Plângere contravenţională. Sentința nr. 15/2013. Judecătoria CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 15/2013 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 15-10-2013 în dosarul nr. 14128/215/2013
Dosar nr._ - plângere contravențională-
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ Nr._
Ședința publică de la data de 15 octombrie 2013
Instanța constituită din:
Președinte: Cătălina-Maria Bran
Grefier: S. A. G.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe petentul VÎLCELOIU A. și pe intimat I. D., având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns martorul B. M., lipsă fiind pățile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Instanța procedează la audierea martorului B. M.( CI ., nr._, CNP_) a cărui declarație este consemnată în scris și atașată la dosarul cauzei.
Instanța constată, în temeiul art. 244 Noul Cod de Procedură Civilă, terminată cercetarea judecătorească, iar în temeiul art. 389 și urm Noul Cod de Procedură Civilă, instanța consideră lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei și închide dezbaterile, reținând cauza spre soluționare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin plângerea înregistrată pe rolul acestei instanței la data de 18.04.2013, petentul VÎLCELOIU A. a solicitat în contradictoriu cu intimatul I.P.J. D., anularea procesului verbal de contravenție . nr._/24.03.2013 emis de I. D., solicitând anularea acestuia, exonerarea de la plata amenzii și a punctelor de penalizare.
În motivare, a arătat că a circulat cu viteza regulamentară, iar viteza înregistrată este greșită, întrucât aparatul radar a era montat de foarte puțin timp, fiind în faza de autotestare drept pentru care a refuzat semnarea procesului verbal. Arată petentul că agentul constatator avea obligația să facă mențiune despre această împrejurare, care trebuia confirmată de cel puțin un martor.
Mai arată petentul că a fost sancționat cu amendă în cuantum de 675 lei pentru faptul că la data de 24.03.2013 a fost înregistrat de aparatul radar cu viteza de 91km/oră se sectorul de drum Calea București. Arată petentul că la solicitarea sa de a i se prezenta înregistrarea agentul constatator a refuzat să facă dovada celor afirmate și aparatul era în faza de autotestare.
În drept, a invocat prevederile art. 192 cod procedură civilă și OUG nr.195/2002.
În dovedirea pretențiilor a anexat procesul verbal de contravenție în original (f. 7), fotocopie act identitate.
Cererea a fost scutită de taxă de timbru și timbru judiciar, conform dispozițiilor art. 15 lit. i din Legea nr. 146/1997, art. 1 alin 2 din OG nr. 32/1995, precum și în temeiul art. 36 din O.G. nr. 2/2001.
La data de 23.05.2013, prin serviciul Registratură, intimatul a depus la dosar întâmpinare, prin care arată că procesul verbal este încheiat cu respectarea condițiilor de fond și formă prevăzute de O.G. 2/2001, având valoare probatorie în ce privește constatarea stării de fapt și a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată.
La solicitarea instanței, conform art. 34 din O.G. nr. 2/2001, privind depunerea actelor ce au stat la baza emiterii procesului verbal, intimatul a depus, prin serviciul Registratură, planșele foto (f. 16-23), buletinul de verificare metrologică a aparatului radar (f. 24).
La termenul de judecată de la față, conform art. 34 alin 1 din O.G. nr. 2/2001, instanța a administrat proba cu înscrisurile depuse la dosar de și proba testimonială în care a fost audiat martorul B. M..
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:
Prin procesul-verbal . nr._/24.03.2013, încheiat de I.P.J. D.- S.PR. C., petentul Vîlceloiu A. a fost sancționat cu amendă în cuantum de 675 lei pentru că, la data de 24.03.2013, ora 10.15, a condus autoturismul Chevrolet Aveo pe . viteza de 91km/h în zona de limitare "50 km/h" viteza înregistrată de aparatul radar Phyton seria_, în dreptul blocului J24 (Lăpus), montat pe auto MAI_, caseta video 31.
Verificând, conform art. 34 alin. 1 din OG nr. 2/2001, legalitatea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat, instanța reține că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu.
Motivul de nulitate invocat de petent privind lipsa martorului asistent este neîntemeiat, întrucât, ca urmare a refuzului petentului de a semna procesul verbal, agentul constatator a menționat în cuprinsul actului sancționator motivul pentru care nu este semnat de un martor. Astfel, apare mențiunea că martorul nu a fost identificat, deci că persoana de față refuză calitatea de martor. În plus, rolul martorului asistent nu este de a atesta situația de fapt reținută în sarcina contravenientului, ci modalitatea de întocmire a procesului verbal, respectiv faptul că petentul a refuzat să îl semneze, aspect pe care petentul nu l-a negat prin plângere, ci chiar a recunoscut că a refuzat să primească procesul verbal.
Cu privire la temeinicia procesului verbal, instanța reține că, deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul verbal contravențional este un mijloc de probă care nu face dovada vinovăției petentului, ci dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.
Petentul beneficiază în prezenta cauză de o prezumție de nevinovăție care nu este însă absolută, așa cum nu este absolută nici prezumția de legalitate a procesului verbal, iar instanța are obligația de a asigura un raport de proporționalitate între aceste prezumții în vederea respectării caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul.
