Plângere contravenţională. Sentința nr. 4768/2015. Judecătoria CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 4768/2015 pronunțată de Judecătoria CONSTANŢA la data de 29-04-2015 în dosarul nr. 4768/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA C.
SECȚIA CIVILĂ
Operator de date cu caracter personal nr. 3047
Dosar civil nr _
SENTINȚA CIVILĂ NR 4768
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 29.04.2014
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE: Meral F.
GREFIER: M. B.
Pe rol, soluționarea cauzei civile având ca obiect plângere contravențională - DPLC_, acțiune formulată de petentul C. C., cu domiciliul Constanta, ., nr. 57, ., . în contradictoriu cu intimatul M. C. PRIN PRIMAR - DIRECȚIA POLIȚIEI LOCALE, cu sediul în Constanta, ., J. C..
Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică din data de 22.04.2015 și au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată care face parte integrantă din prezenta. La acel termen de judecată, instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 29.04.2015, când a hotărât următoarele:
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul Judecătoriei C. la data de 12.12.2014 sub nr._, petentul C. C. a solicitat în contradictoriu cu intimatul PRIMARUL MUNICIPIULUI C. anularea procesului -verbal de contravenție . nr._/01.12.2014 și restituirea sumei de 600 lei.
În motivare, petentul a arătat că în data de 29.11.2014 și-a internat fiica în vrâstă de 9 luni la secția de pediatrie a Spitalului Județean C.. Acesta a învederat instanței că potrivit Ordinului nr 189/2013 pentru aprobarea reglementării tehnice a Normativului privind clădirile civile si spațiul urban la nevoile individuale ale persoanelor cu handicap, femeile gravide și persoanele cu copii în cărucioare sau în brațe sunt persoane cu handicap temporar și ocazional. Prin urmare, agentul constatator putea să observe că în autoturism se găseau obiecte specifice transportului de copii mici.
În drept, au fost invocate dispozițiile O.U.G. nr. 195/2002, O.G. nr. 2/2001.
În dovedire, petentul a depus la dosarul cauzei următoarele înscrisuri: copie proces- verbal, scrisoare medicală, certificat de naștere.
Cererea a fost legal timbrata conform art. 19 din O.U.G. nr. 80/2013.
Intimatul a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea ca neîntemeiată a plângerii contravenționale și a depus documentația ce stă la baza întocmirii procesului- verbal contestat .
In cauza a fost administrata proba cu înscrisuri.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține in fapt următoarele:
Prin procesul-verbal de contravenție . nr._/01.12.2014, petentului a fost amendat contravențional, reținându- se în sarcina sa faptul că în data de 29.11.2014 ora 19.25 a staționat cu autoturismul marca Renault cu nr de inmatriculare_ pe locul de parcare rezervat persoanelor cu handicap amenajat în zona „parcare verde” a Spitalului clinic județean C., prevăzut cu semne și indicatoare specifice, fără a avea afișat la loc vizibil cardul legitimatie de parcare pentru persoane cu handicap, faptă sancționată de art. 100 lit. f din Legea nr. 448/2006.
Verificând, potrivit art. 34 al. 1 din O.G. nr. 2/2001, legalitatea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat, instanța reține că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu, iar petentul nu a invocat motive de nulitate relativa.
Sub aspectul temeiniciei, instanța reține că, deși O.G. nr.2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul verbal contravențional face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku c. Franței, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga taxi Aktiebolag și Vulic c. Suediei, paragraf 113, 23 iulie 2002).
Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni c. Franței, hotărârea din 7 septembrie 1999).
Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A. c. României, hotărârea din 4 octombrie 2007, cauza N. c. României, decizie de inadmisibilitate din 18 noiembrie 2008).
Procesul verbal de contravenție contestat a fost încheiat în urma constatărilor efectuate ex propriis sensibus - „cu propriile simțuri”- de către agentul constatator din cadrul intimatei, astfel că acesta face dovada deplină a situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară, bucurându-se de o prezumție relativă de legalitate și temeinicie.
Motivul pentru care actele administrative se bucură de prezumția de legalitate și temeinicie este încrederea că autoritatea statală, respectiv agentul constatator, consemnează cu exactitate și în mod obiectiv faptele pe care le constată, fără a denatura realitatea prin consemnarea părtinitoare sau neconformă adevărului a unor fapte.
Instanta va respinge ca nefondate apararile petentului in sensul ca agentul constatator putea să observe că în autoturism se găseau obiecte specifice transportului de copii mici și că potrivit Ordinului nr 189/2013 pentru aprobarea reglementării tehnice a Normativului privind clădirile civile si spațiul urban la nevoile individuale ale persoanelor cu handicap, femeile gravide și persoanele cu copii în cărucioare sau în brațe sunt persoane cu handicap temporar și ocazional.
Astfel, existența în autoturism a unui scaun de copil, nu este asimilată de lege în categoria persoanelor cu handicap.
