Contestaţie la executare. Sentința nr. 5083/2013. Judecătoria CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 5083/2013 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 28-03-2013 în dosarul nr. 5253/215/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
Sentința civilă Nr. 5083/2013
Ședința publică de la 28 Martie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE V. V.
GREFIER M. O.
Pe rol judecarea cauzei Civil privind pe contestator S.N.T.F.M. C. MARFĂ SA și pe intimat B. I. M., intimat S. I., terț poprit . ca obiect contestație la executare.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns av. B. T. in substituire pentru av. B. A. pentru intimatul S. I., lipsă fiind părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care,
., depune la dosarul cauzei delegație de substituire.
Instanța, invocă excepția lipsei calității pasive a B. I. M..
., solicită admiterea excepției.
Instanța pune in dezbaterea părților excepția netimbrării acțiunii invocată de intimatul S. I..
. învederează instanței ca nu mai insista in invocarea acestei excepții întrucât s-a făcut dovada achitării taxei de timbru.
Instanța, ia act de poziția procesuala a apărătorului intimatului S. I., cu privire la excepția netimbrării cererii.
Instanța, acordă cuvântul părților asupra propunerii de probe.
. solicită proba cu înscrisurile deja existente la dosarul cauzei.
Instanța, având in vedere disp. art. 167 alin. 1 .Cpr.ci, încuviințează părților, proba cu înscrisurile deja existente la dosarul cauzei ca fiind pertinentă, concludentă si utilă cauzei.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau excepții de invocat, instanța, constată cauza in stare de judecată si acordă cuvântul pe fond.
., solicită respingerea contestației, învederează că onorariul avocațial nu depășește 10% din valoare, fără cheltuieli de judecată, după care, instanța păstrează cauza spre soluționare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin contestația la executare înregistrată pe rolul Judecătoriei C. la data de 12.02.2013, sub dosar nr._, contestatoarea S.N.T.F.M C.F.R MARFĂ SA, in contradictoriu cu intimații B. I. M. și S. I., a solicitat instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să dispună anularea in parte a actelor de executare, emise in cadrul dosarului de executare nr. 467/E/2012 al B. I. M., in ceea de privește cheltuielile de transmitere prin posta in cuantum de 100 lei si onorariul avocatului cuprins in cheltuielile de executare in suma de 700 lei, in sensul de a diminua aceste cheltuieli si să se restabilească situația anterioară executării silite.
In motivarea cererii, contestatoarea a arătat ca prin sentința nr. 2380/29.10.2012, pronunțata in dosarul nr._, Tribunalul O., a admis in parte acțiunea formulată de către intimatul S. I. si a obligat-o la plata către acesta a diferenței de salariul dintre drepturile salariale calculate in raport de salariul de baza minim brut de 700 lei si drepturile efectiv plătite pe perioada 01.04._10 si a sporului de 25% pentru condiții speciale de muncă, sume actualizate cu indicele de inflație de la data nașterii dreptului până la data plății efective, precum si dobânda legală si 500 lei cheltuieli de judecată.
Creditorul s-a adresat executorului judecătoresc solicitând punerea in executare a sentinței susmenționate, sentința ce constituie titlul executoriu, fiind format dosarul de executare nr. 467/E/2012 iar la data de 28.01.2013, a fost emisă adresa de înființare poprire asupra conturilor societății deschise la B. C. pentru acoperirea sumei de 23.115, 92 lei.
Din procesul verbal anexat adresei de înființare poprire rezulta ca B. a stabilit cheltuieli de executare in sarcina debitoarei in cuantum de 3578, 92 lei, din care onorariu avocat de 700 lei si cheltuieli de transmitere prin posta în cuantum de 100 lei.
Potrivit disp. art. 274 alin. 4 C.pr.civ, judecătorii au dreptul să mărească sau să micșoreze onorariile avocaților, potrivit cu cele prevăzute in tabloul onorariilor minimale, ori de câte ori va constata motivat că sunt nepotrivit de mici sau mari, fata de valoarea pricinii sau munca îndeplinita de avocat.
Contestatoarea a mai precizat ca redactarea cererii de executare silită nu a fost de o asemenea complexitate încât să determine încasarea unui onorariu avocațial de 700 lei, in condițiile in care la instanța de fond au fost acordate cheltuieli de judecată in cuantum de 500 lei.
