Plângere contravenţională. Sentința nr. 08/2013. Judecătoria CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 08/2013 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 08-11-2013 în dosarul nr. 8343/215/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
Sentința civilă nr._
Ședința publică din data de 08 noiembrie 2013
Completul constituit din:
Președinte: C. A.
Grefier: I. Ș. C.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe petentul U. M. A. și pe intimata P. L. A MUNICIPIULUI C., având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns petentul și martorul M. A., lipsă fiind intimata.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței următoarele:
-cauza are ca obiect plângere contravențională;
-procedura de citare este legal îndeplinită;
Instanta procedeaza la audierea martorului M. A., sub prestare de jurământ, conform dispozițiilor art. 321 NCPC, declarația fiind consemnată și atașată la dosarul cauzei.
Constatând că nu mai sunt alte cereri de formulat sau incidente de soluționat, instanța constată terminată cercetarea procesului și acordă cuvântul în dezbateri.
Petentul, având cuvântul, solicită admiterea plângerii contravenționale, înlocuirea sancțiunii amenzii cu avertisment, anularea punctelor de amendă și a celor de penalizare. Fără cheltuieli de judecată.
În temeiul art. 394 NCPC, instanța declară închise dezbaterile și reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA
Deliberând asupra plângerii contravenționale dedusă judecății, constată următoarele:
Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 28.02.2013, sub nr. _, petentul U. M. A. a solicitat în contradictoriu cu intimata Poliția Locală a Municipiului C., anularea procesului-verbal de contravenție . nr._ din data de 18.02.2013 și înlocuirea sancțiunii amenzii cu avertisment, anularea punctelor de amendă și a celor de penalizare.
În motivarea în fapt, petentul a arătat că cele reținute în procesul-verbal de contravenție nu corespund realității, întrucât acesta nu a oprit autoturismul cu nr._ în acea intersecție și nici în sensul giratoriu din intersecția . . din motive urgente, a refugiat autoturismul pe partea hașurată mai puțin de 8 minute, unde se mai aflau 3 autoturisme, 2 pe partea opusă a locului hașurat și una pe aceeași parte hașurată pe lângă sensul giratoriu. Însă agentul constatator nu i-a sancționat și pe conducătorii acestor autoturisme.
Plângerea nu a fost întemeiată în drept.
A fost anexat procesul-verbal de contravenție . nr._ din data de 18.02.2013, în original.
Intimata nu a formulat întâmpinare, dar a depus la dosar planșe foto în susținerea procesului contestat.
Instanța a încuviințat și administrat în cauză proba cu înscrisuri și proba testimonială cu martorii B. D. C. și M. A., ale căror declarații se află consemnate și atașate la dosar.
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarea situație de fapt:
Prin procesul-verbal de contravenție . nr._ din data de 18.02.2013, petentul a fost sancționat cu amendă contravențională în cuantum de 300 lei și i s-au aplicat 3 puncte de penalizare, pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 143 din HG 1391/2006, întrucât la data de 18.02.2013 a staționat voluntar cu autoturismul marca Land Rover, cu numărul de înmatriculare_, în sensul giratoriu de la intersecția cu .>
Potrivit dispozițiilor art. 34 alin.1 din O.G. nr. 2/2001, instanța competentă să soluționeze plângerea verifică legalitatea și temeinicia procesului-verbal și hotărăște asupra sancțiunii aplicate.
Cu privire la controlul de legalitate, instanța reține că procesul-verbal contestat a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente, în cauză neexistând motive de nulitate absolută, dintre cele prevăzute de art. 17 din OG nr. 2/2001, ce ar putea fi invocate din oficiu.
Sub aspectul temeiniciei procesului-verbal contestat, instanța reține că, deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul-verbal contravențional face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.
În acest sens, inclusiv în cauza A. contra României, Curtea a stabilit că instanțele pot folosi prezumțiile pentru stabilirea vinovăției unei persoane, dacă aceste prezumții sunt folosite în limite rezonabile. O astfel de prezumție este și cea de veridicitate a constatărilor directe ale agentului de poliție, consemnate ca atare într-un proces-verbal legal întocmit.
