Anulare act. Sentința nr. 5523/2013. Judecătoria CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 5523/2013 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 03-04-2013 în dosarul nr. 9384/215/2012
- anulare act -
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
Sentința civilă Nr. 5523
Ședința publică de la 03 Aprilie 2013
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE L. N. - judecător
Grefier G.-M. G.
Pe rol pronunțarea asupra dezbaterilor care au avut loc în ședința publică din data de 27.03.2013 în cauza civilă privind pe reclamanții Ș. G. și Ș. D. în contradictoriu cu pârâții S. D. F., B. M. și D. A. C., dezbateri consemnate în încheierea de ședință de la acea dată care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, pentru a da posibilitatea părților de a depune concluzii scrise, a amânat pronunțarea la data de 03.04.2013, când a hotărât următoarele:
INSTANȚA
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei la data de 19.04.2012, sub nr._, reclamanții Ș. G. și Ș. D. au solicitat, în contradictoriu cu pârâții Ș. D. I., B. M. și D. A. C., să se dispună anularea sau, după caz, să se constate nulitatea absolută a convenției sub semnătură privată încheiată la data de 08.05.2009 între Ș. D. F., Ș. G. și Ș. D., privind imobilul situat în C., . (fost nr.37), jud. D. și compus din două camere și dependințe; să se anuleze sau după caz să se constate nulitatea absolută a contractului de vânzare cumpărare autentificat nr. 1235/01 2010 de BNP S. C. și să se dispună repunerea părților în situația anterioară, în sensul reîntoarcerii în patrimoniul reclamanților Ș. G. și Ș. D. a imobilului ce face obiectul contractului de vânzare- cumpărare autentificat sub nr. 1235/01 2010.
Motivând în fapt acțiunea, reclamanții au arătat că la data de 10.10.2007, între Ș. G. si Ș. D., în calitate de vânzători – promitenți, pe de o parte si S. D. F. si S. M., în calitate de cumpărători – promitenți, pe de altă parte, a intervenit un antecontract de vânzare - cumpărare privind un apartament cu 2 camere situat la parterul imobilului proprietatea promitenților-vânzători din C., ., fost nr. 37, imobil ce are în totalitatea sa număr cadastral nr. 8898. Deși aceasta convenție a îmbrăcat forma unui antecontract de vânzare cumpărare, in realitate s-a dorit a se face o stingere a obligației pe care Șapca G. si Șapca D. o aveau fata de numiții S. D. F. si S. M..
Aceasta obligație privea plata unei sume de 50.000 euro, reprezentând diferența de pret pe care reclamanții Șapca G. si Șapca D. o mai datorau din cumpărarea de la S. D. F. si S. M. a unui alt imobil proprietatea acestora din urma din C. . 37 B.
La momentul respectiv, concomitent cu vânzarea de către ei a imobilului din . pârâții S. D. F. si S. M. doreau sa cumpere un apartament proprietatea reclamanților din C., .-au inteles sa încheie precontractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr 2291/10.10.307 de BNP M. N..
In acest sens s-a avut in vedere ca reclamanții mai datorau pârâților S. D. F. si S. M. o diferența de pret de 50 000 euro din tranzacția făcuta cu imobilul din C. .>
Considerentele pentru care nu s-a încheiat la momentul respectiv un contract de schimb atât de imposibilitatea absoluta de finalizare a actelor pentru imobilul din C. . nu făcuse obiectul dezmembrării si apartamentarii si deci nu putea avea carte funciara distincta - esențiala actului autentic, dar si din motive de ordin financiar ce izvorăsc din plata unor taxe notariale mai mici in varianta aleasa de parti.
La data de 29.09.2008 a intervenit divorțul dintre S. D. F. si S. M., conform sentinței nr._ a Judecătoriei C., S. M. redobândind numele avut anterior căsătoriei acela de B..