Referitor la cheltuielile de transmitere prin posta, contestatoarea a învederat că actul de înființare creanța cât si procesul verbal privind cheltuielile de executare nu au fost înaintate prin posta, ci au fost aduse personal de către executorul judecătoresc, fiind înregistrate la registratura unității la data de 28.01.2013, in aceste condiții executorul judecătoresc nu a efectuat nici un fel de cheltuială de transmitere prin posta.
In drept, contestația la executare a fost întemeiată pe disp. art. 399 si urm. C.pr.civ.
S-a solicitat judecarea cauzei si in lipsă cf. art. 242 C.pr.civ.
Contestația la executare a fost legal timbrată.
In dovedirea cererii, contestatoarea a depus la dosarul cauzei, pe parcursul procesului, următoarele acte: adresa de înființare poprire creanța nr. 467/E/2012/28.01.2013, proces verbal încheiat in data de 25.01.2013, in cadrul dosarului de executare nr. 467/E/2012 al B. I. M., sentința nr. 2380/29.10.2012, pronunțata de Tribunalul O. in dosarul nr._, OP nr. 326/22.02.2013, timbru judiciar de 0, 30 lei.
La data de 26.02.2013, contestatoarea a depus la dosarul cauzei note de ședință prin care a învederat că înțelege să se judece in contradictoriu și cu B. SA, in calitate de terț poprit.
Legal citat, intimatul S. I., a depus la dosarul cauzei întâmpinarea prin care a solicitat respingerea contestației la executare ca neîntemeiată.
Intimatul a invocat prin întâmpinare excepția netimbrării cererii de chemare in judecată potrivit disp. art. 2 alin. 2 din Legea 146/1997.
Intimatul a susținut că în cauza de fata titlul executoriu este dat de o sentința pronunțata de Tribunalul D., Secția Conflicte de Muncă, având de urmat o procedură specială de executare silită.
Potrivit disp. art. 274 din Codul Muncii, "Hotărârile pronunțate in fond sunt definitive si executorii de drept, prin urmare debitoarea era obligată sa execute de bunăvoie aceasta sentința încă de la data pronunțării".
Deoarece debitoarea contestatoare nu s-a conformat disp. art. 371 ind. 1 C.pr.civ, s-a procedat la punerea in executare a sentinței, fiind aplicabile dispozițiile aceluiași act normativ.
Prin urmare, refuzul debitoarei de a aduce la îndeplinire de buna voie a titlului executoriu a dus la suportarea de către intimat a unor cheltuieli suplimentare, iar potrivit contractului de asistenta juridica, apărătorul a fost împuternicit sa îl reprezinte in fata instanței de fond, in fata instanței de recurs, cât si in fata organelor de executare.
Intimatul a mai învederat că executarea creanței a presupus activitatea avocatului împuternicit constând in obținerea titlului executoriu(copie legalizată a sentinței civile), consultații acordate creditorului, întocmirea cererii de începere a executării silite, plata taxelor aferente, deplasări la biroul executorului judecătoresc, urmărirea procedurii de executare. Totodată, față de valoarea creanței care este de 10 ori mai mare decât onorariul perceput, onorariul avocatului nu apare ca fiind disproporționat si nu încalcă disp. Legii 51/1995.
Intimatul a mai precizat ca instanța de judecată, nu intervine in executarea contractului de asistență juridică, nici nu îl controlează, modifică sau anulează contractul, care se menține in integralitatea sa. Onorariul contestat de debitoare a fost stabilit de liber acord intre acesta si avocat, in condițiile art. 133 din Statutul Profesiei de Avocat.
In drept, întâmpinarea a fost întemeiată pe disp. art. 115 C.pr.civ.
La data de 28.02.2013, B. I. M., a înaintat la solicitarea instanței, dosarul de executare nr. 467/E/2012.
Prin încheierea de ședința din data de 28.02.2013, instanța, față de dispozițiile art. 399 C.pr.civ raportat la faptul ca debitorul contestator prin notele de ședința a solicitat judecarea cauzei si cu . calitate de terț poprit, a admis cererea acestuia si a dispus conceptarea si citarea in cauza a B. SA, in calitate de terț poprit, cu copie de pe cerere(filele 23-25) si cu mențiunea de a depune întâmpinare.
Instanța a administrat in cauză proba cu înscrisuri.
