Plângere împotriva încheierii de carte funciară. Legea nr.7/1996, Art.52 alin.2. Sentința nr. 2015/2015. Judecătoria CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2015/2015 pronunțată de Judecătoria CONSTANŢA la data de 17-11-2015 în dosarul nr. 13525/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA C.
SECTIA CIVILĂ
Operator de date cu caracter personal nr. 3047
Sentința civilă nr._/2015
Ședința publică de la 17 Noiembrie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE L. I. P.
Grefier D. L.
Pe rol fiind, soluționarea acțiunii civile formulată de către petentul D. B. M., cu domiciliul în sector 5, București, .. 45-47, având ca obiect plângere împotriva încheierii de carte funciară (Art.52 alin.2 Legea nr.7/1996).
Dezbaterile asupra cauzei au avut loc în ședința publică din data de 09.11.2015 și au fost consemnate în încheierea de ședință din acea dată, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, în temeiul art.396 alin.1 C.proc.civ., potrivit căruia în cazuri justificate, dacă instanța nu ia hotărârea de îndată, pronunțarea acesteia poate fi amânată pentru un termen care nu poate depăși 15 zile, a amânat pronunțarea la data de 16.11.2015 și 17.11.2015 când, a hotărât:
INSTANTA
Petentul D. B. M. a înregistrat pe rolul Judecătoriei C., la data de 11.06.2015, plângere împotriva încheierii nr._/21.05.2015, emisă de O.C.P.I. C. – B.C.P.I. C., prin care a fost respinsă cererea sa de reexaminare, formulată împotriva încheierii nr._/06.04.2015.
În motivarea plângerii, petentul a arătat că cele două încheieri nu sunt temeinic motivate, relevând că soluționarea cererii sale de notare în cartea funciară a actului intitulat „procură”, s-a făcut fără citirea cererii sale și cu necunoașterea legii. Textele de lege reținute în încheierile respective nu au nicio legătură cu speța. Petentul a învederat că a solicitat notarea în cartea funciară a actului respectiv, din clauzele căruia rezultă că, pe lângă partea de mandat propriu-zis, mandanta a încasat prețul integral al cotei din dreptul de proprietate asupra terenului ce face obiectul mandatului, astfel încât în discuție nu este un simplu mandat de reprezentare, ci și un antecontract de vânzare – cumpărare cu prețul plătit integral anticipat. În consecință, petentul a susținut că actul intitulat „procură” se încadrează la mai multe variante prevăzute expres de art. 902 alineat 2 Cod Civil, anume, pct.8, 12, 13 și 14, care justifică admiterea cererii sale de notare.
În susținerea plângerii, petentul a depus înscrisuri.
O.C.P.I. C. a înaintat la dosarul cauzei copiile certificate ale documentelor care au stat la baza încheierii nr._ și copia certificată a cărții funciare CF_/EFORIE.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
La data de 23.03.2015, petentul a sesizat O.C.P.I. C. – B.C.P.I. C. cu o cerere prin care a solicitat notarea în cartea funciară a imobilului înscris în cartea funciară nr._ a orașului Eforie, a procurii speciale cu vânzare către sine însuși, cu plata prețului integral plătit mandantei – vânzătoare. În ceea ce privește actul juridic ce a justificat această cerere, petentul a indicat în cuprinsul cererii de înscriere, „procura specială și antecontract de vânzare”, actul fiind autentificat sub nr.1235/11.02.2012 la BNP F. D..
Prin încheierea_/07.04.2015, O.C.P.I. C. – B.C.P.I. C. a respins cererea petentului, motivat de faptul că notarea procurilor privind vânzarea nu se încadrează în prevederile art. 902 alineat 2 Cod Civil, cererea fiind respinsă în temeiul prevederilor art. 17 alineat 1 și 3 din Ordinul 700/2014.
Împotriva acestei încheieri, petentul a formulat cerere de reexaminare, cerere ce a fost respinsă prin încheierea nr._/21.05.2015, ce face obiect al plângerii cu care a fost sesizată Judecătoria C..
În urma analizei materialului probatoriu și a dispozițiilor legale aplicabile, instanța constată neîntemeiată plângerea petentului și o va respinge ca atare, reținând în sprijinul acestei soluții următoarele considerații:
În ceea ce privește înscrierile în cartea funciară, obiectul acestora și procedura de înscriere, dispozițiile legale aplicabile, pe care instanța le va avea în vedere, sunt cuprinse în Legea 7/1996 a cadastrului și publicității imobiliare și în Codul Civil:
Astfel, potrivit art. 24 alineatele 1 și 2 din Legea 7/1996:
„(1)Înscrierile în cartea funciară sunt: intabularea, înscrierea provizorie și notarea.
(2)Cazurile, condițiile și regimul juridic al acestor înscrieri sunt stabilite de Codul civil, iar procedura de înscriere în cartea funciară, de prezenta lege și de regulamentul aprobat prin ordin cu caracter normativ al directorului general al Agenției Naționale.”
De asemenea, în conformitate cu art. 28 alineatele 1 și 2 din același act normativ:
„(1)Cererea de înscriere în cartea funciară se va depune la birourile teritoriale ale oficiului teritorial și va fi însoțită de înscrisul original sau de copia legalizată de pe acesta, prin care se constată actul sau faptul juridic a cărui înscriere se cere; copia legalizată se va păstra în mapa biroului teritorial.
(2)În cazul hotărârii judecătorești, se va prezenta o copie legalizată, cu mențiunea că este definitivă și irevocabilă.”
