Partaj judiciar. Sentința nr. 913/2015. Judecătoria CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 913/2015 pronunțată de Judecătoria CONSTANŢA la data de 03-02-2015 în dosarul nr. 8037/212/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA C. – SECȚIA CIVILĂ
Operator de date cu caracter personal nr. 3047
SENTINȚA CIVILĂ NR. 913
Ședința publică din data de 03.02.2015
COMPLETUL CONSTITUIT DIN:
PREȘEDINTE: M. TIMOAȘCĂ
GREFIER: F. S.
Pe rol soluționarea cauzei civile având ca obiect partaj judiciar ieșire din indiviziune acțiune formulată de reclamantul Z. L. A. în contradictoriu cu pârâta C. R..
Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din data de 20.01.2015 și au fost consemnate în încheierea de amânare a pronunțării de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 27.01.2015. și la data de 03.02.2015, dată la care s-a pronunțat.
I N S T A N T A
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei C. sub nr._, reclamantul-pârât Z. L.-A. a solicitat în contradictoriu cu pârâta C. R., Z. I., ieșirea din indiviziune asupra imobilului situat in orașul Techirghiol, ..72 compus din teren în suprafața de 300 mp si construcție de locuit tip S+P+1E prin atribuirea către parata C. R. a imobilului cu obligarea acesteia la plata către reclamant a sumei de 87.500 lei reprezentând cota de ½ ce i se cuvine din calitatea de coproprietar pe care o are asupra imobilului mai sus descris, cu obligarea la plata cheltuielilor de judecată, proporțional cu cota de coproprietate..
In motivare, reclamantul Z. L. A. arată că este unicul moștenitor legal al defunctului său tată, Z. I., decedat la data de 22.09.2010, situație care rezultă din certificatul de moștenitor nr. 21/23.02.2012 emis de BNP C. Budei. Se susține că în timpul vieții, Z. I. a cumpărat împreuna cu concubina sa, C. R., potrivit contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.596/20.06.2007 la BNP S. A., cota indiviză de ½ din terenul în suprafața de 300 mp situat în orașul Techirghiol, .. 72, identificat cu nr. cadastral 1359/2 înscris în cartea funciară nr._ a orașului Techirghiol.
Pe terenul mai sus descris, Z. I. împreună cu C. R. au edificat o construcție, casa de locuit tip S+P+1E, în baza autorizației de construire nr. 76/17.10.2009 emisa de Primăria orașului Techirghiol, iar la data intervenirii decesului, Z. I. deținea cota de ½ din întreg imobilul (teren si construcție) cota pe care fiul sau, reclamantul Z. L. A. a moștenit-o în totalitate, astfel încât, prin subrogarea în drepturile autorului său, a devenit coproprietar cu o cota de ½ asupra imobilului teren și construcție situat în Techirghiol, . 72, cealaltă cota de ½ fiind deținută de pârâta C. R..
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 669, art. 676 C.civ.
Pârâta-reclamantă C. R. a formulat întâmpinare și cerere reconvențională, prin care a solicitat să se dispună ieșirea din indiviziune a coproprietarilor imobilului situat in Techirghiol, . 72B, Jud. Constanta, atribuirea acestuia în natura pârâtei C. R. cu obligarea la sulta către reclamant și să se constate că pârâta are un drept de creanță ce constă în cheltuielile de înmormântare suportate în mod exclusiv de acesta în cuantum de_,7 lei și de asemenea să deduceți din sultă suma de 1880.55 lei ce reprezintă ½ din cheltuielile efectuate cu branșamentul imobilului.
Pârâta a arătat că a dobândit imobilul teren prin vânzare-cumpărare în cota de ½ cu defunctul Z. I., tatăl reclamantului. Ulterior, în temeiul autorizațiilor de construire obținute a început edificarea imobilului a cărei ieșire din indiviziune se solicită.
Se susține că de la decesul autorului reclamantei, cu care a conviețuit 18 ani, și până la prima vizualizare a imobilului a făcut îmbunătățiri ale acestuia.
La termenul de judecată din data de 11.10.2012, instanța a respins ca neîntemeiată excepția inadmisibilității cererii reconvenționale, reținând că pretențiile pârâtei pot fi valorificate prin demersul procesual inițiat, în procesul de ieșire din indiviziune.
