Pretenţii. Sentința nr. 7561/2015. Judecătoria CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 7561/2015 pronunțată de Judecătoria CONSTANŢA la data de 24-06-2015 în dosarul nr. 7561/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA C.
SECTIA CIVILA
Dosar nr._
Sentința civilă nr.7561
Ședința publică de la 24 iunie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE C.-D. I.
GREFIER L. A. M.
Pe rol judecarea cauzei Civile privind pe reclamant E. G., domiciliat in sector 2, București, . și pe pârât E. C., domiciliat in C., ., ., . ca obiect pretenții.
Dezbaterile asupra cauzei au avut loc în sedinta publica din data de 10.06.2015 și au fost consemnate în încheierea de ședință din acea dată, încheiere ce face corp comun cu prezenta, pentru când, instanța având nevoie de timp pentru a delibera a dispus amânarea pronunțării la data de 24.06.2015 .
INSTANȚA
Asupra acțiunii civile:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 2 București sub nr._ la data de 18.03.2013, reclamantul Echimov G. a solicitat ca în contradictoriu cu pârâtul Echimov C. acțiune în revocare pentru ingratitudine și pentru neexecutarea sarcinilor asumate respectiv finalizarea apartamentului și întreprinderea unei afaceri în turism la Societatea Neptun Olimp C., convenite în comun în baza înțelegerilor verbale și restituirea sumei de 4000 usd, a beneficiilor și dobânzile însușite în cuantum de 5000 lei, daune morale în cuantum de 2500 lei, daune materiale în cuantum de 2500 lei și cheltuieli de judecată fond și recurs, în cuantum de 1860 și 738 lei.
În motivarea cererii se arată că:
-a propus paratului in anul 1999 sa investească in apartamentul sau din București, suma de 2000 USD pentru a achita diferența prețului de cumpărare a apartamentului situat in Blocul S4, iar paratul a fost de acord., apartamentul urmând a fi împărțit. Paratul i-a remis suma de 2000 USD dupa trei zile si i-a spus ca trebuie să îi restituie, motiv pentru care reclamantul a retras propunerea de a împărți apartamentul frățește
- dupa un an și jumătate in vara anului 2000 a primit un avans de 1000 usd pentru a vinde apartamentul, iar in noiembrie 2000 a încheiat actul de vânzare –cumpărare și a primit restul de_ usd
- in noiembrie 2000, dupa trei zile de la înstrăinarea apartamentului i-a restituit paratului suma de 2000 usd și i-a dat 8000 usd pentru investiții in turism cu obligatia sa administreze paratul aceasta afacere
- paratul l-a amenințat, jignit si i-a dat ultimatum
- paratul a investit cei 8000 usd in turism
- reclamantul i-a facut cadu fiicei paratului 1000 usd pentru un calculator, iar în rulare au ramas 7000 usd in martie 2005.
- solicita restituirea sumei de 4000 usd
În drept, s-au invocat disp.art. 163 cpc, 942 și 943 cod civil, 1020 și 1021 cod civil.
La data de 19.11.2013 reclamantul a depus precizări prin care a arătat că valoarea pretențiilor este de 4000 usd. La cursul valutar din 19.11.2013, respectiv 13.161,60 lei, acțiunea având ca obiect revocarea donației pentru ingratitudine și neexecutarea sarcinilor.
Acțiunea a fost legal timbrată, conform chitanței de la fila 90 din dosar, în copie, cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 769 lei.