Totodată, instanța are în vedere că potrivit jurisprudenței CEDO (Cauza A. c. României), deși necalificată în dreptul nostru intern ca fiind de natură penală, procedura contravențională este subsumată noțiunii de „acuzație în materie penală”, având în vedere câmpul general de aplicare al normei și preeminența caracterului represiv al sancțiunii contravenționale.
Din acest punct de vedere se impune în mod necesar respectarea garanțiilor specifice, prevăzute de art. 6 paragraf 2 și 3 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, între care și prezumția de nevinovăție a făptuitorului, care implică printre altele, ca în exercitarea funcțiilor lor membrii tribunalului să nu plece de la ideea preconcepută că acuzatul a comis actul incriminat; sarcina probei aparține acuzării și dubiul profită celui acuzat.
Totuși, acest drept al unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku v. Franța, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga taxi Aktiebolag și Vulic v. Suedia, paragraf 113, 23 iulie 2002).
În aceste condiții, forța probantă a proceselor-verbale este lăsată astfel la latitudinea fiecărui sistem de drept, care este liber să reglementeze importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni v. Franța, hotărârea din 7 septembrie 1999).
Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional.
Instanța reține că agentul constatator a perceput personal această faptă, astfel că actul sancționator care cuprinde aceste constatări personale constituie o probă suficientă care să dovedească situația de fapt reținută în sarcina contravenientului, atât timp cât acesta nu aduce probe ori nu invocă împrejurări de natură a înlătura prezumția de temeinicie de care beneficiază procesul-verbal. Mai mult decât atât, intimatul a depus planșe foto în susținerea procesului-verbal contestat.
Față de cele expuse, instanța apreciază că procesul-verbal de contravenție a fost legal și temeinic întocmit.
Însă, în ceea ce privește individualizarea sancțiunii contravenționale, instanța reține că față dispozițiile art. 21 alin.3 din O.G. nr. 2/2001, conform cărora sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care fapta a fost săvârșită, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal, sancțiunea contravențională aplicată, respectiv amenda în cuantum de 300 lei nu este proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite de către petent, apreciind că sancțiunea avertismentului este suficientă pentru a i se atrage atenția petentului asupra gravității faptei sale și pentru a preveni astfel de fapte. Instanța are în vedere ca și criteriu de individualizare împrejurarea că nu s-au dovedit abateri repetate ale petentului în această materie, sarcina probei în acest sens incumbându-i intimatei.
În raport de toate aceste considerente de fapt și de drept, instanța va admite în parte plângerea contravențională, va modifica procesul-verbal de contravenție . nr._ din data de 18.02.2013, în sensul înlocuirii sancțiunii amenzii contravenționale în cuantum de 300 lei cu sancțiunea avertismentului, va atrage atenția petentului să respecte dispozițiile legale, în caz contrar expunându-se unor sancțiuni mai severe, menținând celelalte dispoziții ale procesului-verbal de contravenție.
De asemenea, instanța va lua act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte plângerea contravențională formulată de petentul U. M. A., cu domiciliul în C., ., județul D., în contradictoriu cu intimata Poliția Locală a Municipiului C., cu sediul în C., ..22, județul D..
Modifică procesul-verbal de contravenție . nr._ din data de 18.02.2013, în sensul înlocuirii sancțiunii amenzii contravenționale în cuantum de 300 lei cu sancțiunea avertismentului.
Menține celelalte dispoziții ale procesului-verbal de contravenție.
Atrage atenția petentului ca, pe viitor, să respecte dispozițiile legale, în caz contrar expunându-se unor sancțiuni mai severe.
Ia act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, care se va depune la Judecătoria C..
Pronunțată în ședință publică, azi, 08.11.2013.
PREȘEDINTE, GREFIER,
C. A. I. Ș. C.
Red.Dact.C.A.
4 ex. 2 ex. .>
| ← Accesiune. Sentința nr. 31/2013. Judecătoria CRAIOVA | Evacuare. Sentința nr. 13/2013. Judecătoria CRAIOVA → |
|---|