În cauză au fost încuviințate proba cu înscrisuri și proba cu expertiza tehnică imobiliară.
Reclamantul-pârât a formulat concluzii scrise prin care a subliniat că pârâta a formulat în mod greșit o acțiune în partaj succesoral, solicitând a se stabili pasivul succesiunii, în condițiile în care acțiunea vizează un partaj între coproprietari, iar la termenul de judecată din data de 11.10.2012 pârâta C. R. a depus la dosar precizări cu privire la cuantumul sumei solicitate prin cererea reconvențională și natura juridică a pretențiilor formulate, precizări prin care arată că suma totală pe care o pretinde este de 12.765,25 lei fiind compusa din 1886,55 lei, reprezentând jumătate din cheltuielile efectuate în legătură cu imobilul și_ lei reprezentând cheltuieli efectuate cu înmormântarea și ritualul pomenirilor defunctului Z. I..
Consideră ca pârâta reclamantă nu poate pretinde ca instanța sa se pronunțe pe altceva decât s-a cerut, deși pe parcursul procesului ea a extins într-un mod forțat aria pretențiilor, încercând să mute centrul de greutate al dezbaterii asupra unor presupuse investiții pe care le-ar fi făcut in imobil, susținând într-o prima fază ca le-a făcut până la efectuarea primei expertize de către d-na expert S. C., pentru ca apoi sa susțină ca le-ar fi făcut între momentul efectuării primei expertize și momentul întocmirii contraexpertizei.
Susține reclamantul și că rezulta din constatările expertului S. C. că la data la care s-a încheiat procesul-verbal de recepție a lucrărilor la data de 13.04.2011, imobilul era finalizat integral.
În plus, efectuând expertiza contrară, contraexperții desemnați prin tragere la sorti, respectiv ing. B. D., ing. M. V. și ing. S. O. au avut de răspuns la același obiectiv, anume care este valoarea de circulație a imobilului situat în localitatea Techirghiol, .. 72, compus din teren în suprafață de 300 mp și construcție casa de locuit tip S+P+1E și deși reclamantul s-a opus, instanța a încuviințat și un alt obiectiv, anume identificarea lucrărilor de construcții și îmbunătățiri aduse imobilului din decembrie 2012 și până în prezent.
Pe de altă parte, arată reclamantul că fiind efectuate în timpul procesului, pârâta și-a asumat riscul să suporte aceste cheltuieli fără să pretindă ca reclamantul să îi achite jumătate din costul acestor lucrări, întrucât va beneficia de atribuirea în natura a imobilului și de toate lucrările făcute în timpul procesului îi vor profita.
În plus, se susține că din planșele fotografice depuse, în care apare și Z. I. la o petrecere de revelion, rezultă ca imobilul era locuit, că etajul era construit iar din declarațiile martorilor din care rezulta ca in anul 2010 imobilul era complet terminat, ca avea acoperiș, geamuri, perdele, ca era tencuit si ca reclamantul avea o camera amenajată la etaj care era a lui.
În ceea ce privește cheltuielile cu înmormântarea și pomenirile, solicită respingerea acestor pretenții, întrucât cheltuielile de înmormântare au fost suportate de Sindicatul ENEL care a acordat un ajutor material in acest sens pârâtei C. R. care, deși nu avea calitatea de succesor i-a ridicat si i-a folosit pentru funeralii, ea fiind ajutată material si de frații defunctului, iar în ce privește pomenile făcute de pârâta acestea intra în categoria celor de obligație morală, cu un conținut personal și facultativ, nimeni nu are obligația de pomenire si nimeni nu poate fi îndatorat fata de o altă persoana pentru cheltuieli legate de pomenire.
Pârâta-reclamantă a formulat, de asemenea, concluzii scrise, prin care a învederat că valoarea reală a imobilului fără îmbunătățirile aduse de pârâta este de 135.500 lei, apreciind că această valoare trebuie avută in vedere de instanță la calcului sultei ce i se cuvine reclamantului, solicitând obligarea reclamantului către parata la plata sumei totale de_,25 lei reprezentând cheltuieli cu înmormântarea autorului reclamantului si jumătate din cheltuielile efectuate de parata anterior expertizării imobilului cu branșamente, autorizații impozite.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin contratul de vânzare-cumpărare autentificat de Biroul Notarului Public S. A. sub nr. 596/20.06.2007, pârâta C. R. și, defunctul autor al reclamantului, Z. I., au cumpărat dreptul de proprietate asupra terenului liber de construcții având suprafața de 300 m.p. – lotul 2., situat în orașul Techirghiol, .. 72, jud. C..