Ulterior divorțului promitentilor cumpărători, numitul S. D. F. a contactat pe promitentii vânzători Șapca G. si Șapca D. determinandu-i pe aceștia prin manopere dolosive sa incheie alte acte juridice privind apartamentul din C. ., contractat in baza precontractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr 2291/10 10 2007 de BNP M. N..
Scopul evident si declarat al pârâtului S. D. F. a fost acela de a exclude de la un potențial partaj pe care l-ar fi putut avea cu fosta sa soție S. M. - devenita B. - apartamentul in discuție, atât vreme cat nu se încheiase actul de vânzare cumpărare in forma finala si nu operase transferul dreptului de proprietate.
In acest sens numitul S. D. F., prin mijloace viclene i-a determinat pe promitentii vânzători Sapea G. si Șapca D., ca prim pas, sa-i ceara promitentei cumpărătoare B. M. ( fosta S. ) sa dea impreuna si fostul sau sot o declarație autentica prin care sa fie de acord cu radierea din cartea funciara a întregului imobil, a antecontractului pentru apartamentul nr 2 din C. ..
La momentul respectiv la sugestia si insistentele numitului S. D., s-a pretextat catre parata B. M. ca aceasta declarație este necesara in vederea finalizării lucrărilor de carte funciara respectiv dezmembrare si compartimentare, lucrări care " chipurile " erau blocate tocmai de notarea precontractului ca si sarcina adusa corpului de proprietate.
Urmare a acțiunilor viclene ale parâtului S. D. F. părțile au concretizat aceasta declarație in actul autentificat sub nr 569/08 05 2009 de BNP M. N..
Ca si un argument al susținerilor lor trebuie observant faptul ca aceasta declarație vea doar renunțarea la notarea contractului in cartea funciara si nicidecum la denunțarea contractului de vânzare cumpărare.
Concomitent cu aceasta declarație, folosind aceleași manopere dolosive, Ș. D. F. le-a cerut promitentilor vânzători Sapca G. si Șapca D. sa încheie o altă convenție prin care sa recunoască plata sumei de 50 000 euro, in mod exclusiv de catre acesta ca si pret al aceluiași apartament din C. ..
Motivația a constat atat in posibilitatea, prin aceasta operațiune de a exclude de la masa împărțit apartamentul contractat dar si constituirea " unei garanții " ca totuși vânzarea se va perfecta in numele exclusiv al numitului S. D. F..
Având in vedere caracterul evident illicit al acestei convenții- părțile nu au putut sa o încheie in forma autentica - ci au ales sa o incheie sub forma unui act sub semnătura privata.
Sunt in ipoteza in care aceasta convenție sub semnătura privata din data de 08 05 2009 afectata de cauze de nulitate relativa dar si de cauze de nulitate absoluta.
In privința cauzelor de nulitate relativa, acestea imbraca forma dolului, constand in manoperele dolosive, viclene, întreprinse de numitul S. D. F. pentru a determina pe promitentii vânzători Sapea G. si Șapca D. sa incheie acest act in în vederea prejudicierii intereselor unei terțe persoane- B. M.. Fără aceste fapte, este evident ca Sapca G. si Șapca D. nu ar fi încheiat aceasta declarație din 08.05.2009, aspect ce atrage incidența dispozițiilor art. 960 cod civil.
Sancțiunea este reglementata de dispozițiile art. 961 cod civil si anume nulitatea relativa a actului.
Reclamanții au precizat că respectiva convenție sub semnătura privata din data de 08.05.2009 este lovita și de nulitate absoluta, întrucât se întemeiază pe o cauză ilicită, fiind contrara legii, dar si bunelor moravuri. Astfel, prin încheierea acestui de al doilea act- convenția incriminata - s-a urmărit de paratul S. D. F. incalcarea dispozițiilor art. 30 din vechiul cod al familiei care reglementează regimul comunității de bunuri si instituia o prezumție relativa a determinării regimului juridic al bunurilor dobândite in timpul căsătoriei ca fiind bunuri comune ale partilor, sancțiunea ce intervine fiind reglementată de dispozițiile art. 966 cod civil.
