Plângere contravenţională. Sentința nr. 6580/2015. Judecătoria CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 6580/2015 pronunțată de Judecătoria CONSTANŢA la data de 04-06-2015 în dosarul nr. 6580/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA C.
SECTIA CIVILĂ
Operator de date cu caracter personal nr. 3047
., C.; Tel. 0241 /_; Fax. 0241/_
Dosar nr._
Sentința civilă nr.6580
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN 04.06.2015
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN
PREȘEDINTE: Jud. U. A.
GREFIER: T. E.
Pe rol, soluționarea cauzei civile având ca obiect plângere contravențională – . nr._, acțiune formulată de petentul D. M. (CNP_), cu domiciliul în C., ., nr.5, județ C. în contradictoriu cu intimat INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI C., cu sediul în ..
Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din data de 20.05.2015 și au fost consemnate în încheierea de ședință din acea dată, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, în temeiul art. 396 alin. 1 Cod proc. civilă, potrivit căruia în cazuri justificate, dacă instanța nu ia hotărârea de îndată, pronunțarea acesteia poate fi amânată pentru un termen care nu poate depăși 15 zile, a amânat pronunțarea la data de 04.06.2015 când, după ce a deliberat în secret, conform art. 395 Cod proc. civilă, a adoptat următoarea hotărâre:
INSTANȚA:
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei C. la data de 27.01.2015 sub nr._ petentul D. M. a solicitat anularea procesului verbal de contravenție . nr._/12.01.2015 întocmit de intimata I. Județean de Poliție C..
În motivarea plângerii, petentul a arătat, în esență, că în data de 12.01.2015 se afla la volanul autoturismului_ desfășurând activitatea de taximetrie când a fost oprit de echipajul de poliție motivându-i lipsa centurii și faptul că vorbea la telefonul mobil.
Se menționează de către petent că în fapt vorbea la stația mașinii și nu la telefonul mobil, iar centura nu o avea montată, deoarece în momentul în care agentul de circulație a efectuat semnal de oprire, a desprins-o în vederea prezentării actelor la control, astfel că în momentul în care agentul de circulație s-a apropiat de vehicul, aceasta nu era prinsă.
Apreciază petentul că, în analizarea plângerii, trebuie avută în vedere și evoluția social, mai ales pe fondul crizei economice, evoluție social care, de cele mai multe ori, devansează norma juridică.
Solicită petentul ca, în subsidiar, să se dispună înlocuirea sancțiunii amenzii cu avertismentul.
Intimata a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii ca nefondată, având în vedere că procesul verbal se bucură de o prezumție relativă de adevăr până la proba contrară și a depus documentația aferentă întocmirii procesului verbal constând în raportul de caz al agentului constatator.
În temeiul art. 258 Cod procedură civilă, instanța a încuviințat pentru ambele părți proba cu înscrisurile depuse la dosar, apreciindu-le ca fiind pertinente, concludente și utile pentru elucidarea situației de fapt și soluționarea cauzei.
Analizând actele și lucrările dosarului instanța reține următoarele:
În fapt, prin procesul verbal de contravenție . nr._/12.01.2015, încheiat de intimată, ora 16:35, petentul a fost amendată cu suma de 390 lei (195+195), reținându-se în fapt că în aceeași zi, a condus autoturismul cu numărul de înmatriculare_ pe . folosind telefonul mobil în actul conducerii fără a utiliza dispozitiv tip “mâini libere” și nu folosea centura de siguranță, fapte ce constituie contravențiile prevăzute de art. 36 alin. 3 și 1 din OUG nr. 195/2002.
Verificând, potrivit art. 34 al. 1 din O.G. nr. 2/2001, legalitatea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat, instanța reține că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu.
Instanța va analiza în cele ce urmează temeinicia procesului verbal de contravenție.
În prealabil, instanța reține că, deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că acesta face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku v. Franța, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga taxi Aktiebolag și Vulic v. Suedia, paragraf 113, 23 iulie 2002).
Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni v. Franța, hotărârea din 7 septembrie 1999).
Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A. v. România, hotărârea din 4 octombrie 2007).