La data de 17.10.2009, Primăria Comunei Techirghiol a emis beneficiarilor Z. I. și C. R. autorizația de construire nr. 76 în vederea executării lucrărilor de construire a unei locuințe cu regim de înălține S+P+1, procesul verbal de recepție la terminarea lucrărilor fiind emis la data de 13.04.2011, după decesul numitului Z. I., care a survenit la data de 22.09.2010.
Reclamantul a dobândit cota indiviză din dreptul de proprietate asupra terenului menționat anterior și a construcției, prin moștenire legală, conform certificatului de moștenitor nr. 21/23.02.2012 emis de Biroul Notarului Public C. Budei.
Instanța reține că este sesizată și cu o acțiune în realizare de către pârâta-reclamantă, în vederea recuperării datoriilor și sarcinilor succesiunii defunctului Z. I. suportate din patrimoniul pârâtei.
Astfel, patrimoniul care se transmite prin succesiune moștenitorilor legali sau testamentari, fiind o universalitate, va cuprinde nu numai drepturile, ci și obligațiile defunctului, transmisiunea vizând, așadar, atât activul, cât și pasivul succesoral.
În alcătuirea activului succesoral intră drepturile reale principale sau accesorii, drepturi de creanță sau drepturi patrimoniale rezultând din creație intelectuală, în timp ce pasivul succesoral cuprinde datoriile și sarcinile moștenirii.
Pentru a analiza temeinicia pretențiilor pârâtei-reclamante, instanța este ținută a constata existența unor datorii și sarcini ale moștenirii care constituie pasivul succesoral, față de împrejurarea că obligația suportării acestuia revine moștenitorilor legali și legatarilor universali și cu titlu universal, adică acelor moștenitori care dobândesc întreg patrimoniul defunctului sau o fracțiune din acest patrimoniu.
Datoriile succesiunii reprezintă acele obligații patrimoniale ale defunctului care, indiferent de izvorul lor (contractual, legal, delictual etc.), există în patrimoniul succesoral la data deschiderii moștenirii, altfel spus "obligații care îl țineau pe defunct la data decesului" și în care, desigur, nu intră acele obligații care, nefiind transmisibile, se sting prin moartea celui căruia îi incumbau (cum ar fi cele contractate intuitu personae).
Spre deosebire de acestea, sarcinile moștenirii sunt acele obligații care, fără a fi existat în patrimoniul celui ce lasă moștenirea, se nasc după deschiderea succesiunii, dar care decurg tot din faptul decesului lui de cujus.
Sarcinile moștenirii includ și cheltuielile legate de înmormântarea defunctului, atât cele de înmormântare propriu-zisă, cât și cele ce țin de respectarea tradițiilor religioase (slujbe religioase, parastase pentru pomenirea memoriei autorului) și contravaloarea unor monumente funerare, toate acestea decurgând din faptul decesului.
În ceea ce privește datoriile succesiunii, instanța reține că potrivit chitanței nr. 267/26.10.2010 (fila 32), pârâta-reclamantă a restituit un împrumut al defunctului către C.A.R. - I.R.E. C., urmând a fi avute în vedere dispozițiile art. 774 C.civ., potrivit căruia „coerezii contribuie la plata datoriilor si sarcinilor succesiunii, fiecare in proporție cu ce ia”.
Totodată, stabilind sarcinile moștenirii instanța urmează a cuantifica cheltuielile de înmormântare, care, de drept, cad în sarcina moștenitorului, precum și cheltuielile cu administrarea succesiunii, care trebuie suportate corespunzător cotei din dreptul de proprietate ce revine fiecăreia dintre părți.
În vederea stabilirii cuantumului cheltuielilor de înmormântare, instanța urmează a lua în calcul numai bonurile fiscale (având următoarele valori: 1026,50 lei, 607 lei, 1135,20 lei și 1050 lei – fila 57 din dosar), prin care se face dovada suportării efective a acestor cheltuieli, nu și notele de plată. Astfel, suma rezultată reprezentând cheltuieli de înmormântare este de 3818,70 lei.