Pentru a dovedi săvârșirea contravenției de către petent, intimatul a depus la dosar actele ce au stat la baza emiterii procesului verbal, respectiv planșele foto și buletinul de verificare metrologică a aparatului radar.
Potrivit acestor înscrisuri aparatul radar este verificat metrologic la data de 20.08.2012, înregistrează viteza atât în regim staționar, cât și în regim de deplasare.
Aceste înregistrări respectă dispozițiile din NML-021-05, astfel cum a fost modificat prin Ordinul directorului general al Biroului Român de Metrologie Legală nr. 187/14.07.2009.
Prin urmare, măsurările efectuate cu ajutorul cinemometrului constituie o probă valabilă pentru aplicarea legislației rutiere.
În ce privește susținerea petentului potrivit cărei aparatul radar era în faza de autotestare, instanța amintește că litera "T" menționată în fotografiile realizate în urma înregistrării video reprezintă prescurtarea de la cuvântul "țintă (targhet)", și semnifică tocmai focalizarea înregistrării de către aparatul radar a vitezei autoturismului vizat.
Analizând fotografiile efectuate de intimat în urma înregistrării cu aparatul radar, instanța constată că la data de 24.03.2013, ora 10.25, fiind chiar în dreptul indicatorului petentul circula cu autoturismul marca Chevrolet Aveo nr. de înmatriculare_, având o viteză de 91 km/h, pe . zona Lăpuș.
Susținerea petentului că a respectat limita de viteză de 50 km/h, este contrazisă chiar de aceste înregistrări.
În ce privește declarația martorului B. M., aceasta nu este de natură a schimba cele reținute în sarcina petentului, martorul neoferind informații cu privire la viteza avută de petent. Oricum, declarația unui martor nu poate contrazice înregistrările făcute cu aparatură de specialitate. În plus, reține instanța că, deși martorul a declarat că petentul circula având montată pe partea dreaptă spate roată de rezervă și că se afla cu petentul în mașină pentru că urma să îl consilieze cu ocazia cumpărării unor cauciucuri de la un magazin din C., spunând că este specialist în alegerea cauciucurilor, martorul nu a cunoscut o informație elementară, respectiv faptul că nu se poate circula cu orice viteză atunci când pe autoturism este montată o roată de rezervă. Din acest motiv, instanța reține că, prin declarația martorului, petentul nu a făcut vreo dovadă asupra netemeiniciei procesului verbal și nici nu au fost oferite informații de natură a ridica vreun dubiu asupra modului în care a fost constatată fapta.
Față de probele administrate, instanța apreciază că petentul se face vinovat de săvârșirea contravenției reținute în sarcina sa, fiind astfel înlăturată prezumția de nevinovăție de care se bucură aceasta și confirmată situația de fapt reținută de agentul de poliție. Prin urmare, procesul verbal de contravenție este legal și temeinic întocmit.
În ceea ce privește individualizarea sancțiunii contravenționale, potrivit art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001 sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.
Dispozițiile din O.U.G. nr. 195/2002 au drept scop asigurarea desfășurării fluente și în siguranță a circulației pe drumurile publice, precum și ocrotirea vieții, integrității corporale și a sănătății persoanelor participante la trafic sau aflate în zona drumului public, protecția drepturilor și intereselor legitime ale persoanelor respective, a proprietății publice și private.
În analiza proporționalității sancțiunii aplicate, instanța apreciază că, în raport de gradul de pericol social al faptei, de urmarea ce s-ar fi putut produce prin depășirea vitezei legale cu mai mult de 40 km/h, într-o zonă de limitare a vitezei, respectiv în localitate, pe un bulevard principal intens circulat, dar și față de împrejurarea că petentul circula având o roată de rezervă montat ceea ce impunea din start reducerea vitezei, fapta astfel săvârșită constituie un pericol pentru siguranța circulației, viața și integritatea fizică a celorlalți participanți la trafic, dar chiar și a petentului, aplicarea sancțiunii contravenționale s-a făcut în concordanță cu dispozițiile art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001, fiind în limitele prevăzute de O.U.G. nr. 195/2002.
Față de aceste considerente, în temeiul art. 34 alin.1 din O.G. nr. 2/2001, instanța urmează a respinge plângerea formulată împotriva procesului verbal de contravenție . nr._/24.03.2013, ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge plângerea contravențională privind pe petentul VÎLCELOIU A. cu domiciliul în București, ., ., ., sector 1 și pe intimatul I. D. cu sediul în C., ., județul D., ca neîntemeiată.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, apel care se depune la Judecătoria C..
Pronunțată în ședință publică azi, 15 octombrie 2013.
PREȘEDINTE GREFIER
C. M. B. S. A. G.
Red. jud. C.M.B.
Tehnored. gref. S.A.G.
25.11.2013, 4 ex.
| ← Fond funciar. Sentința nr. 25/2013. Judecătoria CRAIOVA | Pretenţii. Sentința nr. 2013/2013. Judecătoria CRAIOVA → |
|---|