Art. 881 cod civil reglementează felurile înscrierilor în cartea funciară, în alineatul 3 stabilindu-se că „înscrierea provizorie și notarea se fac numai în cazurile anume prevăzute de lege.”
Notarea este reglementată de Codul Civil, în capitolul III, intitulat „Notarea unor drepturi, fapte și raporturi juridice”, al titlului VII din cartea a III-a, „Despre bunuri”.
Art. 902 cuprinde în alineatul 2 o enumerare a drepturilor, faptelor și raporturilor juridice supuse notării, conținând, de asemenea, mențiunea că acestea se adaugă la „alte cazuri prevăzute de lege”, fiind identificate la pct. 8, „interdicția convențională de înstrăinare sau grevare a unui drept înscris”, la pct.12, „antecontractul și pactul de opțiune”, la pct.13, „dreptul de preempțiune născut din convenții” și la pct. 14, „intenția de a înstrăina sau de a ipoteca”.
Art. 903 indică actele sau faptele care pot fi notate în cartea funciară, cu prevederea expresă că acestea se vor putea nota „fără … ca opozabilitatea față de terți să depindă de această înscriere”, la pct. 3 fiind prevăzute „orice alte fapte sau raporturi juridice care au legătură cu imobilul și care sunt prevăzute în acest scop de lege.”
Notarea intenției de a înstrăina sau ipoteca este reglementată de dispozițiile art. 904 Cod Civil, prin alineatul 1 stabilindu-se că „Proprietarul unui imobil poate cere ca intenția sa de a înstrăina sau de a ipoteca în folosul unei anumite persoane să fie notată, arătând în acest din urmă caz și suma ce corespunde obligației garantate.”
În speță, instanța constată că petentul, prin cererea din 23.03.2015, a solicitat notarea procurii autentificate sub nr.1235/11.10.2012, la BNP F. D., iar prin plângerea formulată acesta apreciază că, în cauză, actul respectiv se înscrie în variantele prevăzute de art. 902 pct. 8, 12, 13, 14 .
Verificând această procură, instanța reține că:
În primul rând, această procură este un act unilateral, înscriindu-se în definiția prevăzută de art. 1324 Cod Civil.
De asemenea:
Nu sunt incidente dispozițiile art. 902 pct.8, întrucât acestea se referă la interdicția convențională de înstrăinare. Or, în speță, nu se poate vorbi de o asemenea situație, nefiind îndeplinite condițiile prevăzute de art. 627 Cod Civil referitoare la clauza de inalienabilitate.
Petentul a invocat, de asemenea, pct. 12 al art. 902, apreciind că procura reprezintă, de fapt, și un antecontract de vânzare – cumpărare.
În ceea ce privește notarea antecontractelor și a pactelor de opțiune, art. 906 alineat 1 Cod Civil, prevede în mod expres condițiile în care poate opera, printre acestea numărându-se și aceea ca antecontractul să prevadă termenul în care urmează a fi încheiat contractul, „sub sancțiunea respingerii cererii de notare.”
Analizând procura, se observă că aceasta cuprinde mandatul acordat petentului de a-și vinde sieși cota – parte din imobil, la prețul de 15.000 lei, fără a fi precizat termenul în care se va încheia contractul.
Astfel, și daca s-ar considera că această manifestare de voință îmbracă forma unei promisiuni unilaterale de vânzare, așa cum susține petentul, în lipsa prevederii termenului de încheiere a contractului de vânzare – cumpărare, față de dispozițiile art. 906 alineat 1 Cod Civil, mai sus arătate, instanța apreciază că respingerea cererii de notare este corectă.
În ceea ce privește dreptul de preempțiune la care se referă pct. 13 al art. 902, instanța constată că, în cauză nu se poate reține existența, în favoarea petentului, a unui astfel de drept, care ar rezulta din procură, nefiind îndeplinite condițiile prevăzute de art. 1730 și următoarele Cod Civil.
Nu în ultimul rând, petentul a susținut că procura cuprinde și intenția de înstrăinare a imobilului, putând fi notată, astfel, în cartea funciară, în temeiul art. 902 pct. 14 Cod Civil.
Așa cum s-a arătat mai sus, potrivit art. 904 alineatul 1, proprietarul imobilul este cel care poate cere notarea intenției de a înstrăina, calitate pe care petentul nu o justifică.
În ceea ce privește dispozițiile pct. 3 ale art. 903, acestea prevăd ca actele sau faptele pentru care se solicită notarea să aibă legătură cu imobilul, dar și cerința ca acestea să fie prevăzute în acest scop de lege. În speță, instanța, constată că nu sunt îndeplinite cumulativ cele două condiții, în sensul că, deși mandatul se referă la imobilul înscris în cartea funciară, nu este îndeplinită cealaltă condiție, referitoare la prevederea în acest scop de lege.
Pentru aceste motive, plângerea petentului va fi respinsă ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge ca neîntemeiată plângerea formulată de petentul D. B. – M. cu domiciliul în sector 5, București, .. 45-47, împotriva încheierii de reexaminare nr._ din data de 21.05.2015.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare. Apelul se depune la Judecătoria C..
Pronunțată azi, 17.11.2015, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.
Președinte, Grefier
L. I. P. D. L.
Red.jud. LIP/16.12.2015
| ← Actiune in raspundere contractuala. Sentința nr. 20/2015.... | Acţiune în constatare. Sentința nr. 17/2015. Judecătoria... → |
|---|
