului de despăgubire, ca sancțiune contravențională complementară, în sarcina persoanei vinovate de săvârșirea contravenției prevăzute de art. 8 din O.G. nr. 15/2002, a fost abrogată prin Legea nr. 144/2012, care, astfel, constituie o lege contravențională mai favorabilă, obligatoriu de aplicat în cauză, în temeiul art. 15 alin. 2 din Constituția României, revizuită.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 711 și urm. Cod procedură civilă.
În probațiune, a fost solicitată încuviințarea și administrarea probei cu înscrisuri, fiind depuse în acest sens, alăturat cererii introductive de instanță, în fotocopie: somația, înștiințarea, încheierea de încuviințare a executării silite și încheierea de stabilire a cheltuielilor de executare, emise în dosarul nr. 3320/2015 al B.E.J. N. M. A., încheierea de învestire cu formulă executorie, titlurile executorii.
De asemenea, acesta a solicitat ca judecarea cauzei să se desfășoare și în absența sa.
Cererea a fost legal timbrată, la dosar fiind depusă dovada de achitare a taxei judiciare de timbru datorate, în cuantum de 105 de lei, stabilită în conformitate cu prevederile art. 10 alin. 2 teza a II-a în referire la art. 3 alin. 1 din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru.
Legal citată, cu un exemplar al cererii introductive de instanță și al înscrisurilor anexate acesteia, intimata nu a depus întâmpinare și nu s-a prezentat în instanță pentru a-și susține poziția procesuală.
A fost încuviințată și administrată proba cu înscrisuri, constând în cele depuse la dosar, solicitată de contestator, fiind, de asemenea, depuse la dosar, la solicitarea instanței, de către B.E.J. N. M. A., înscrisurile componente ale dosarului său de executare silită nr. 3320/2015.
Analizând actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
În fapt, în dosarul de executare nr. 3320/2015 al B.E.J. N. M. A., ca urmare a cererii intimatei creditoare C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA S.A, a fost în pus în executare silită titlurile executorii – procesele-verbale de contravenție nr._/10.04.2012,_/10.04.2012,_/10.04.2012,_/10.04.2012,_/10.04.2012,_/10.04.2012,_/10.04.2012,_/10.04.2012,_/10.04.2012, pentru realizarea pe această cale a obligației de plată a sumei totale de 196 de euro, cu titlu de tarif de despăgubire, stabilită în sarcina contestatoarei M. E. PARTENERS SRL prin titlurile executorii mai sus arătate, în temeiul art. 8 alin. 3 din O.G. nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri publice din România, ca urmare a săvârșirii contravenției prevăzute de art. 8 alin. 1 și sancționate de art. 8 alin. 2 din același act normativ.
În drept, în conformitate cu dispozițiile art. 8 alin. 3 din O.G. nr. 15/2002, în forma aflată în vigoare la momentul săvârșirii, constatării și sancționării contravenției reținute în sarcina contestatorului, contravenientul avea obligația de a achita, pe lângă amenda contravențională, ci titlu de tarif de despăgubire, în funcție de tipul vehiculului folosit fără a deține rovinieta valabilă, sumele stabilite potrivit anexei nr. 4.
Prin dispozițiile art. I pct. 2 din Legea nr. 144/2012, care au intrat în vigoare începând cu data de 27.07.2012, au fost abrogate dispozițiile art. 8 alin. 3 din O.G. nr. 15/2002, care stabileau, pentru săvârșirea contravenției de a circula pe drumurile publice fără a deține rovinietă, și obligația achitării unui tarif de despăgubire pe lângă obligația plății amenzii contravenționale, de lege lata, pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 8 alin. 1 și sancționate de art. 8 alin. 2 din O.G. nr. 15/2002, contravenienții având obligația de a achita numai amenda contravențională stabilită de aceste dispoziții legale, fără a mai fi ținuți să plătească și tariful de despăgubire prevăzut anterior de prevederile art. 8 alin. 3 din același act normativ.