Analizând actele si lucrările dosarului in raport de dispozițiile legale incidente, instanța retine următoarele:
Potrivit art. 137 alin. 1 c.prciv, instnta va analiza cu prioritate exceptia lipsei calității procesuale pasive a B. I. M., și având in vedere executorii judecătorești îndeplinesc atribuțiile in temeiul legii potrivit dispozițiilor art. 5 și 6 din Legea nr. 188/ 2000 privind executorii judecătorești R potrivit cărora" Activitatea executorilor judecătorești se înfăptuiește în condițiile legii, cu respectarea drepturilor și intereselor legitime ale părților și ale altor persoane interesate, fără deosebire de rasă, de naționalitate, de origine etnică, de limbă, de religie, de sex, de apartenență politică, de avere sau de origine socială. Executorii judecătorești nu pot refuza îndeplinirea unui act dat în competența lor decât în cazurile și în condițiile prevăzute de lege", instanța va admite excepția lispei calității B. I. M., cu consecința respingerii contestației fata de intimatul B. I. M., ca fiind formulata împotriva unei persoane fara calitate procesuală activă.
Referitor la fondul cauzei, din examinarea înscrisurilor aflate la dosarul cauzei, se retine că prin încheierea nr. 7875/12.12.2012, Judecătoria C. a admis cererea înaintată de petentul B. I. M., prin executor judecătoresc I. M., pentru creditorul S. I., împotriva debitorului S. MARFĂ SA BUCUREȘTI prin SUCURSALA BANAT – OLTENIA – SUCURSALA MARFĂ C. – DEPOUL MARFĂ C., a încuviințat executarea silită a titlului executoriu, reprezentat de sentința nr. 2380/2012 din 29.10.2012 pronunțată de Tribunalul O. în dosarul nr._, împotriva debitorului S. MARFĂ SA BUCUREȘTI prin SUCURSALA BANAT – OLTENIA – SUCURSALA MARFĂ C. – DEPOUL MARFĂ C..
La 28.01.2013, B. I. M., a emis adresa de înființare poprire creanța in mâinile terțului poprit asupra conturilor (veniturilor ) debitorului pentru acoperirea sumei de 23.115, 92 lei, reprezentând debit potrivit titlului executoriu reprezentat de sentința nr. 2380/2012 din 29.10.2012 pronunțată de Tribunalul O. în dosarul nr._ și cheltuieli de executare.
Prin prezenta contestație, debitoare contestatoare solicită anularea in parte a actelor de executare in ceea ce privește cheltuielile de transmitere prin posta in cuantum de 100 lei si onorariul avocatului in suma de 700 lei, in sensul de a diminua aceste cheltuieli și sa restabilească situația anterioară executării silite.
Instanța retine că potrivit practicii judiciare inclusiv a Curții Europene a Drepturilor Omului (cauzele C. împotriva României, S. împotriva României, S. și alții împotriva României, R. împotriva României),în materia cheltuielilor de judecată, care include și cheltuielile de executare, a stabilit că partea care a câștigat procesul nu va putea obține rambursarea unor cheltuieli decât în măsura în care se constată realitatea, necesitatea și caracterul lor rezonabil.
Cheltuielile suportate trebuie să fie echitabile și raționale, să asigure acoperirea unui onorariu just, iar nu exagerat, disproporționat față de previziunile firești ale părților în proces (opinio necessitatis), susceptibil de a fi o cauză de sărăcire a uneia dintre părți și de îmbogățire a alteia sau de pedeapsă civilă stabilită în folosul celui care triumfă în proces.
Cuantumul cheltuielilor de executare poate fi cenzurat de instanța de judecată, care trebuie să verifice dacă cheltuielile stabilite prin procesul-verbal au fost necesare pentru efectuarea executării, dacă sunt reale și dacă nu sunt disproporționate față de cuantumul creanței și volumul de muncă efectuată de cei implicați în executare.
Chiar dacă debitorul este în culpă pentru faptul că nu a executat de bună-voie creanța cuprinsă într-un titlu executoriu, aceasta nu înseamnă că creditorul său poate efectua cheltuieli de executare exagerate, știind că le va recupera în temeiul art. 371/7 alin. 2 Cod procedură civilă.
În acest sens, instanța reține că, pentru identitate de rațiune și având în vedere faptul că executarea silită este considerată o parte a procesului civil, dispozițiile art. 274 alin. 3 Cod procedură civilă sunt aplicabile și în faza de executare silită.