Pârâtul a depus întâmpinare prin care a invocat excepția necompetenței teritoriale, excepția insuficientei timbrări, excepția prescripției dreptului la acțiune și respingerea acțiunii, arătând următoarele:
pretinsele fapte de ingratitudine, respectiv asa - zisele injurii adresate de către subsemnatul prin corespondenta purtată precum si „comportamentul josnic" pe care l-ar fi avut în momentele în care reclamantul a suferit intervenții chirurgicale, s-au petrecut înainte de anul 2006, an în care reclamantul a formulat prima cerere de chemare în judecată împotriva paratului. Or, art. 1024 cod civil stabilește că termenul de prescripție pentru acțiunea în care se solicită revocarea pentru ingratitudine a donației, este de un an din ziua în care donatorul a știut că donatarul a săvârșit fapta de ingratitudine, iar în ceea ce privește capătul de cerere referitor la revocarea donației pentru neîndeplinirea sarcinilor, asa-zisele sarcini dispuse în sarcina sa au fost convenite, după cum pretinde reclamantul, cu foarte mult timp în urmă. Astfel, sarcina de a investi în apartamentul reclamantului ar fi trebuit să fie îndeplinită, potrivit spuselor acestuia, în anul 1999, iar sarcina de a investi în turism la societatea Neptun-Olimp ar fi trebuit îndeplinită în anul 2000, an în care reclamantul pretinde că i-ar fi trimis în acest scop 8000 USD obținuți din vânzarea apartamentului. Art. 1027 alin. (3) Cod civil stabilește că dreptul la acțiunea prin care se solicită revocarea donației pentru neexecutarea sarcinii se prescrie în termen de 3 ani de la data la care sarcina trebuia executată
- prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 2 sub nr._/300/2006, reclamantul E. G., a solicitat obligarea acestuia la plata sumei de 6000 dolari SUA, pe care pretindea că i-a oferit-o în vederea realizării unei investiții în turism, în numele său, precum și a beneficiilor și dobânzilor realizate de mine din anul 2000 până în momentul introducerii cererii, precum și a daunelor morale și materiale, solicitând totodată și obligarea la cheltuieli de judecată. Prin sentința civilă nr. 1541/28.02.2007, pronunțată de Judecătoria Sectorului 2 București, a fost admisă excepția prescripției dreptului la acțiune, pe care a invocat-o, fiind respinsă, pe cale de consecință, cererea promovată de reclamant ca prescrisă. împotriva acestei sentințe, reclamantul a formulat recurs. Prin decizia civilă nr. 124/24.01.2008, pronunțată de Tribunalul București, Secția a V-a Civilă, a fost admis recursul formulat de recurentul-reclamant E. G., sentința civilă menționată anterior, fiind casată, iar cauza a fost trimisă spre rejudecare aceleiași instanțe. Cauza a fost reînregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 2 București în data de 23.05.2008, sub nr._ .Rejudecând cauza, Judecătoria Sectorului 2 București a respins cererea reclamantului ca neîntemeiată, prin sentința civilă nr. 6328/04.06.2010, instanța de fond apreciind că nu există temei juridic pentru restituirea prestației efectuate de reclamant în temeiul unui act juridic în vigoare, din acest motiv neputând acorda nici dobânzi, nici daune morale ori materiale.Împotriva sentinței civile nr. 6328/04.06.2010 pronunțată de Judecătoria Sectorului 2 București, reclamantul E. G. a formulat recurs.Prin decizia civilă nr. 517/23.02.2011 pronunțată de Tribunalul București în dos. nr._/3/2010 a fost respins recursul reclamantului ca nefondat.Împotriva deciziei sus menționate s-a formulat contestație în anulare care a fost inregistrată sub nr._, cale de atac ce a respinsă ca tardiv formulată de către Tribunalul București, prin decizia civilă nr. 332/01.02.2013.Împotriva deciziei civile nr. 332/01.02.2013 a Tribunalului București reclamantul din prezenta cauză a formulat „o contestație în anulare specială" ( în fapt, un recurs ), acesta fiind înregistrat sub nr._/3/2013, dosar ce a avut termen de judecată pe data de 12.03.2014