Învestită fiind cu soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 8 alin. 3 din O.G. nr. 15/2002, în forma aflată în vigoare anterior adoptării dispoziției abrogatoare, Curtea Constituțională a României (în continuare, Curtea) respingând, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate astfel invocată, a statuat că obligarea la plata tarifului de despăgubire este o consecință a răspunderii civile delictuale subiective a contravenientului ca urmare a săvârșirii unei fapte ilicite, respectiv utilizarea rețelei de drumuri fără plata tarifului corespunzător, care a avut ca rezultat un prejudiciu cauzat C.N.A.D.N.R.. Prin aceeași decizie, Curtea a mai reținut că tariful de despăgubire nu are natura unei sancțiuni contravenționale, ci a unei modalități de acoperire a unui prejudiciu material, posibilitatea cumulării răspunderii contravenționale cu răspunderea civilă delictuală și, subsecvent, impunerea achitării concomitente a unei amenzi contravenționale și a unui tarif de despăgubire justificându-se prin diferența esențială dintre fundamentele fiecărui tip de răspundere. Astfel, dacă în cazul răspunderii contravenționale se urmărește sancționarea unei conduite ilicite, prin stabilirea răspunderii civile se tinde la repararea prejudiciului produs unui anumit subiect de drept, în speță, C.N.A.D.N.R..
Învestită fiind cu soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. I pct. 2 din Legea nr. 144/2012, Curtea, respingând, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a anterior menționatelor dispoziții legale, prin Decizia nr. 112/06.03.2014, care constituie o reluare a argumentelor avute în vedere în Deciziile nr. 385/01.10.2013 și nr. 505/05.12.2013, a reținut că, referindu-se la tarifele de despăgubire aplicate și contestate în instanță până la data intrării în vigoare a Legii nr. 144/2012 și dispunând anularea lor, prevederile de lege ce formează obiect al excepției au, într-adevăr, caracter retroactiv, reglementând pentru trecut cu privire la consecințele săvârșirii unei contravenții, însă, abrogând dispozițiile legale care instituiau obligația achitării tarifului de despăgubire - suplimentar față de obligația de plată a amenzii pentru utilizarea pe drumurile publice a unui autovehicul pentru care nu s-a achiziționat rovinieta - textul de lege criticat conține o normă contravențională mai favorabilă, în concordanță cu prevederile art. 15 alin. 2 din Legea fundamentală.
A mai reținut că aplicarea legii noi care nu mai prevede și nu mai sancționează contravențional o anumită faptă trebuie analizată prin raportare la momentul intrării în vigoare a acesteia și la stadiul derulării cauzei, contravenția, ca fapt antisocial, fiind necesar a fi privită atât sub aspectul săvârșirii și constatării acesteia, cât și sub aspectul aplicării și executării sancțiunii și că, din acest punct de vedere, prin . legii care nu mai prevede fapta drept contravenție, sancțiunile contravenționale nu se mai aplică, iar în cazul celor aplicate, dar aflate în curs de executare la data intrării în vigoare a noii legi, sancțiunile nu se mai execută.
Aceasta a mai statuat că efectele legii noi se aplică tuturor sancțiunilor contravenționale aplicate și neexecutate până la data intrării sale în vigoare și că a reduce aplicarea legii noi, care nu mai prevede și nu mai sancționează fapta, doar la situația neaplicării sancțiunii echivalează cu deturnarea intenției legiuitorului asupra efectelor pe care legea dezincriminatoare le are asupra sancțiunilor aplicate și neexecutate până la data intrării în vigoare a noului act normativ, în sensul că acestea nu se mai execută.
Curtea a conchis că o sancțiune aplicată în baza unei legi pentru o faptă dezincriminată printr-un nou act normativ urmează să nu mai fie executată, chiar dacă procedura de executare a acesteia a început.
