Ordonanţă de plată - OUG 119/2007 / art.1013 CPC ş.u.. Sentința nr. 2525/2015. Judecătoria CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2525/2015 pronunțată de Judecătoria CONSTANŢA la data de 05-03-2015 în dosarul nr. 39528/212/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA C. – SECȚIA CIVILĂ
Operator de date cu caracter personal nr. 3047
SENTINȚA CIVILĂ NR. 2525
Ședința publică din data de 05.03.2015
COMPLETUL CONSTITUIT DIN:
PREȘEDINTE: A. R. P.
GREFIER: M. R.
Pe rol judecarea cauzei civile având ca obiect ordonanță de plată, acțiune formulată de creditoarea . SOLUTIONS ROMANIA SRL, cu sediul în Bucureșt, ., ., în contradictoriu cu debitoarea T. M. SHO SRL, cu sediul în C., Șoseaua Mangaliei, nr. 74, corp A, biroul 1, ..
Dezbaterile asupra fondului au avut loc in ședința publică din data de 26.02.2015 și au fost consemnate prin încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta, cand instanța, pentru a se depune concluzii scrise, a amânat pronunțarea la data de 05.03.2015 când a pronunțat următoarea hotărâre:
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei C. sub nr. de dosar_ .2014, creditoarea K. M. BUSINESS SOLUTIONS ROMANIA SRL a chemat în judecată pe debitoarea T. M. SHOP SRL solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să o oblige pe debitoare la plata sumei de 5312,25 lei reprezentând debit principal precum și la plata penalităților de întârziere în cuantum de 3474,21 lei.
În motivarea cererii, creditoarea a învederat că a încheiat cu debitoarea contractul nr. 1K-B-PP-003/24.09.2012, având ca obiect implementarea, integrarea în rețeaua IT la nivelul sediilor beneficiarului precum și mentenanța unei infrastructuri de printare adecvată.
Astfel că, pentru lucrările contractuale pe care le-a prestat în favoarea debitoarei, aceasta avea obligația corelativă de a achita serviciile prestate, respectiv trebuia să achite facturile ce erau emise în baza contractului, termenul scadent fiind conform art. 3.3 lit.a) de 10 zile lucrătoare de la emiterea facturii, pe facturi fiind menționată data scadentă.
A menționat creditoarea că prin nota de reziliere din data de 27.08.2013, contractul părților a încetat începând cu data de 02.09.2013, o parte din debit fiind acoperit în urma executării silite a biletelor la ordin emise de către debitoare. Cu toate acestea, debitul nu a fost acoperit în totalitate, rămânând de achitat suma de 5312,25 lei din întreaga factură nr. SINVP –_/20.08.2013 în valoare de_,76 lei.
S-a arătat că la data de 04.11.2013 a somat debitoarea cu privire la obligația acesteia de a achita debitul restant și a penalităților de întârziere aferente acestui debit, fiind implicit notificată pe acest aspect prin executor judecătoresc, însă toate aceste demersuri au rămas fără rezultat, debitoarea înregistrându-se la acest moment cu debit restant.
Creditoarea a menționat că societatea sa și-a îndeplinit întocmai obligațiile asumate prin contract, însă societatea debitoare nu a achitat contravaloarea facturilor fiscale emise, acumulând și penalități de întârziere.
Creditoarea mai apreciat că deține o creanță certă, lichidă și exigibilă împotriva debitoarei.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 1013 și următoarele C.pr.civ, art. 1270 și art. 1170 cod civil.
În dovedirea acțiunii, creditoarea a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri și a depus la dosar, în copie, următoarele înscrisuri: contractul nr. 1K-B-PP-003/24.09.2012, factură nr. SINVP –_/20.08.2013, anexă calcul penalități întârziere, notificare debitoare.
Debitoarea nu a formulat întâmpinare.
Instanța a încuviințat, pentru creditoare, proba cu înscrisuri.
Analizând întregul material probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:
Între creditoare, în calitate de prestator și debitoare, în calitate de beneficiar, a fost încheiat contractul nr. 1K-B-PP-003/24.09.2012, având ca obiect implementarea, integrarea în rețeaua IT la nivelul sediilor beneficiarului precum și mentenanța unei infrastructuri de printare adecvată.
În derularea raporturilor contractuale, creditoarea a emis mai multe facturi fiscale printre care factura nr. SINVP –_/20.08.2013 în valoare totală de 12.740,76 lei din care debitoarea a achitat-o doar parțial, rămânând un rest de paltă în cuantum de 5312,25 lei.
Potrivit art. 1013 C.pr.civ., procedura ordonanței de plată se aplică creanțelor certe, lichide și exigibile constând în obligații de plată a unor sume de bani care rezultă dintr-un contract civil, inclusiv din cele încheiate între un profesionist și o autoritate contractantă, constatat printr-un înscris ori determinate potrivit unui statut, regulament sau altui înscris, însușit de părți prin semnătură ori în alt mod admis de lege.
În ceea ce privește prima condiție, respectiv aceea ca obligația a cărei executare se solicită să fie născută dintr-un contract civil, constatată printr-un înscris însușit de părți sub semnătură, instanța constată că este îndeplinită. Astfel, raporturile juridice dintre părți au fost guvernate de contractul de prestări servicii nr. 1K-B-PP-003/24.09.2012, cu privire la care instanța reține ca a fost acceptat în mod expres de către debitoare, fiind semnat și ștampilat.