Reclamanții consideră că pârâții au urmărit scopul menționat mai sus și prin încheierea actului de vânzare-cumpărare autentificat, al cărui caracter imoral al actului autentificat rezultă din faptul ca pârâta D. A. C. era concubina paratului S. D. F., încă inainte de divorțul de fosta soție B. M..
Nu in ultimul rand nulitatea acestui din urma contract vine ca o consecința a principiului "quod nullum este nullum producit effectum", principiu care alături de restitutio in integrum justifica si legitimează deplin ultimul petit din prezenta cerere.
Cererea a fost întemeiată în drept pe dispozițiile art. 948, 960, 961 și art. 968 din Codul civil.
Reclamanții au depus în scop probatoriu copii de pe următoarele înscrisuri: antecontract de vânzare - cumpărare autentificat sub nr. 2291 din data de 10.10.2007, declarație autentificată sub nr. 569 din data de 08.05.2009, convenție încheiată la data de 08.05.2009, declarație autentificată sub nr. 1233 din data de 01.10.2010, contract de vânzare- cumpărare autentificat sub nr. 1235 din data de 01.06.2010.
Pârâtul Ș. D. F. a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii, cu motivarea că, în ceea ce privește anularea convenției încheiată între pârât și reclamanți la data de 08.05.2009, pe rolul Judecătoriei se află dosarul cu nr._/215/2011, în care el a solicitat rezoluțiunea acestei convenții și pe cale de consecință obligarea pârâților Ș. G. și Ș. D. la restituirea sumei de 50.000 euro. În acest dosar au fost administrate probatorii, iar promovarea prezentei cereri are drept scop doar suspendarea acelei cauze și a întârzia obținerea unei hotărâri de restituire a sumei de 50.000 euro.
Pârâtul a mai arătat că, într-adevăr că la data de 10.10.2007 între pârât și fosta sa soție, pe de o parte și reclamanți, pe de altă parte, s-a încheiat un antecontract de vânzare cumpărare pentru același imobil, însă reclamanții au tergiversat întocmirea formalităților de autentificare a acestui contract. La data de 08.05.2009 între acesta și reclamant s-a încheiat o convenție fără a fi întrebuințate de către acesta manopere dolosive, reclamanții semnând convenția și primind de la acesta suma de 50.000 de euro în prezența celor trei persoane sus menționate. A precizat că, întrucât reclamanții nu au întocmit actele de vânzare-cumpărare în forma autentică, a insistat împreună cu fosta soție sa li se restituie suma de bani achitată ca preț. Ca urmare a acestui fapt, s-a concretizat declarația nr.569/08.05.2009, data la cererea reclamanților si nicidecum a sa. Tot la acea data, după ce pârâtul a împărțit banii cu fosta sa soție, in urma discuțiilor cu reclamanții Șapca, a hotărât sa încheie doar reclamantul cu aceștia o noua convenție, cea a cărei anulare se cere. In acest sens, s-au deplasat însoțit de 3 persoane, respectiv Odolbasa C. C., M. Neron si M. M., doua dintre ele fiind audiate in cadrul procesului la care s-a referit mai sus, la BNP N. M., unde a dat reclamanților suma de 50.000 Euro, bani pe care i-a numărat in prezenta celor 3 si a încheiat in biroul notarial acea noua convenție. Noua convenție a fost încheiata si ca urmare a faptului ca reclamanții Șapca i-au promis si i-au si întocmit cu acea ocazie, o procura prin care îl împuterniceau pe acesta sa având imobilul ce face obiectul convenției, ca o garanție a faptului ca de aceasta data se vor prezenta la notariat in vederea întocmirii formalităților de autentificare a vânzării.