Pentru determinarea cuantumului cheltuielilor de administrare a succesiunii, instanța va avea în vedere chitanțele depuse în probațiune de către pârâta-reclamantă (768 lei reprezentând taxă regularizare autorizație - fila 26, 120 lei reprezentând impozit teren – fila 28, 915,11 lei reprezentând contravaloare energie electrică - fila 33, impozite în cuantum de 69 lei, 200 lei, respective 297 lei –fila 42), rezultând suma de 2369,11 lei din care reclamantului-pârât îi revine obligația suportării unei cote de ½ din valoarea sumei stabilite.
Referitor la suma de 3500 lei reprezentând ultimul salariu al defunctului, încasat de pârâta-reclamantă, instanța reține că reclamantul-pârât nu a formulat nicio pretenție în acest sens.
În consecință, Judecătoria constată îndeplinite în cauză condițiile îmbogățirii fără justă cauză. Astfel în speță a avut loc o mărire a patrimoniului reclamantului-pârât (constând în suma care reprezintă datoriile și sarcinile ale moștenirii) pe seama micșorării patrimoniului pârâtei-reclamante, iar între sporirea primului patrimoniu și diminuarea celui de-al doilea există o cauză unică (suportarea cheltuielilor integral de pârâta-reclamantă).
Prinîmbogățire fără justă cauză se înțelege faptul juridic prin care patrimoniul unei persoane este mărit pe seama patrimoniului altei persoane, fără ca pentru aceasta să existe un temei juridic.
Din acest fapt juridic se naște obligația pentru cel care-și vede mărit patrimoniul său de a restitui, în limita măririi, către cel care și-a diminuat patrimoniul, acestuia din urmă recunoscându-i-se posibilitatea intentării unei acțiuni în justiție, prin care să poată pretindă restituirea.
Condițiile materiale ale intentării acțiunii în restituire sunt: mărirea unui patrimoniu, prin dobândirea unei valori apreciabile în bani, micșorarea unui patrimoniu ca o consecință a măririi altuia și existența unei legături între sporirea unui patrimoniu și diminuarea celuilalt. Condițiile juridice ale intentării acțiunii în restituire sunt: absența unei cauze legitime a măririi patrimoniului unei persoane în detrimentul alteia și absența oricărui alt mijloc pentru recuperarea de către cel care și-a micșorat patrimoniul pierderii suferite .
În consecință, acțiunea întemeiată pe îmbogățirea fără justă cauză are un caracter subsidiar pentru situațiile în care nu există, un alt mijloc juridic, instanța urmând a constata dreptul de creanță al pârâtei-reclamante C. R. în sumă de 7733,25 lei reprezentând datorii și sarcini ale succesiunii defunctului Z. I. (cheltuieli pentru administrarea moștenirii, cheltuielile de înmormântare și pomenirile tradiționale și datoria defunctului).
În ceea ce privește ieșirea din indiviziune, odată reținută starea de coproprietate asupra suprafeței de teren în discuție, cererea formulată privind ieșirea din indiviziune este întemeiată față de dispozițiile normative incidente:
Art. 669 C. civ. – Încetarea coproprietății prin partaj poate fi cerută oricând, afară de cazul în care partajul a fost suspendat prin lege, act juridic ori hotărâre judecătorească.
În ceea ce privește modalitatea de ieșire din indiviziune, instanța a avut în vedere dispozițiile normative prevăzute de procedura împărțelii judiciare:
Art. 676 alin. 1 C.civ. – Partajul bunurilor comune se va face în natură, proporțional cu cota-parte a fiecărui coproprietar.
Art. 6735 alin. (2) C. proc. civ. – Instanța va face împărțeala în natură. În temeiul celor stabilite potrivit alin. 1, ea procedează la formarea loturilor și la atribuirea lor. În cazul în care loturile nu sunt egale în valoare, ele se întregesc printr-o sumă de bani.
Art. 6739 C. proc. civ. – La formarea și atribuirea loturilor, instanța va ține seama, după caz, și de acordul părților, mărimea cotei-părți ce se cuvine fiecăreia ori masa bunurilor de împărțit, natura bunurilor, domiciliul și ocupația părților, faptul că unii dintre coproprietari, înainte de a se cere împărțeala, au făcut construcții, îmbunătățiri cu acordul coproprietarilor sau altele asemenea.