- nu este real faptul că reclamantul E. G. i-ar fi donat vreodată vreo sumă de bani, pretinzând în schimb ca acesta să realizeze vreo investiție în apartamentul său sau să achiziționeze acțiuni la societatea NEPTUN OLIMP.Singura înțelegere, încheiată la cererea expresă a reclamantului, a fost ca să-i procure suma de 2.000 USD pentru ca acesta să poată achita prețul apartamentului primit prin repartiție de la ICRAL, în cazul în care nu ar fi primit această sumă ar fi fost nevoit să renunțe la apartament.A reușit să procure suma de 2000 USD, în interval de câteva zile, (împrumutând-o de la un coleg), iar fratele sau mi-a promis că în momentul în care va înstrăina apartamentul, prețul obținut va fi împărțit între aceștia„ frățește "adică fiecare va primi jumătate din prețul apartamentului.Desi ulterior reclamantul a reușit să vândă aparatamentul, la prețul de 24.000 USD, acesta a refuzat să-i remită vreo sumă de bani asa cum a promis, paratul reușind cu mare dificultate să-1 convinga să-i restituie chiar si suma de 2.000 USD, pentru a-i restitui colegului sau împrumutul. În cele din urmă, reclamantul i-a mai achitat, în mai multe transe, suma de 4.000 USD, însă ulterior a recuperat de la acesta suma de 2.000 USD, prin diverse tertipuri.Astfel, fiind internat la Spitalul Elias, reclamantul l-a contactat telefonic si l-a rugat să-1 ajute cu suma de 1.000 USD, banii săi fiind depuși în depozite bancare, el nedorind să piardă dobânda. A doua zi s-a deplasat la spital si i-a oferit această sumă. După cca. 1 lună, reclamantul l-a sunat din nou, spunându-i că se află la Centrul de recuperare Otopeni si i-a cerut încă 1.000 USD, nedorind să lichideze depozitele bancare proprii, sumă pe care de asemenea i-a pus-o la dispoziție.Așadar, susținerile reclamantului potrivit căruia l-ar fi abandonat în momentele în care a suferit intervenții chirurgicale, necontactându-1 nici măcar la telefon, sunt lipsite de orice bază reală. În ceea ce privește pretinsa investiție comună în turism, aceasta este invenția reclamantului. În anul 2000 nici nu putea exista o astfel de înțelegere privind achiziționarea de acțiuni la S.C. NEPTUN-OLIMP S.A, întrucât abia în luna mai 2001 a apărut HG nr. 436/03.05.2001, privind privatizarea societăților comerciale din turism, în care este menționată si societatea NEPTUN - OLIMP, iar privatizarea efectivă a acesteia a început abia la sfârșitul anului 2001.Toată această „construcție mincinoasă" privind asa - zisele investiții realizate din banii acestuia, a fost imaginată de către reclamant atunci când acesta a aflat de la parat despre privatizarea societății NEPTUN-OLIMP prin metoda MEBO, urmând a fi înființată Asociația Salariaților pentru Privatizare (PAS), al cărei viceprededinte paratul a fost ales.Ulterior însă, Ministerul Turismului a adoptat o altă metodă de privatizare, respectiv divizarea societății si vânzarea activelor prin licitație, dispunând lichidarea Asociației Salariaților pentru Privatizare .Refuzând să-i acorde suma de bani ce i se cuvenea potrivit promisiunii făcute (jumătate din prețul apartamentului înstrăinat), reclamantul a început să vehiculeze ideea că i-ar fi oferit diverse sume de bani (6.000 USD, 8.000 USD, 10.000 USD ), probabil de teamă că paratul îi va pretinde suma promisă si că îl va acționa în instanță
- suma de 4.000 USD, pe care reclamantul i-a oferit-o (si din care i-a returnat 2.000 USD ), nu a reprezentat niciodată o donație - dar manual din partea acestuia, ci doar plata parțială a sumei pe care i-o datora din vânzarea apartamentului, potrivit înțelegerii verbale dintre aceștia. Prin urmare, nefiind vorba de o donație, în cauză nu poate fi solicitată revocarea acesteia.Donația este în esență un act irevocabil, iar cazurile de revocare a acesteia pentru ingratitudine, nu sunt în nici un caz incidente în cauză.Astfel, reclamantul nu poate să dovedească săvârșirea de către parat a vreuneia dintre faptele limitativ enumerate de art. 1023 Cod Civil, respectiv: un atentat la viata donatorului sau a unei persoane apropriate acestuia, săvârșirea de fapte penale, cruzimi sau injurii grave fată de donator sau refuzul nejustificat de a-i asigura alimente donatorului ajuns în nevoie.În ceea ce privește revocarea donației pentru neexecutarea sarcinii, nu a existat niciodată vreo înțelegere între aceștia referitoare la o investiție comună în acțiuni la societatea NEPTUN-OLIMP.
Prin sentința civilă nr. 9861/24.09.2014 Judecătoria Sectorului 2 București a declinat soluționarea cauzei în favoarea Judecătoriei C..
La data de 30.01.2015, reclamantul a depus precizări prin care a solicitat obligarea pârâtului la plata sumei de 4000 usd, a beneficiilor și dobânzilor însușite în urma rulării dolarilor din 2000 până în prezent, în cuantum de 5000 lei, a daunelor materiale în cuantum de 3000 lei, a daunelor morale în cuantum de 2500 lei și a cheltuielilor de judecată.