Pârâtul a mai arătat că reclamanții au invocat la acel moment ca mai erau mici probleme de rezolvat in privința compartimentării imobilului tip vilă, ce cuprindea mai multe apartamente si din care îi fusese promis a fi vândut apartamentul cu numărul 2. Reclamanții ascund astfel adevărata stare de fapt cu rea credința, continuându-si acțiunile pe aceeași linie ca si pana acum, întrucât nici după ce am predat suma de bani si mi s-a dat procura ca si garanție, reclamanții nu au voit sa se prezinte la notariat pentru respectarea convenției, uzând de procura data de aceștia, a încheiat un antecontract de vânzare cumpărare cu numita D. A. C., încercând sa efectueze vânzarea către aceasta, notarul public a constatat ca procura data la 08.05.2009 îi fusese retrasa de către reclamanții Șapca, motiv pentru care a fost nevoit sa restituie avansul încasat ca urmare a încheierii antecontractului cu numita D.. Ulterior, ca urmare a insistentelor sale pe langa parați, insistențe ce au avut ca obiect fie restituirea sumei de bani, fie întocmirea formalităților de vânzare, aceștia i-au solicitata sa vină din nou cu fosta sa soție pentru a le mai da o declarație in sensul ca vechiul antecontract din anul 2007 este desființat, promițându-i ferm de data aceasta ca isi vor respecta obligația asumata. In realitate, in aceeași zi sau la o zi diferența, aceștia au vândut apartamentul ce făcuse obiectul convenției încheiata la data de 08.05.2009 numitei D. A. C.. Este nereal faptul ca acesta i-ar fi concubina sau ca aceasta ar fi încercat sa prejudiciez interesele fostei sale soții, B. (Ș.) M..
Aflând despre vânzarea de către reclamanți a apartamentului către D. A. C., s-a hotărât sa-i acționeze in judecata pe aceștia pentru a i se restitui suma de bani pe care le-o dăduse. Este nereala susținerea reclamanților cu privire la prejudicierea intereselor fostei sale soții. Deficitar este si raționamentul din punct de vedere juridic, întrucât daca acesta si soția sa ar fi avut sau ar avea un drept de creanța asupra unor terțe persoane - cum sunt reclamanții Ș.- acest drept face parte din masa partajabilă. Din acest punct de vedere, așa numitul raționament juridic al reclamanților relativ la art. 966 C.civil este greșit.
Solicită totodată să s e pună în vedere reclamanților să timbreze la valoare ambele capete de cerere, iar în caz contrar să se anuleze cererea ca fiind netimbrată.
Solicită respingerea acțiunii reclamanților.
Pârâtul a anexat în copie: antecontract de vânzare-cumpărare autentificată sub nr. 617 din data de 19.03.2010, declarație autentificată sub nr. 4 din data de 23.03.2012, declarație autentificată sub nr. 3 din data de 22.03.2012, procură specială autentificată sub nr.567 din data de 08.05.2009, dispoziție de achitare a taxei de timbru.
La data de 20.06.2012 reclamanții au formulat precizare la acțiune, prin care au precizat petitele 3 și 4 din cererea introductivă de instanță, în sensul că aceasta privește imobilul situat în C., . ( fost nr. 37 )- imobil înscris în CF_ a localității C. și având număr cadastral 8898/2.
Au fost administrate proba cu înscrisuri, interogatoriu și testimonială.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
I. Asupra excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtei B. M., instanța reține că aceasta a fost soția pârâtului Ș. D. F., care a încheiat antecontractul de vânzare-cumpărare atacat în prezenta cerere, astfel că, fiind vorba de o creanță comună născută în timpul căsătoriei (dreptul de a li se transmite proprietatea asupra apartamentului, prin încheierea contractului în formă autentică), pârâta are calitate procesuală pasivă, fiind cocreditoare, alături de fostul soț, până la partajarea bunurilor comune.
Pentru aceste motive, va respinge excepția.
