Pretenţii. Sentința nr. 419/2015. Judecătoria CONSTANŢA

Sentința nr. 419/2015 pronunțată de Judecătoria CONSTANŢA la data de 22-01-2015 în dosarul nr. 748/212/2011*

Dosar nr._

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA C. – SECȚIA CIVILĂ

Operator de date cu caracter personal nr. 3047

SENTINȚA CIVILĂ NR. 419

Ședința publică din data de 22.01.2015

COMPLETUL CONSTITUIT DIN:

PREȘEDINTE: A. R. P.

GREFIER: M. R.

Pe rol soluționarea cauzei civile având ca obiect pretenții, acțiune formulată de reclamantul A. Ț. ASIGURĂRI SA, în contradictoriu cu pârâtul G. C..

Dezbaterile asupra fondului au avut loc in ședința publică din data de 08.01.2015 și au fost consemnate prin încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta, cand instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat succesiv pronunțarea la data de 15.01.2015 și la data de 22.01.2015când a pronunțat următoarea hotărâre:

INSTANȚA

Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin cererea formulată și înregistrată la Judecătoria C. sub nr. de dosar_, reclamanta A. T. ASIGURARI SA. l-a chemat în judecată pe pârâtul G. C., solicitând instanței ca în urma probelor ce se vor administra să pronunțe o sentință prin care să fie obligat pârâtul la plata sumei de 37.379,61 lei, reprezentând despăgubiri acordate persoanei păgubite, precum și obligarea pârâtului la plata dobânzii legale aferente debitului în cuantum de 5.678,71 lei sumă calculată până la data de 31.12.2010, precum și la plata dobânzii legale raportată la suma reprezentând despăgubiri achitate în dosarul de daună și calculată pentru perioada cuprinsă de la data de 01.01.2001 și până la momentul plății efective, cu cheltuieli de judecată.

În motivare reclamanta a arătat că la data de 13.04.2008 a avut loc un eveniment rutier soldat cu avarierea autovehiculului marca Ford, tipul Mondeo, cu nr. de înmatriculare B133403, proprietatea S.C. MOTORACTIVE IFN S.A, asigurat CASCO la societatea reclamantă.

Urmare a prejudiciului cauzat, asigurătorul CASCO a plătit asiguratului despăgubirea în valoare de 37.379,61 lei.

A mai precizat reclamanta că urmare a cercetărilor efectuate de organele de poliție au constatat culpa exclusivă a pârâtului pentru apariția evenimentului rutier, conform adresei nr._/13.04.2008, întrucât pârâtul s-a angajat în traversarea drumului public prin loc nepermis și fără să se asigure.

În drept cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 998-999 Cod civil, art. 22 din Legea 136/1995, OG 9/2000.

În susținerea cererii, reclamanta a depus la dosarul cauzei, în copie, un set de înscrisuri (filele 5-15).

Legal citat, pârâtul a formulat întâmpinare solicitând respingerea cererii de chemare în judecată ca nefondată, întrucât nu se face vinovat de producerea evenimentului rutier produs la data de 13.04.2008.

Instanța a încuviințat și administrat în cauză pentru ambele părți proba cu înscrisuri, proba testimonială, proba cu interogatoriu și proba cu expertiză tehnică auto.

Prin sentința civilă nr._/23.10.2012, Judecătoria C. a admis în totalitate pretențiile reclamantei.

Împotriva acestei sentințe, pârâtul G. C. a formulat recurs, astfel că prin Decizia civilă nr. 1032/19.12.2013 pronunțată de Tribunalul C., secția a-II-a civilă, a fost admis recursul, s-a casat sentința recurată și s-a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare. Astfel, instanța de control a dat îndrumări în ceea ce privește justa soluționare a cauzei, apreciind că la rejudecarea fondului se impune ca prima instanță să aibă în vedere și criticile pârâtului referitoare la dinamica producerii accidentului tocmai în raport de schița accidentului, prin suplimentare de probatorii.

Primind cauza spre rejudecare la Judecătoria C., aceasta a fost reînregistrată sub nr. de dosar_ .

Astfel, la soluționarea cauzei, instanța a administrat în cauză pentru ambele părți proba cu înscrisuri, proba testimonială, proba cu interogatoriu și proba cu expertiză tehnică auto, dispunând totodată suplimentarea probatoriului prin efectuarea unui supliment la expertiza tehnică auto cu un nou obiectiv, respectiv stabilirea dinamicii producerii incidentului rutier cu luarea în considerare de către expert a schiței accidentului existentă la fila 61 în dosarul de recurs, fiindu-i comunicate expertului și copii de pe filele 55-61 din dosarul de recurs, pentru a putea fi analizate cu ocazia efectuării acestui supliment la expertiză.

Analizând întregul material probator al cauzei, instanța reține următoarea situație de fapt:

La data de 13.04.2008, pârâtul s-a angajat în traversarea pe .. București prin loc nepermis și fără să se asigure, fiind lovit și producând avarii autoturismului marca Ford cu nr. de înmatriculare B133403, asigurat CASCO la societatea reclamantă și a autoturismului marca DAEWOO având nr. de înmatriculare_ ce era parcat pe ..

