Plângere contravenţională. Sentința nr. 9936/2015. Judecătoria CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 9936/2015 pronunțată de Judecătoria CONSTANŢA la data de 17-09-2015 în dosarul nr. 7548/212/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA C.
SECȚIA CIVILĂ
Operator de date cu caracter personal nr. 3047
SENTINȚA CIVILĂ NR. 9936
ȘEDINȚA PUBLICĂ din data de 17.09.2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE : L. O.-I.
GREFIER: M. S.
Pe rol judecarea cauzei civile, având ca obiect plângere contravențională, acțiune formulată de petentul B. S.-D., cu domiciliul în C., ., ., ., în contradictoriu cu pe intimatul I. DE POLITIE AL JUDETULUI CONSTANTA - BIROUL RUTIER, cu sediul în C.,., județul C..
Dezbaterile asupra fondului și susținerile părților au avut loc în ședință publică din data de 10.09.2015, fiind consemnate în încheierea de la acea dată, parte integrantă din prezenta când, având în vedere prevederile art. 396 alin.2 Cod procedură civilă instanța a amânat pronunțarea la data de 17.09.2015, hotărând următoarele:
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei de fata, constată următoarele:
Prin plângerea înregistrată sub nr._ pe rolul Judecătoriei C., petentul B. S. D. a solicitat anularea procesului verbal . nr._ din 05.03.2015 încheiat de SPR Constanta.
În motivarea cererii s-a arătat, în esență, că, situația reținută în procesul verbal nu corespunde realității.Astfel, petentul precizează că a condus autoturismul pe bulevardul A. Lapusneanu dinspre bulevardul Tomis către bulevardul A. V., a virat la dreapta la intersecția cu . momentul virajului erau angajați în traversare numai pietoni pe sensul celalalt de mers al străzii Soveja, care nu trecuseră de axul drumului, pietoni cărora nu avea obligația să le acorde prioritate decât în momentul în care aceștia treceau pe sensul său de mers, ceea ce nu s-a întâmplat.
În drept, plângerea a fost întemeiată pe art.32 din OG2/2001.
Intimatul a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată.
În probațiune a fost administrată proba cu înscrisuri, 4 fotografii radar, copia certificatului de aprobare de model a aparatului radar, atestatul operatorului radar, buletinul de verificare metrologică și adresa nr._/21.05.2015 a Serviciului Rutier C..
Analizând în mod coroborat ansamblul probator administrat în cauză, instanța retine următoarele:
Petentul B. S. D. a fost sancționat întrucât, în ziua de 05.03.2015 a condus autoturismul marca Toyota cu numărul de înmatriculare_ pe . mun. C., dinspre Dacia și la intersecția cu . viraj dreapta și nu a acordat prioritate de trecere unui grup de pietoni angajați în traversare pe marcajul pietonal, pe culoarea verde a semaforului electric aflat în funcțiune, din partea stângă a conducătorului auto, pe același sens de mers, fapta fiind prevăzută și sancționată de art. 100 alin. 3 lit.b din O.U.G nr. 195/2002 privind circulația oe drumurile publice republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Cu privire la legalitatea procesului-verbal de contravenție, instanța reține ca acesta a fost întocmit cu respectarea art.16-17 din O.G 2/2001, cuprinzând toate mențiunile prevăzute de lege sub sancțiunea nulității absolute.
În referire la temeincia pocesului-verbal, instanța constată că susținerile petentului în sensul că la momentul virajului erau angajați în traversare numai pietoni pe sensul celalalt de mers al străzii Soveja, care nu trecuseră de axul drumului, nu corespund adevărului, fiind contrazise de fotografiile din care reiese fără echivoc că este vorba de mai mulți pietoni angajați în traversare regulamentară pe marcaj pietonal, care trecuseră de axul drumului, drumul având câte 3 benzi de circulație pe sensul de mers.
