Plângere contravenţională. Sentința nr. 3658/2015. Judecătoria CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3658/2015 pronunțată de Judecătoria CONSTANŢA la data de 31-03-2015 în dosarul nr. 3658/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA C. – SECȚIA CIVILĂ
Operator de date cu caracter personal nr. 3047
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 3658/2015
Ședința din data de 31.03.2015
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: D. D.
GREFIER: M. DĂNUȚA M.
Pe rol judecarea cauzei civil privind pe petent G. SRL și pe intimat I. T. DE munca CONSTANTA, având ca obiect plângere contravenționala CT_.
Dezbaterile asupra fondului au avut loc la data de 17.03.2015 fiind consemnate în încheierea de ședința de la aceea dată care face corp comun cu prezenta hotărâre, când instanța, în aceeași compunere a completului de judecată, având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea la data de 31.03.2015 când,
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată:
Prin plângerea înregistrată la data de 17.06.2014 pe rolul Judecătoriei C., sub nr._, petenta . a solicitat în contradictoriu cu intimata I. T. DE MUNCA CONSTANTA anularea procesului-verbal . nr._/11.06.2014.
În motivarea cererii, petenta a arătat că nu a săvârșit fapta contravențională reținută în sarcina sa întrucât până la momentul controlului între societatea petentă și persoana identificată fuseseră inițiate simple negocieri, în sensul stabilirii unor eventuale raporturi de muncă.
În drept petenta s-a întemeiat acțiunea pe art. 31 din OG 2/2001.
În probațiune, petenta a depus la dosar, în copie, procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției, anexa și procesul verbal de control nr._/11.06.2014.
Intimatul a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii ca nefondată, arătând că numita G. G. a declarat pe proprie răspundere în data de 10.06.2014, ora 14,30 prestarea activității în funcția de vânzător pentru petentă, precum și faptul că nu a semnat contract individual de muncă.
În probațiune, intimatul a depus la dosar înscrisuri constând în actele care au stat la baza emiterii procesului verbal contestat.
În cauză a fost încuviințată și administrată pentru ambele părți proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei și pentru petentă proba testimonială cu un martor, respectiv G. G..
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin procesul-verbal de contravenție . nr._/11.06.2014 încheiat de către intimatul I. T. DE MUNCĂ C., petenta . a fost sancționată cu amendă contravențională în cuantum de 10.000 lei, în temeiul dispozițiilor art. 16 alin. (1) coroborate cu art. 260 alin. 1 lit. e) din Legea nr. 53/2003.
S-a reținut în sarcina petentei faptul că a primit la muncă pe G. G. începând cu data de 10.06.2014 fără încheierea unui contract de muncă în formă scrisă, încălcând astfel prevederile art. 16 alin. 1 din Legea nr. 53/2003.
Procesul-verbal a fost încheiat după ce în prealabil s-a efectuat o activitate de control în perioada 10.06 - 11.06.2014 la punctul de lucru din Murfatlar, ., jud. C., materializată prin procesul-verbal de control nr._/11.06.2014, în urma căreia s-a luat o declarație scrisă persoanei identificate la fața locului, respectiv numita G. G..
În procesul-verbal de contravenție au fost menționate obiecțiunile administratorului societății cu privire la cele constatate, respectiv faptul că doamna G. G. venise la interviu, iar la data de 20.06.2014 i s-a încheiat contract individual de muncă.
În urma examinării din oficiu a procesului-verbal de contravenție din perspectiva cauzelor de nulitate expresă și absolută prevăzute de art. 17 din O.G. nr. 2/2001, s-a constatat că acesta nu este afectat de nici una dintre aceste cauze, motiv pentru care instanța a trecut la analiza susținerilor petentei privind netemeinicia procesului-verbal, în conformitate cu art. 34 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001.
Analizând motivele de netemeinicie invocate în plângere prin prisma probelor administrate în cauză și prin raportare la dispozițiile normative incidente, instanța le găsește neîntemeiate pentru considerentele următoare:
Conform prevederilor art. 16 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 privind Codului Muncii, „Contractul individual de muncă se încheie în baza consimțământului părților, în formă scrisă, în limba română. Obligația de încheiere a contractului individual de muncă în formă scrisă revine angajatorului. Angajatorul persoană juridică, persoana fizică autorizată să desfășoare o activitate independentă, precum și asociația familială au obligația de a încheia, în formă scrisă, contractul individual de muncă anterior începerii raporturilor de muncă. Forma scrisă este obligatorie pentru încheierea valabilă a contractului (2) Anterior începerii activității, contractul individual de muncă se înregistrează în registrul general de evidență a salariaților, care se transmite inspectoratului teritorial de muncă.”
Art. 260 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 prevede următoarele: „Constituie contravenție și se sancționează astfel următoarele fapte: e) primirea la muncă a până la 5 persoane fără încheierea unui contract individual de muncă, potrivit art. 16 alin. (1), cu amendă de la_ lei la_ lei pentru fiecare persoană identificată;”
La data controlului efectuat de inspectorul ITM din 10.06.2014, petenta nu a putut face dovada faptului că a încheiat contract de muncă în formă scrisă pentru persoana găsită la lucru, respectiv numita G. G., contractul fiind încheiat și transmis în Revisal după data controlului.