Față de poziția procesuală exprimată de părți, instanța urmează a atribui, pârâtei-reclamante, în natură, imobilul reprezentat de teren având suprafața de 300 m.p. – lotul 2., situat în orașul Techirghiol, .. 72, jud. C. și construcția situată pe teren.
În vederea determinării sultei, instanța reține că la evaluarea imobilului trebuie ținut cont de expertiza făcută cât mai aproape de data partajului, astfel încât să se determine valoarea reală a acestuia, încât, în măsura unei creșteri a valorii fondului, de aceasta trebuie să profite toți copartajanții.
În ceea ce privește îmbunătățirile efectuate de pârâtă din fonduri proprii, după decesul lui Z. I., nu vor fi luate în calcul la evaluarea imobilului, întrucât acestea îi vor profita prin atribuirea în natură a imobilului.
Așadar, valoarea de circulație a imobilului va fi determinată de instanță prin deducerea din suma de 168.600 lei stabilită prin raportul de expertiză tehnică efectuat în cauză de experții tehnici imobiliari Stăncic O., M. V. și B. D. a sumei de 40.058 lei reprezentând valoarea îmbunătățirilor efectuate exclusiv de pârâta-reclamantă după decesul lui Z. I. și a sumei de 1120 lei achitată Inspectoratului de Stat în Construcții la data de 18.11.2010 (fila 46), rezultând, astfel, o sultă cuvenită reclamantului-pârât în cuantum de_,37 lei, proporțional cotei de ½ din dreptul de proprietate.
În concluzie, instanța urmează a obliga pârâta-reclamantă la plata către reclamantul-pârât, a unei sulte în cuantum de 59.844,37 lei.
Față de dispozițiile art. 274 C.proc.civ, urmează a obliga pârâta-reclamantă să plătească reclamantul-pârât cheltuieli de judecată în sumă de 3790,40 lei, rezultate în urma compensării. În reținerea acestei soluții, instanța a constatat că reclamantul-pârât a achitat, cu titlul de cheltuieli de judecată: 6190,40 lei taxa judiciară de timbru, 3000 lei contravaloare onorariu contraexpertiză, în total suma de 9190, 40 lei, iar pârâta-reclamantă suma de 5400 lei, constând în:onorariu expert 500 lei, 900 lei suplimentare onorariu expert și 4000 lei onorariu avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite cererea formulată de reclamantul-pârât Z. L.-A., CONSTANTA, .. 54, județul C., în contradictoriu cu pârâta-reclamantă C. R.., cu domiciliul in TECHIRGHIOL, .. 72, județul C..
Admite, în parte, cererea reconvențională formulată de pârâta-reclamantă C. R. în contradictoriu cu reclamantul-pârât Z. L.-A..
Dispune ieșirea din indiviziune asupra imobilului situat în oraș Techirghiol, .. 72, jud. C., compus din teren având suprafața de 300 m.p. și construcție cu destinație de locuință, astfel cum este identificat în raportul de expertiză întocmit în cauză de experții B. D., M. V. și Stăncic O..
Atribuie pârâtei-reclamante, în natură, imobilul situat în oraș Techirghiol, .. 72, jud. C..
Constată dreptul de creanță al pârâtei-reclamante C. R. în sumă de 7733,25 lei reprezentând datorii și sarcini ale succesiunii defunctului Z. I. (cheltuieli pentru administrarea moștenirii, cheltuielile de înmormântare și pomenirile tradiționale și datoria defunctului)
Obligă pârâta-reclamantă la plata către reclamantul-pârât, a unei sulte în cuantum de 59.844,37 lei.
Obligă pârâta-reclamantă să plătească reclamantul-pârât cheltuieli de judecată în sumă de 3790,40 lei, rezultate în urma compensării.
Cu apel în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 03.02.2015.
P. GREFIER
M. TIMOAȘCĂ F. S.
Red jud. MT
Tehnored gref SF
Data redactării: 27.08.2015/4 ex
| ← Obligaţie de a face. Sentința nr. 1408/2015. Judecătoria... | Contestaţie la executare. Sentința nr. 1976/2015. Judecătoria... → |
|---|