Prin adresa nr._/13.04.2008 I.P.J. C. – Serviciul Poliției Rutiere, s-a constatat culpa exclusivă a pârâtului G. C. care a traversat prin loc nepermis și fără să se asigure, încălcând prevederile art. 167 din Regulamentul de aplicare a OUG 195/2002. Astfel, potrivit dispozițiilor art. 167 din RAOUG nr. 195/2002, se interzice pietonilor și persoanelor asimilate acestora, pct.d) să traverseze drumul public prin alte locuri decât cele permise.

În urma accidentului rutier a fost deschis dosarul de daună CA_, fiind achitată de către CASCO suma de 10.618 EURO lei persoanei păgubite (echivalent în lei 37.379,61 lei), conform extrasului de cont (fila 5 dosar).

La momentul producerii evenimentului rutier, autoturismului marca Ford cu nr. de înmatriculare B133403, proprietatea S.C. MOTORACTIVE IFN S.A, deținea o poliță de asigurare CASCO la societatea reclamantă valabilă pentru perioada 19.09._10.

Potrivit art. 22 din Legea nr. 136/1995 privind asigurarile si reasigurarile in Romania „in limitele indemnizatiei platite în asigurarile de bunuri si de raspundere civila, asiguratorul este subrogat în toate drepturile asiguratului sau ale beneficiarului asigurarii contra celor raspunzatori de producerea pagubei”.

Subrogarea asiguratorului decurge din contractul de asigurare încheiat fiind aplicabile reglementarile din dreptul comercial, regula fiind ca persoana vinovata de producerea unui prejudiciu sa suporte în final acest prejudiciu

Astfel, pentru a opera dispozitiile legale mai sus mentionate trebuie sa fie indeplinite conditiile raspunderii civile delictuale, respectiv: existenta unui prejudiciu, existenta unei fapte ilicite, a legaturii de cauzalitate intre fapta ilicita si producerea prejudiciului si vinovatia faptuitorului .

În virtutea principiului accesorialitatii, fapta ilicita prin care se produce un prejudiciu, în speta o fapta civila, capata caracter comercial datorita strânsei legaturi cu contractul de asigurare, calificat de lege ca fiind act comercial si în temeiul caruia asiguratorul se subroga în drepturile asiguratului pentru recuperarea despagubirile platite.

Întrucât în materie comerciala nu exista o reglementare expresa a raspunderii delictuale, în conformitate cu art. 1 cod comercial se va aplica legea civila, tertul urmând a raspunde în temeiul art. 998 si urm. cod civil.

Potrivit art. 998-999 C.Civ, „orice faptă a omului, care cauzează altuia prejudiciu, obligă pe acela din a cărui greșeală s-a ocazionat, a-l repara”, „omul fiind responsabil nu numai pentru prejudiciul ce a cauzat prin fapta sa, dar și de acela ce a cauzat prin neglijența sau imprudența sa”.

Din interpretarea acestor prevederi legale rezultă că pentru angajarea răspunderii civile delictuale este necesar să fie întrunite în mod cumulativ mai multe condiții, și anume: existența unei fapte ilicite, vinovăția celui căruia i se impută fapta ilicită, existența unui prejudiciu și existența unei legături de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu.

Din adresa nr._/13.04.2008 emisă de I.P.J. C. – Serviciul Poliției Rutiere, s-a constatat culpa exclusivă a pârâtului G. C. care a traversat prin loc nepermis și fără să se asigure, încălcând prevederile art. 167 din Regulamentul de aplicare a OUG 195/2002. Astfel, potrivit dispozițiilor art. 167 din RAOUG nr. 195/2002, se interzice pietonilor și persoanelor asimilate acestora, pct.d) să traverseze drumul public prin alte locuri decât cele permise.

Din concluziile expertului auto, reținem că la observarea intenției de traversare a pietonului, șoferul autoturismului Ford cu nr. de înmatriculare B133403, respectiv numitul G. M. care circula cu o viteză mică de 24 km/h l-a avertizat sonor pe pârât, însă acesta din urmă și-a continuat traversarea accelerând ritmul exact în direcția spre care se îndrepta autoturismul Ford, astfel că deși șoferul a reușit să evite impactul frontal cu pietonul, totuși pârâtul a fost atins în partea superioară a gambei stângi, cauzându-i o fractură de cap femural.

Astfel, coroborând cele menționate de organul constatator cu ocazia verificării stării de fapt de la locul accidentului rutier cu declarația martorului audiat în fața instanței dar și cu concluziile expertului tehnic auto M. L.-C. menționate în cadrul expertizei auto efectuată în cauză, reținem faptul că vinovat de producerea accidentului se face pârâtul G. C. – pieton – care în data de 13.04.2008, pe .. București a traversat drumul public prin loc nepermis, încălcând prevederile art. 167 din RAOUG nr. 195/2002.