Prin urmare, procesul verbal de contravenție se bucură de o prezumție relativă de veridicitate și autenticitate, care este permisă de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care contravenientului i se asigură accesul la justiție și dreptul la un proces echitabil, în sensul Convenției Europene a Drepturilor Omului.
În lumina acestor principii, instanța a efectuat toate demersurile pentru a-i asigura petentei dreptul la un proces echitabil, însă susținerile acestuia nu au fost dovedite.
Astfel, acesta a afirmat că purta centură de siguranță pe care a desfăcut-o în vederea prezentării actelor la control, împrejurare nedovedită însă, petentul făcând o simplă afirmație în acest sens.
Totodată, acesta nu a propus nicio probă în sensul că nu vorbea la telefonul mobil, ci la stația mașinii. Totodată, instanța reține că e greu de crezut că agentul constatator a putut confunda un telefon mobil cu stația mașinii.
În același timp, se observă că petentul nu a avut de formulat obiecțiuni la momentul întocmirii procesului verbal de contravenție, la rubric “obiecțiuni” fiind consemnat că acesta nu declară nimic.
În drept, potrivit art. 36 alin. 1 din OUG nr. 195/2002 conducătorii de autovehicule și persoanele care ocupă locuri prevăzute prin construcție cu centuri sau dispozitive de siguranță omologate trebuie să le poarte în timpul circulației pe drumurile publice, cu excepția cazurilor prevăzute în regulament, iar în conformitate cu at. 99 pct. 8 constituie contravenție și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa I de sancțiuni următoarele fapte săvârșite de către persoane fizice: . nerespectarea obligației pasagerilor aflați într-un autovehicul de a purta, în timpul deplasării pe drumurile publice, centura sau dispozitivele de siguranță omologate.
Iar conform art. 36 alin. 3 din același act normativ, conducătorilor de vehicule le este interzisă folosirea telefoanelor mobile atunci când aceștia se află în timpul mersului, cu excepția celor prevăzute cu dispozitive tip «mâini libere».
În ceea ce privește cererea formulate în subsidiar, cu privire la individualizarea sancțiunii amenzii, instanța reține în prealabil că potrivit art. 5 alin. 5 din OG nr. 2/2001, sancțiunea stabilita trebuie sa fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite.
Totodată, potrivit art. 21 alin. 2 sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelate date înscrise în procesul verbal.
Instanța apreciază că nu este oportună înlocuirea amenzii cu avertismentul, fapta de a folosi telefonul mobil în timpul conducerii autoturismului prezentând pericol, din moment ce acest lucru poate distrage atenția conducătorului auto, punându-se în pericol ceilalți participanți la traffic.
Totodată, se reține că petentul nu a indicat anumite circumstanțe personale de natura celor prevăzute de art. 21 alin. 2 din OG nr. 2/2001 care să permită instanței să analizeze dacă se impune sau nu reindividualizarea sancțiunii applicate.
Față de aceste considerente, instanța reține că petentul nu a înlăturat prezumția de temeinicie a procesului verbal de contravenție, astfel încât urmează să respingă plângerea în temeiul art. 34 din OG. nr. 2/2001, ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge plângerea formulată de petentul D. M. (CNP_), cu domiciliul în C., ., nr.5, județ C. în contradictoriu cu intimat INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI C., cu sediul în . ca neîntemeiată.
Cu drept de apel in termen de 30 de zile de la data comunicării.
Apelul se depune la Judecătoria C. sub sancțiunea nulității
Pronuntata, astazi, 04.06.2015, prin punerea solutiei la dispozitia partilor prin mijlocirea grefei instantei conform art. 396 alin. 2 C.proc.civ..
PREȘEDINTE, GREFIER,
Jud.U. A. T. E.
Red.Jud.U.A./20.07.2015/4 ex
Tehored.Gr.T.E./20.07.2015
emis 2 .>
| ← Pretenţii. Sentința nr. 4944/2015. Judecătoria CONSTANŢA | Revendicare imobiliară. Sentința nr. 6549/2015. Judecătoria... → |
|---|