Analizând cele statuate de Curtea Constituțională a României în anterior menționatele decizii, instanța reține că, deși prin art. 8 alin. 3 din O.G. nr. 15/2002 nu a fost instituită o sancțiune contravențională complementară, astfel cum, în mod neîntemeiat, susține contestatorul, ci o formă a răspunderii civile delictuale subiective a acestuia, evaluarea prejudiciului realizându-se pe bază de tarif de despăgubire, în acord cu dispozițiile O.G. nr. 2/2001, dispoziția cuprinsă în art. I pct. 2 din Legea nr. 144/2012, de abrogare a dispoziției cuprinse în art. 8 alin.3 din O.G. nr. 15/2002, are natura juridică a unei legi contravenționale mai favorabile, în acord cu jurisprudența anterior citată a instanței de contencios constituțional, retroactivitatea acesteia fiind permisă în mod expres de dispozițiile art. 15 alin. 2 din Constituția României, revizuită, situație în care, față de prevederile art. 12 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, astfel cum acestea au fost interpretate prin Decizia Curții Constituționale a României nr. 228/2007, și față de prevederile art. 720 alin. 1 Cod procedură civilă, republicat, contestația la executare formulată în cauză urmează să fie admisă în parte și, în consecință, executarea silită însăși și toate actele de executare efectuate în dosarul nr. 3320/2015al B.E.J. N. M. A. urmează să fie anulate, cu motivarea că în privința obligației de a da puse în executare silită a intervenit o lege contravențională mai favorabilă, anterior declanșării executării silite, împrejurare care constituie un impediment la declanșarea și efectuarea executării silite și, implicit, o cauză de nulitate a executării silite declanșate cu neobservarea acestui impediment legal.
În acest sens, în acord cu prevederile art. 430 alin. 2 Cod procedură civilă, republicat, și în acord cu cele statuate prin Decizia Curții Constituționale a României nr. 1/1995, instanța reține că această interpretare se impune ca urmare a caracterului obligatoriu al dezlegărilor date de Curte problemelor de drept cu a căror soluționare aceasta a fost învestită, fiind obligatorie respectarea atât a dispozitivului, cât și a considerentelor decisive care reprezintă sprijinul indispensabil al soluției adoptate de instanța de contencios constituțional.
Referitor la motivul de contestație invocat de către contestatoare potrivit căruia toate procesele verbal de contravenție puse în executare în cadrul dosarului de executare nr. 3320/2015 al B.E.J. N. A. sunt nule absolut pentru lipsa semnăturii olografe a agentului constatator, instanța apreciază că acesta vizează o apărare privitoare la fondul drepturilor cuprinse în titlurile executorii care nu poate fi analizată în cadrul contestației la executare potrivit art. 713 alin. 2 c.pr.civ. întrucât legea prevede în legătură cu aceste titluri executorii o cale procesuală specifică pentru desființarea acestora, respectiv plângere contravențională potrivit OG nr. 2/2001.
Pentru considerentele expuse în precedent, contestația la executare formulată va fi admisă în parte, urmând a se dispune anularea somației emisă în data de 23.03.2015 în dosarul nr. 3320/2015al B.E.J. N. M. A., precum și a executării silite însăși și a tuturor actelor de executare silită efectuate în dosarul nr. 3320/2015al B.E.J. N. M. A. și respingerea, ca inadmisibil, a capătului de cerere având ca obiect anularea titlurilor executorii.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite în parte contestația la executare formulată de contestatoarea MEADLE E. PARTENERS SRL (J_ ; CUI_) cu sediul în C. .. 15, jud. C. în contradictoriu cu intimata C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMANIA SA- DIRECȚIA REGIONALĂ DE DRUMURI ȘI PODURI C. cu sediul în Constanta, . număr, jud.Constanta.
Respinge capătul de cerere privind anularea titlurilor executorii, ca inadmisibil.
Anulează Somația emisă în data de 23.03.2015 în dosarul de executare silită nr. 3320/2015 al B. N. M. A..
Anulează executarea silită efectuată în dosarul de executare silită nr. 3320/2015 al B. N. M. A..
În temeiul art. 719 alin.4 cod pr. civ., prezenta hotărâre, la data rămânerii definitive, se va comunica din oficiu și de îndată către B. N. M. A..
Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare, la Judecătoria C..
Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței, astăzi 23.06.2015.
P. GREFIER
M. V. M. D. R.
Red.jud. MVM 02.07.2015
Tehnred.gref. DR- 02.07.2015
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 6870/2015. Judecătoria... | Contestaţie la executare. Sentința nr. 7200/2015. Judecătoria... → |
|---|