Sub aspectul temeiniciei procesului-verbal, instanța constată că situația de fapt reținută în procesul verbal de contravenție, care se bucură de prezumția de legalitate și temeinicie, a fost constatată de către agentul constatator prin propriile simțuri.
Deși în dreptul nostru intern contravențiile au fost scoase de sub incidența dreptului penal și procesual penal, în lumina jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului (cauzele Eanady c. Slovaciei, Ziliberberg c. Moldovei, Maszni c. României, A. c. României), acestea intră în sfera „acuzațiilor în materie penală” la care se referă primul paragraf al articolului 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și, în consecință, petentului îi sunt recunoscute și garanțiile specifice în materie penală din art. 6 Convenție printre care și prezumția de nevinovăție.
Însă, s-a statuat la nivel de principiu că simpla conferire de forță probantă unui înscris nu echivalează cu încălcarea prezumției de nevinovăție, ci poate fi considerată o modalitate de stabilire legală a vinovăției în sensul art. 6 alin. 2 din Convenția europeană a drepturilor omului. Interpretarea contrară ar fi de natură să perturbe în mod grav funcționarea autorităților statului făcând extrem de dificilă sancționarea unor fapte antisociale.
În decizia de inadmisibilitate din 28 iunie 2011 pronunțată în cauza I. P. c. României, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reiterat faptul că prezumțiile de fapt și de drept sunt comune tuturor sistemelor judiciare, Convenția neinterzicându-le în principiu. Ceea ce Convenția impune, însă, din perspectiva paragrafului 2 al art. 6 din Convenție, este tocmai ca o anumită proporție între acestea și prezumția de nevinovăție instituită în favoarea acuzatului, să fie respectată, fiind necesar a se ține cont în analiza proporționalității, pe de o parte, de miza concretă a procesului pentru individ și, pe de altă parte, de dreptul său la apărare (a se vedea, Salabiaku c. Franței, 7 octombrie 1988, par. 28; A. c. României, par. 60).
Procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției este un act juridic legal întocmit de către un funcționar public aflat în exercitarea atribuțiilor stabilite expres în acest sens de lege, astfel că, până la dovada contrară, se bucură de o prezumție de veridicitate, în sensul că cele arătate în cuprinsul său sunt elemente de fapt ce reprezintă adevărul, prezumție relativă, în sensul că i se permite presupusului contravenient ca, în cursul judecării plângerii sale, să administreze orice alte probe din care să rezulte faptul că cele arătate în conținutul procesului-verbal de constatare a contravenției sunt neadevărate. Prin urmare, petentul, trebuie să ceară instanței, în conformitate cu prevederile art. 255 C.pr.civ., încuviințarea și administrarea unor probe din care să rezulte contrariul.
Întrucât din probele administrate nu rezultă o altă situație de fapt decât cea consemnată în procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției, pe baza probelor aflate la dosar, instanța reține că acțiunea petentului întrunește elementele constitutive ale contravenției prevăzute de art. art. 100 alin. 3 lit.b din O.U.G nr. 195/2002 rep. privind circulația pe drumurile publice.
Față de aceste considerente, instanța apreciază că procesul-verbal de constatare a contravenției . nr._ din 05.03.2015 este legal și temeinic, astfel încât urmează să respingă plângerea ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE :
Respinge plângerea contravențională formulată de petentul B. S. D., cu domiciliul în C., ., ., ., împotriva procesului verbal de contravenție . nr._ din 05.03.2015 întocmit de intimatul I.P.J. CONSTANTA- Biroul Rutier,, cu sediul în C.,., județul C., ca neîntemeiată.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, la Judecătoria C..
Pronunțată astăzi, 17.09.2015, conform art.396 alin.2 C. prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.
PREȘEDINTE, GREFIER,
L. O.-I. M. S.
Red.jud.L.O.I./17.09.2015
Tehnored.M.S./30.09.2015
| ← Pretenţii. Sentința nr. 3442/2015. Judecătoria CONSTANŢA | Contestaţie la executare. Sentința nr. 8869/2015. Judecătoria... → |
|---|