II. Pe fondul cauzei.
Între reclamanți, în calitate de promitenți- vânzători și pârâții S. D. F. si S. M., în calitate de promitenți-cumpărători, a intervenit inițial o promisiune bilaterală de vânzare-cumpărare privind un apartament proprietatea promitenților-vânzători, situat în imobilul- vilă, situată în mun. C., din C., ., fost nr. 37, fiind încheiat în acest sens antecontractul autentificat sub nr. 2291 din 10.10.2007. În act se menționează că prețul tranzacției, în cuantum de 50.000 euro, a fost achitat până la data autentificării actului, părțile obligându-se să definitiveze vânzarea până la data de 15.01.2008.
Ulterior, la data de 01.06.2010 reclamanții au încheiat contract de vânzare – cumpărare autentificat sub nr. 1235 la BNP S. C., privind același apartament menționat mai sus, însă actul a fost încheiat cu pârâta D. A.-C., în contract menționându-se că prețul vânzării, în cuantum de 100.000 lei, a fost achitat de vânzătoare la data autentificării actului.
Reclamanții au invocat că cele două contracte menționate mai sus sunt lovite fie de nulitate relativă, fie de nulitate absolută.
Astfel, în prima situație au susținut că in realitate s-a dorit a se face o stingere a obligației pe care Șapca G. si Șapca D. o aveau fata de numiții S. D. F. si S. M., obligație ce privea plata unei sume de 50.000 euro, reprezentând diferența de preț pe care reclamanții Șapca G. si Șapca D. o mai datorau din cumpărarea de la S. D. F. si S. M. a unui alt imobil proprietatea acestora din urma din C., . 37 B.
La momentul respectiv, concomitent cu vânzarea de către ei a imobilului din . pârâții S. D. F. si S. M. doreau sa cumpere un apartament proprietatea reclamanților din C., .-au inteles sa încheie precontractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr 2291/10.10.307 de BNP M. N..
In acest sens s-a avut in vedere ca reclamanții mai datorau pârâților S. D. F. si S. M. o diferența de pret de 50 000 euro din tranzacția făcuta cu imobilul din C., .>
Considerentele pentru care nu s-a încheiat la momentul respectiv un contract de schimb atât de imposibilitatea absoluta de finalizare a actelor pentru imobilul din C., . nu făcuse obiectul dezmembrării si apartamentării și deci, nu putea avea carte funciara distincta - esențiala actului autentic, dar si din motive de ordin financiar ce izvorăsc din plata unor taxe notariale mai mici in varianta aleasa de parti.
Instanța constată că reclamanții invocă propria turpitudine, constând în evitarea unor taxe mai mari notariale și către stat, dar și în nerespectarea obligației de a da, respectiv de transmitere a imobilului către cumpărători, precum și a obligației auxiliare de a proceda la dezmembrarea apartamentului, în vederea vânzării, tocmai pentru a obține desființarea unei promisiuni de vânzare-cumpărare pe care nu au respectat-o.
Reclamanții nu au făcut dovada, conform art. 1169 Cod civil, a unei stări de fapt contrare celei ce rezultă din antecontractul menționat mai sus, respectiv a unei alte operații juridice, precum cea constând în stingerea unei alte obligații juridice anterioare către pârâți. De altfel, motivul invocat de reclamanți poate sta, mai degrabă, la baza stabilirii existenței unei simulații, în scopul de a evita efectele juridice specifice promisiunii bilaterale (drepturile și obligațiile menționate mai sus) și nu poate fi considerat motiv de anulare a antecontractului.
Reclamanții au mai invocat, ca motiv de anulare, faptul că au fost determinați de pârâți, prin manopere dolosive, să încheie alte acte juridice privind apartamentul din C., ., contractat in baza precontractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 2291/10.10.2007 de BNP M. N..
Potrivit art. 960 din Codul civil (din anul 1864, în vigoare la data nașterii raportului juridic dintre părți), ,,Dolul este o cauză de nulitate a convenției când mijloacele viclene, întrebuințate de una din părți, sunt astfel, încât este evident că, fără aceste mașinații, cealaltă parte n-ar fi contractat.