Având în vedere că la data de 10.06.2014 această persoană presta activități de muncă pentru petentă, așa cum a constatat prin propriile simțuri inspectorii ITM și așa cum a declarat această persoană la momentul controlului, conform fișei de identificare completate la data de 10.06.2014 (f 30), petenta trebuia, conform prevederilor mai sus menționate, să facă dovada încheierii contractului de muncă anterior acestei date și transmiterea acestuia în registrul de evidență al salariaților.
Prin probele administrate în cauză, petenta nu a făcut dovada, conform prevederilor art. 249 C.proc.civ., a unei situații de fapt diferită de cea reținută de inspectorii ITM în procesul verbal contestat.
Din declarația scrisă dată de G. G. în fața inspectorilor ITM (f 30) reiese că aceasta desfășura activitate pentru petentă în funcția de vânzătoare, cu începere din data de 10.06.2014, această declarație fiind dată în condițiile art. 326 C.pen. privind falsul în declarații.
Prin declarația dată în fața instanței la termenul din 17.03.2015, martora G. G. a arătat că a completat și a semnat fișa de identificare existentă la fila 30 din dosar însă nu își aduce aminte de ce a menționat în declarație faptul că prestează activitatea de vânzător.
Martora declară de asemenea că venise la magazin pentru a prelua inventarul, în timp ce în plângerea contravențională se arată că aceasta venise la magazin pentru a purta negocieri, iar în declarația scrisă a administratorului din data de 11.06.2015 (f 36) se arată că aceasta venise pentru interviul de angajare.
Martora a mai declarat că a completat fișa de identificare în prezența șefilor săi, astfel că avea posibilitatea să își clarifice orice nelămurire la momentul completării, și de asemenea a completat și salariul pe care urma să îl primească, deși administratorul susține că a fost chemată doar pentru interviu.
Având în vedere aceste neconcordanțe dintre declarația martorei și susținerile administratorului, precum și susținerile acesteia conform cărora nu își amintește de ce a declarat că prestează activitate din data de 10.06.2015, instanța apreciază ca nesinceră declarația martorei dată în fața instanței, motiv pentru care o va înlătura din probatoriu.
Nu în ultimul rând, instanța va avea în vedere și subiectivitatea acestui martor, care la data luării declarației este angajat ai societății petente.
Prin urmare, instanța reține că G. G. a muncit pentru societatea petentă, în accepțiunea art. 260 alin. 1 lit. e din Legea nr. 53/2003, fără ca în prealabil să i se încheie contract de muncă în formă scrisă, astfel că în mod temeinic petenta a fost sancționată cu amendă contravențională de_ lei.
În ceea ce privește sancțiunea contravențională aplicată petentei, instanța are în vedere faptul că sancțiunea trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite (art.5 alin.5 OG 2/2001) iar avertismentul se aplică în cazul în care fapta este de gravitate redusă (art.7 alin.2 din OG 2/2001). De asemenea, potrivit art. 21 alin.3 din O.G. nr.2/2001, la stabilirea sancțiunii trebuie să se țină seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului.
Astfel, ținând seama de principiul proporționalității în stabilirea și aplicarea unei sancțiuni contravenționale raportat la împrejurările săvârșirii faptei și la gradul de pericol social al acesteia instanța constată că nu se impune înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale în cuantum de_ lei cu avertisment și nici reducerea acesteia, aceasta reprezentând limita minimă a amenzii prevăzută de art. 260 alin.1 lit. e din Legea nr. 53/2003.
Gradul ridicat de pericol social al contravenției prevăzute de Legea nr. 53/2003 este prezumat în acest caz chiar de legiuitor, prin stabilirea unui cuantum ridicat al amenzilor contravenționale.
Mai mult, în contextul în care petenta i-a încheiat contract de muncă numitei G. G. după data controlului, se creează prezumția că în situația inexistenței unui control, aceasta nu și-ar fi remediat conduita, intrând în legalitate prin încheierea unui contract individual de muncă.
Având în vedere aceste considerente, instanța constată că sancțiunea aplicată a fost corect individualizată de către agentul constatator, amenda contravențională în cuantum de_ lei fiind proporțională cu gradul de pericol social al faptei, scopul urmărit și urmările produse reflectându-se în gradul de pericol social ridicat al faptei săvârșite.
Pentru toate aceste considerente, instanța constatând că existența faptei reținute în sarcina petentei este dovedită, că această faptă întrunește elementele constitutive ale contravenției stabilite de organul constatator prin procesul-verbal contestat iar sancțiunea contravențională a fost legal și proporțional aplicată, va respinge plângerea contravențională formulată ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge plângerea contravențională formulată de petentul .. cu sediul în MURFATLAR, ., județul C. împotriva procesului verbal de contravenție . nr._/11.06.2014 întocmit de intimatul I. T. DE MUNCĂ C. cu sediul în CONSTANTA, . 3 C, județul C., ca neîntemeiată.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, ce se va depune la Judecătoria C..
Pronunțată azi, 31.03.2015, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.
PREȘEDINTE, GREFIER,
D. DUMITRUMIRELA DĂNUȚA M.
Red. Jud. D.D.2ex/ 16 Mai 2015
Emis 2 comunicări, la data de 18.05.2015
| ← Pretenţii. Sentința nr. 3687/2015. Judecătoria CONSTANŢA | Plângere contravenţională. Sentința nr. 3670/2015.... → |
|---|