De asemenea, reținem că potrivit rezoluției nr. 09.04.2009 s-a confirmat neînceperea urmăririi penale față de numitul G. M. sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art. 184 alin. 2 și 4 C.p. întrucât nu sunt îndeplinite elementele constitutive ale infracțiunii.

In consecinta, instanta apreciază ca in speta sunt indeplinite conditiile raspunderii civile delictuale, existand o fapta ilicita reprezentata de accidentul produs autoturismului marca Ford cu nr. de înmatriculare B133403, asigurat CASCO conform poliție de asigurare depușă la dosarul cauzei, pârâtul fiind cel care a produs avariile reținute în nota de constatare.

Totodata, prin actele depuse la dosar s-a dovedit si existenta unui prejudiciu in valoare de 37.379,61 lei, legatura de cauzalitate dintre fapta ilicita si prejudiciu cauzat rezultand din înscrisurile depuse la dosar, precum si culpa paratului constatata prin adresa nr._/13.04.2008 I.P.J. C. – Serviciul Poliției Rutiere, din declarațiile martorului G. M. și din concluziile raportului de expertiză tehnică auto.

Prin coroborarea tuturor probelor administrate în fața instanței de judecată, instanta apreciază ca sunt indeplinite conditiile prevazute de art. 22 din Legea nr. 136/1995, pentru exercitarea actiunii in regres de catre reclamanta, motiv pentru care constată cererea întemeiata, astfel că va obliga pârâtul să plătească reclamantei suma de 37.379,61 lei reprezentând despăgubiri.

Cu privire la capătul de cerere prin care se solicită obligarea pârâtului la plata dobânzii legale calculată până la data de 31.12.2010, și dobânda legală calculată de la data de 01.01.2011 până la data plății integrale instanța reține că este întemeiat având în vedere următoarele:

Potrivit art. 2 din O.G. nr. 9/2000 – În cazul în care, potrivit dispozițiilor legale sau prevederilor contractuale, obligația este purtătoare de dobânzi fără să se arate rata dobânzii, se va plăti dobânda legală.

Potrivit art. 3 din O.G. nr. 9/2000 – Dobânda legală se stabilește, în materie comercială, la nivelul dobânzii de referință a Băncii Naționale a României. Potrivit art. 7 din Codul comercial, sunt comercianți cei care fac fapte de comerț, având comerțul ca o profesiune obișnuită, și societățile comerciale.

Potrivit art. 43 C. . lichide și plătibile în bani produc dobândă de drept din ziua când devin exigibile.

Dispozițiile normative mai sus indicate sunt incidente în speță, având în vedere faptul că prin decizia nr. XXIII din 19 martie 2007, pronunțată de ÎCCJ, secțiile unite, în recursul în interesul legii, s-a stabilit că acțiunea în regres exercitată de asigurator împotriva persoanelor culpabile de producerea unui accident este de natură comercială și nu civilă.

Prin urmare, instanța va admite și capătul de cerere privind obligarea pârâtului la plata dobânzilor legale pentru perioada solicitată și va obliga pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 5.678,71 lei, reprezentând dobânda legală calculată de la data scadenței și până la data de 31.12.2010, conform înscrisului depus la dosarul cauzei fila 4, dar și în continuare până la momentul achitării debitului în integralitate, cuantumul acestei sume urmând să fie stabilit la acel moment, fie prin înțelegere, fie de către executorul judecătoresc în temeiul art. 3712 alin. (2) C. proc. civ.

În ceea ce privește cheltuielile de judecată, în conformitate cu dispozițiile art. 274 C. proc. civ., cererea reclamantei de obligare a pârâtului la plata cheltuielilor de judecată este întemeiată, având în vedere faptul că acesta din urmă se află în se află în situația cerută de textul de lege, respectiv aceea de a fi căzut în pretenții.

În aceste condiții, pârâtul urmează să fie obligată la plata către reclamantă a sumei de 3938 lei, reprezentând cheltuieli de judecată, respectiv taxă judiciară de timbru, timbru judiciar și onorariu expert.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite acțiunea civilă formulată de reclamanta . SA, cu sediul procesual ales în C., .. 1, jud. C., în contradictoriu cu pârâtul G. C., cu domiciliul în C., ., ., ., și în consecință:

Obligă pârâtul G. C. să plătească reclamantei suma de 37.379,61 lei reprezentând despăgubiri achitate de reclamantă în dosarul de daună CA657076.

Obligă pârâtul G. C. să plătească reclamantei dobânda legală aferentă debitului datorat, respectiv suma de 5.678,71 lei calculată până la data de 31.12.2010, precum și în continuare, până la data achitării integrale a debitului.

Obligă pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 3938 lei cu titlu cheltuieli de judecată.

Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 22 ianuarie 2015.

P., GREFIER,

A. R. P. M. R.

Red.jud.A.R.P.

Tehno. Red. M.R.

4ex/04.05.2015

Emis 2 .>

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Pretenţii. Sentința nr. 419/2015. Judecătoria CONSTANŢA