Dolul nu se presupune”.
Prin urmare, dolul trebuie dovedit, ca orice fapt sau act juridic, întrucât nu se prezumă.
Reclamanții nu au dovedit așa-numitele ,,manopere dolosive”, pe care, de altfel, nici nu le-au indicat. Dimpotrivă, din probele administrate și chiar din încheierea contractului autentic de vânzare-cumpărare cu o altă persoană, iar nu cu pârâții promitenți cumpărători, reclamanții dovedesc că au acționat cu rea-credință, nerespectându-și obligația asumată prin antecontract.
Din probele administrate nu rezultă că reclamanții ar fi fost în vreun fel manipulați, în scopul prejudicierii pârâtei B. M. (fostă Ș.).
De asemenea, reclamanții nu au făcut nici dovada existenței cauzei imorale a antecontractului sau a vreunui alt motiv de nulitate absolută a acestuia, conform prevederilor art. 1169 Cod civil (de la 1864, aplicabil în speță, potrivit art. 5 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, coroborat cu art. 24 și 26 din noul Cod de Procedură civilă). Conform unui raționament logic, presupusa relație intimă dintre pârâtul S. D. F. și pârâta D. A. C. ar putea constitui motiv care să conducă la concluzia încheierii actului autentic pentru cauză imorală, dacă actul ar fi fost încheiat între concubini și nu în prezenta speță.
În consecință, față de cele reținute mai sus, nu este fondată cererea privind nulitatea actului subsecvent, respectiv a contractului autentificat sub nr. 1235/01 2010.
Art. 966 Cod civil prevede că ,,Obligația fără cauză sau fondată pe o cauză falsă, sau nelicită, nu poate avea nici un efect.”, iar art. 968 definește cauza ilicită, ca fiind aceea prohibită de legi, ori contrară bunelor moravuri și ordinii publice. De asemenea, art. 967 Cod civil instituie prezumția existenței și valabilității cauzei, fiind necesară proba cauzei ilicite, imorale, de către cel ce invocă nevalabilitatea ei.
Prin simple prezumții nu se poate dovedi un act sau fapt judic. Presupunerea existenței unei relații intime între pârâtul Ș. D. și pârâta D. A. nu poate dovedi automat, fără coroborarea cu alte probe, că actul autentic de vânzare-cumpărare încheiat cu aceasta de către reclamanți ar avea o cauză imorală. În altă ordine de idei, aceasta ar presupune, totodată, ca și reclamanții să fi fost complici la relația imorală presupusă a pârâtului. În această situație, nici nu s-ar mai putea conchide că reclamanții au fost manipulați, ci că, dimpotrivă, au acționat în cunoștință de cauză.
Pentru motivele arătate mai sus, instanța constată că acțiunea reclamanților nu este întemeiată, motiv pentru care urmează să fie respinsă.
Față de soluția dată asupra cererii principale, în considerarea prevederilor art. 274 alin. 1 Cod procedură civilă, va respinge și cererea reclamanților de acordare a cheltuielilor de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge în întregime acțiunea formulată de reclamanții Ș. G. și Ș. D., ambii cu domiciliul în C., .. 28, județul D., în contradictoriu cu pârâții Ș. D. F., cu domiciliul în C., .. 81, județul D., B. M. (fostă Ș.) cu domiciliul în C., .. 81, județul D., și D. A. C., cu domiciliul în C., ., .. 1, ., pentru anulare act și repunere în situația anterioară.
Respinge excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâta Bolțașu M..
Respinge cererea reclamantului privind acordarea de cheltuieli de judecată.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 03.04.2013.
Președinte, Grefier,
L. N. G.-M. G.
Red. Jud. L.N. 03 Iunie 2013
Tehnored. Gref. G.M.G
7 exemplare.
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 2013/2013. Judecătoria... | Contestaţie la executare. Sentința nr. 6053/2013. Judecătoria... → |
|---|