În plus, potrivit art. 65 din Legea nr. 448/2006, privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap:
„1) În spațiile de parcare de pe lângă clădirile de utilitate publică, precum și în cele organizate vor fi adaptate, rezervate și semnalizate prin semn internațional cel puțin 4% din numărul total al locurilor de parcare, dar nu mai puțin de două locuri, pentru parcarea gratuită a mijloacelor de transport pentru persoane cu handicap.
2) Persoanele cu handicap sau reprezentanții legali ai acestora, la cerere, pot beneficia de un card-legitimație pentru locurile gratuite de parcare. Autovehiculul care transportă o persoană cu handicap posesoare de card-legitimație beneficiază de parcare gratuită.
3)Modelul cardului-legitimație va fi stabilit în normele metodologice de aplicare a prevederilor prezentei legi. Eliberarea cardurilor se face de către autoritățile administrației publice locale.”
În conformitate cu prevederile art. 41 din H.G. nr. 268/2007 de aprobare a Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 448/2006: 1) Eliberarea cardurilor-legitimație pentru locuri gratuite de parcare se face de către autoritățile administrației publice locale în termen de 30 de zile de la cererea persoanei cu handicap.
2) În vederea asigurării formalităților necesare, cererea persoanei cu handicap se poate înregistra după o perioadă de 120 de zile de la . prezentei hotărâri.
3) Cardul-legitimație de parcare pentru persoanele cu handicap este valabil pe perioada de valabilitate a documentului care atestă încadrarea în gradul de handicap.”
Potrivit art. 40 alin. 5 lit. a și b din același act normativ, referitoare la caracteristicile cardului-legitimație de parcare pentru persoanele de handicap, partea din dreapta verso a cardului conține următoarele 2 mențiuni: „Acest card-legitimație îndreptățește titularul la locurile de parcare special amenajate în România"; „Atunci când va fi utilizat, cardul-legitimație va fi afișat în partea din față a vehiculului, astfel încât fața cardului-legitimație să fie clar vizibilă pentru verificare".
Conform art. 100 alin. 1 lit. f din Legea nr. 448/2006, parcarea altor mijloace de transport pe locurile de parcare adaptate, rezervate și semnalizate prin semn internațional pentru persoane cu handicap constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 200 lei la 1.000 lei și ridicarea mijlocului de transport de pe locul de parcare respectiv.
Prin urmare, instanța constată că pentru a beneficia de un loc de parcare gratuit destinat persoanelor cu handicap, cel îndreptățit trebuie să solicite și să obțină de la autoritățile administrației publice locale cardul-legitimație pentru locurile gratuite de parcare, pe care trebuie să îl afișeze în partea din față a vehiculului, astfel încât fața cardului să fie vizibilă pentru verificare, autoritățile administrației publice locale fiind singurele în măsură să aprecieze asupra întrunirii de către petent a condițiilor prevăzute de lege pentru a beneficia de un astfel de card-legitimație și, implicit, pentru a beneficia de locuri gratuite de parcare destinate persoanelor cu handicap.
Or, în cauză, din analiza înscrisurilor existente la dosarul cauzei, instanța reține că petentul, la data constatării contravenției reținute în sarcina sa, nu deținea un astfel de card-legitimație care să îi acorde dreptul de a-și parca, în mod legal, autovehiculul pe un loc special semnalizat și destinat persoanelor cu handicap, astfel că sancționarea sa în temeiul art. 100 lit. f din Legea nr. 448/2006 cu avertisment și dispunerea ridicării autovehiculului sunt legale.
In ceea ce privește individualizarea sancțiunii contravenționale aplicate, instanța reține că sancțiunea amenzii în cuantumul minim de 200 lei este proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite și ținând seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului, care a parcat în mod nelegal autoturismul pe locul destinat persoanelor cu handicap, pentru a se deplasa cu copilul minor la spital.
Prin urmare, dat fiind imperativul protejării persoanelor cu dizabilități, instanța apreciază că nu este oportun a se dispune înlocuirea amenzii cu sancțiunea avertismentului.
Așadar, instanța va respinge ca neintemeiata plangerea contraventionala, si retinand culpa procesuala a acestuia in declansarea prezentului litigiu civil, acesta va fi obligat la plata catre intimat a sumei de 290 lei reprezentand cheltuieli de judecata constand in onorariu de avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge plângerea contravențională formulată de petentul C. C., CNP_, cu domiciliul Constanta, ., nr. 57, ., ., împotriva procesului- verbal . nr_/01.12.2014 ca neîntemeiată.
Obligă petentul la plata către intimat M. C. PRIN PRIMAR - DIRECȚIA POLIȚIEI LOCALE, cu sediul în Constanta, ., J. C., a sumei de 290 lei reprezentând cheltuieli de judecată constând în onorariu avocat.
Cu drept de apel ce se depune la Judecătoria C. în termen de 30 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 29.04.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
Meral F. M. B.
Red jud MF: 29.04.2015
Tehnored gref MB: 07.05.2015
4 ex
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 4766/2015.... | Hotarâre care sa tina loc de act autentic. Sentința nr.... → |
|---|