Cererea completatoare a fost legal timbrată cu suma de 750 lei.
La termenul din 10.06.2015, instanța a pus în discuție acordul pârâtului pentru cererea completatoare, iar față de opoziția pârâtului, instanța a dispus continuarea judecării cauzei numai cu privire la cererea inițială, prin raportare la disp. art. 204 cpc.
La termenul din 10.06.2015 instanța a dispus unirea cu fondul cauzei a excepției prescripției.
Instanța a încuviințat pentru ambele părți proba cu înscrisuri.
Analizând cu prioritate excepția prescripției dreptului material la acțiune, in temeiul art. 248 cpc, instanța reține următoarele:
Reclamantul afirmă că a efectuat o donație cu sarcini în favoarea pârâtului în cuantum de 4000 usd, în anul 2000, acesta urmând a efectua investiții în turism.
Se arată că pârâtul i-a adus jigniri la 1 mai 2006, i-a dat un ultimatul la 08.08.2005 și l-a amenințat.
De asemenea reclamantul arată că i-a dat pârâtului suma de 8000 usd, în anul 2000 pentru investiții.
Potrivit art. 829 cod civil din 1864, donațiunea intre vii se revoca, pentru neîndeplinirea condițiilor cu care s-a făcut, pentru ingratitudine si pentru naștere de copii in urma donațiunii.
Potrivit art. 833 alin.1 cod civil din 1864, cererea de revocare pentru ingratitudine trebuie făcuta in termen de un an din ziua faptului, sau din ziua când donatorul a cunoscut faptul.
Iar potrivit art. 1020 și 1021 cod civil din 1864, condiția rezolutorie este subînțeleasă totdeauna în contractele sinalagmatice, în caz când una din părți nu îndeplinește angajamentul său, într-acest caz, contractul nu este desființat de drept, partea în privința căreia angajamentul nu s-a executat are alegerea sau să silească pe cealaltă a executa convenția, când este posibil, sau să-i ceară desființarea, cu daune de interese. Desființarea trebuie să se ceară înaintea justiției, care, după circumstanțe, poate acorda un termen părții acționate.
Rezultă astfel că revocarea donației pentru neîndeplinirea condițiilor cu care s-a făcut este supusă termenului general de prescripție de 3 ani reglementat de art.3 alin.1 din Decretul nr. 167/1957.
Reținând, potrivit susținerilor reclamantului, că obligația stabilită de către acesta în sarcina pârâtului a fost de a investi sumele de bani donate în anul 2000, rezultă că la data promovării prezentei acțiuni, respectiv 18.03.2013 se împlinise termenul de general de prescripție de 3 ani, dreptul material la acțiune pentru revocarea donației pentru neîndeplinirea condițiilor cu care s-a făcut fiind prescris.
Totodată, reținând că reclamantul a indicat că faptele pârâtului ce atrag ingratitudinea s-au produs în 1 mai 2006 și 08.08.2005, instanța constată că la data promovării prezentei acțiuni, respectiv 18.03.2013 se împlinise termenul special de prescripție de un an, prevăzut de art. 833 alin.1 cod civil din 1864, în care poate fi solicitată revocarea donației pentru ingratitudine, dreptul material la acțiune pentru revocarea donației pentru ingratitudine fiind prescris.
Pentru aceste motive, instanța va admite excepția prescripției dreptului material la acțiune și va respinge acțiunea ca fiind prescrisă.
Având în vedere că reclamantul a căzut în pretenții, în temeiul art. 453 cpc, instanța va obliga reclamantul la plata către pârât a sumei de 1.000 lei reprezentând cheltuieli de judecată reprezentând onorariu de avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția prescripției dreptului material la acțiune.
Respinge acțiunea formulată de către reclamantul ECHIMOV G. domiciliat in sector 2, București, . în contradictoriu cu pârâtul ECHIMOV C., domiciliat in C., ., ., ., . obiect revocare donație, ca fiind prescrisă.
Obligă reclamantul la plata către pârât a sumei de 1.000 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, care se va depune la Judecătoria C..
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 24.06.2015.
P., GREFIER,
C.-D. I. L. A. M.
Red.jud.C.D.I../2ex/12.09.2015
| ← Validare poprire. Sentința nr. 7521/2015. Judecătoria CONSTANŢA | Contestaţie la executare. Sentința nr. 7646/2015. Judecătoria... → |
|---|