Referitor la caracterul cert al creanței, instanța reține că existența acesteia este neîndoielnică deoarece facturile au fost emise în baza contractelor, negociate și semnate de către ambele părți. Astfel, în conformitate cu prevederile art. 662 alin. 2 C.pr.civ., existența creanței rezultă atât din contracte cât și din facturile emise de către creditoare, aceste facturi fiind acceptate în mod expres la plată prin semnătură și ștampilă.
Mai mult, instanța are în vedere și prevederile art. 1018 alin. 3 C.pr.civ. potrivit cărora, în cazul nedepunerii întâmpinării de către debitor, față de împrejurările cauzei, instanța poate considera aceasta ca o recunoaștere a pretențiilor creditorului.Întrucât debitoarea nu a formulat întâmpinare, prin interpretarea textului citat rezultă că aceasta nu a contestat creanța, aceasta fiind astfel recunoscută.
În ceea ce privește caracterul lichid, obiectul creanței trebuie să fie determinat prin înscrisul care o constată sau să conțină elemente care permit stabilirea lui, potrivit art. 662 alin. 3 C.pr.civ. În cauză, instanța constată caracterul lichid al creanței întrucât este determinată potrivit înscrisurilor depuse la dosar, respectiv facturile fiscale emise de creditoare și contractele de prestări servicii mai sus indicate. Astfel, pe baza facturii mai sus menționate, debitoarea datorează creditoarei suma de 5312,25 lei reprezentând debit neachitat, conform contractului încheiat între părți.
Din punct de vedere al exigibilității, conform art. 662 alin. 4 C.pr.civ., este necesar ca obligația debitorului să fie scadentă sau ca acesta să fie decăzut din beneficiul termenului de plată. Având în vedere că potrivit clauzelor contractuale facturile trebuie achitate în termen de 10 zile lucrătoare de la data emiterii acestora, instanța reține că și această condiție este îndeplinită, factura mai sus menționată fiind scadentă.
Întrucât sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 1013 C.pr.civ., instanța reține că, în cauză, creditoarea a făcut dovada existenței unei creanțe în cuantum de 5312,25 lei reprezentând contravaloare factură emisă în baza contractului de prestării servicii, în timp ce debitoarea nu a făcut dovada liberării de obligație prin plată sau alt mod prevăzut de lege.
În ceea ce privește capătul de cerere referitor la penalități, instanța reține că, potrivit art. 3.3. lit.d) din contractul nr. 1K-B-PP-003/24.09.2012, părțile au stabilit că, în caz de neplată, se vor percepe penalități de 0,15% pe fiecare zi de întârziere, calculate la suma de plată.
În conformitate cu prevederile potrivit art.1270 C.civ., convențiile legale încheiate au putere de lege între părțile contractante, acestea dobândind drepturi și obligații pe care trebuie să le aducă la îndeplinire cu bună credință, conform art. 1170 C.civ., în caz contrar fiind angajată răspunderea contractuală a acestora. Daunele-interese pe care instanța le poate acorda unui creditor în vederea acoperirii prejudiciului cauzat de neexecutarea prestației debitorului sunt daune-interese moratorii și daune-interese compensatorii.
Potrivit art. 1535 C.civ., în cazul în care o sumă de bani nu este plătită la scadență, creditorul are dreptul la daune moratorii, de la scadență până la momentul plății, în cuantumul convenit de către părți sau, în lipsă, în cel prevăzut de lege, fără a trebui să dovedească vreun prejudiciu.
Având în vedere că debitoarea nu a făcut dovada achitării facturii emise de către creditoare, aceasta din urmă este îndreptățită și la plata penalităților, conform art. 1523 alin. 2 lit. d C.civ., debitoarea fiind pusă de drept în întârziere, de la data scadenței fiecărei facturi în parte. Astfel, conform tabelului de calcul al penalizărilor, debitoarea datorează, pentru factura neachitată, și penalități în cuantum de 3474,21 lei, calculate până la data de 13.11.2014.
Față de cele arătate mai sus, instanța va admite cererea și o va obliga pe debitoare să plătească creditoareisuma de 5312,25 lei, reprezentând debit neachitat, precum și suma de 3474,21 lei reprezentând penalități de întârziere aferente acestui debit, calculate de la data scadenței facturii fiscale nr. SINVP –_/20.08.2013 și până la data de 13.11.2014.
In temeiul art.453 C.proc.civ., având in vedere culpa procesuală a debitoarei, instanța urmează să o oblige la plata către creditoare a cheltuielilor de judecată in sumă de 200 lei reprezentând taxă judiciară de timbru.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite cererea formulată de creditoarea K. M. BUSINESS SOLUTIONS ROMANIA SRL, cu sediul în Bucureșt, ., ., în contradictoriu cu debitoarea T. M. SHO SRL, cu sediul în C., Șoseaua Mangaliei, nr. 74, corp A, biroul 1, ., și în consecință:
Obligă debitoarea la plata către creditoare, în termen de 30 de zile de la data comunicării prezentei hotărâri, a sumei de 5312,25 lei, reprezentând debit neachitat, precum și a sumei de 3474,21 lei reprezentând penalități de întârziere aferente acestui debit, calculate de la data scadenței facturii fiscale nr. SINVP –_/20.08.2013 și până la data de 13.11.2014.
Obligă debitoarea să plătească creditoarei cheltuieli de judecată în cuantum de 200 lei, reprezentând taxă judiciară de timbru.
Cu drept de cerere în anulare în termen de 10 zile de la comunicare, la Judecătoria C..
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 05 martie 2015.
P., GREFIER,
A. R. P. M. R.
Red.jud.A.R.P.
Tehno. Red. M.R.
4ex/19.03.2015
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 3067/2015.... | Anulare act. Sentința nr. 3520/2015. Judecătoria CONSTANŢA → |
|---|