Instanța apreciază ca suma de 700 lei reprezentând contravaloarea onorariului avocațial, potrivit chitanței aflate la dosarul cauzei, în cadrul fazei de executare silită, in dosarul de executare nr. 467/E/2012, este nejustificat de mare în raport cu munca depusă de avocat (care din verificarea actelor de executare ,reiese că a formulat decat cererea de executare ) de complexitatea cauzei si obiectul acesteia .
Această abilitare a instanței de reducere a onorariului avocațial este dată de dispozițiile art. 274 alin. (3) Cod procedură civilă, care au fost declarate constituționale prin decizia nr. 401 din 14 iulie 2005 a Curții Constituționale.
În considerentele acestei decizii s-a arătat că nicio dispoziție din legea fundamentală nu interzice expres consacrarea prin lege a prerogativelor instanței de a cenzura cu prilejul stabilirii cheltuielilor de judecată cuantumul onorariului convenit între părțile contractului de asistență juridică, prin prisma proporționalității cu amplitudinea și complexitatea activității depuse.
O asemenea prerogativă este cu atât mai necesară cu cât respectivul onorariu, convertit în cheltuieli de judecată, urmează a fi suportat de partea potrivnică dacă a căzut în pretenții, ceea ce presupune în mod necesar să-i fie opozabil, iar opozabilitatea este consecința însușirii sale de către instanță prin hotărârea judecătorească, creanța dobândind astfel caracter cert, lichid și exigibil.
În același sens este și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, conform căreia partea care a câștigat procesul nu va putea obține rambursarea unor cheltuieli decât în măsura în care se constată realitatea, necesitatea și caracterul lor rezonabil (cauzele C. împotriva României, S. împotriva României, S. și alții împotriva României, R. împotriva României). Particularizând, instanța europeană de contencios a drepturilor omului a statuat că onorariile avocațiale urmează să fie recuperate numai în măsura în care constituie cheltuieli necesare și au fost în mod real făcute, în limita unui cuantum rezonabil.
Dispozițiile art. 274 alin. (3) Cod procedură civilă nu contravin nici dispozițiilor art. 36 din Legea nr. 51/1995 privind organizarea și exercitarea profesiei de avocat, conform cărora contractul dintre avocați și client nu poate fi stânjenit sau controlat, direct sau indirect de niciun organ al statului.
Aceste prevederi se aplică exclusiv raporturilor contractuale dintre părțile contractului de asistență juridică, fiind o aplicație particulară a art. 969 Cod civil, care consacră principiul obligativității respectării contractului de către părți, clientul având obligația de a achita integral onorariul, pe care însă nu îl va putea recupera de la partea adversă, în măsura în care va câștiga procesul, decât dacă instanța va aprecia asupra caracterului său real, necesar și rezonabil, astfel onorariul apărătorului ales al creditorului va fi redus de la suma de 700 lei, la suma de 400 lei.
Examinând înscrisurile aflate la dosarul cauzei pe fiecare in parte și pe toate in ansamblul lor, instanța constată neîntemeiată cererea debitoarei privind reducerea cheltuielilor de executare constând in cheltuieli efectuate de executorul judecătoresc privind comunicarea actelor de executare, comunicare care este obligatorie, potrivit dispozitiilor cărții a V-a din codul de procedura civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția lisei calității B. I. M..
Respinge contestația fata de intimatul B. I. M., cu sediul in C., .. 54A, județul D., ca fiind formulata împotriva unei persoane fără calitate procesuală activă.
Admite in parte contestația la executare formulată de contestatoarea S.N.T.F.M C. MARFĂ SA, cu sediul in C., ., județul D., in contradictoriu ci intimatul S. I., cu domiciliul ales in C., ., ., județul D., terț poprit . sediul in C., . D..
Reduce onorariul apărătorului ales al creditorului de la suma de 700 lei, la suma de 400 lei.
Anulează parțial procesul verbal de stabilire a cheltuielilor de executare din data de 25.01.2013 și adresa de înființare poprire din 28.01.2013, încheiate de B. I. M., in dosarul de executare nr. 467/E/2012, pentru suma de 300 lei.
Dispune întoarcerea executării pentru suma de 300 lei.
Cu recurs in 15 zile de la comunicare.
Pronunțată in ședința publica azi 28.03.2013.
PREȘEDINTE GREFIER
vv.mo, 5 ex, 03.04.2013,
| ← Hotarâre care sa tina loc de act autentic. Sentința nr.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 8143/2013.... → |
|---|
