Plângere contravenţională. Sentința nr. 1589/2013. Judecătoria CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1589/2013 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 30-01-2013 în dosarul nr. 29074/215/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CRAIOVA
SENTINȚA CIVILĂ NR. 1589
Ședința publică de la 30.01.2013
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: V. C. L.
GREFIER: S. B.
Pe rol judecarea cauzei Civil privind pe petent A. I. L. în contradictoriu cu intimatul I P J D., având ca obiect plângere contravenționala.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu au răspuns părțile.
În temeiul art. 104 alin. (13) din Regulamentul de ordine interioară, instanța a dispus lăsarea cauzei la a doua strigare.
La apelul nominal efectuat la a doua strigare nu au răspuns părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței că s-au depus la dosar, prin Serviciul Registratură, din partea petentului o cerere, prin care solicită instanței acordarea unui nou termen de judecată deoarece nu se poate prezenta din motive medicale, anexând adeverința medicală nr. 529/29.01.2013.
Instanța respinge cererea de amânare formulată de petent, ca neîntemeiată, având în vedere că este a doua cerere de amânare formulată în cauză, iar petentul nu si-a angajat un apărător în cauză, astfel cum s-a angajat prin cererea de amânare anterioară, drept pentru care nu sunt îndeplinite condițiile art. 156 al. 1 C..
Având în vedere că niciuna dintre părți nu s-a prezentat la cele două strigări ale cauzei, conform regulamentului, dar intimata a cerut judecarea cauzei în lipsă, conform art. 242 al. 2 C.proc.civ., constatând că este prima zi de înfățișare conform art. 1591 alin. 4 C., instanța procedează în ședință publică la verificarea din oficiu a competenței generale, materiale și teritoriale. Conform art. 1 C.p.c și art. 32 alin. 2 din OG nr. 2/2001, instanța constată că este competentă general, material și teritorial cu soluționarea prezentei cereri.
Nemaifiind alte probe de administrat sau cereri prealabile de rezolvat, instanța constată cauza în stare de judecată și o reține spre soluționare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin plângerea formulată la data de 05.11.2012, înregistrată pe rolul acestei instanțe sub numărul de dosar_, petentul A. I. L. a solicitat, în contradictoriu cu intimatul IPJ D., anularea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ încheiat la data de 05.11.2012, exonerarea de la plata amenzii aplicate și restituirea permisului de conducere reținut și a certificatului de înmatriculare.
În motivare, petentul a arătat că în data de 05.11.2012 în jurul orei 07,20, in timp ce conducea auto Skoda cu nr. de înmatriculare_ pe . fost oprit de un echipaj de poliție care i-a cerut să sufle în aparatul alcooltest, ieșind o valoare de 0,40 mg/l alcool pur în aerul expirat.
Petentul a menționat că această testare nu a fost corect realizată, deoarece agentul de poliție nu a desigilat aparatul alcooltest în fața sa.
În drept, plângerea a fost întemeiată potrivit OG 2/2001 și OUG 195/2002.
Plângerea este scutită de taxă judiciară de timbru, conform art. 36 din O.G. nr.2/2001 și de timbru judiciar, conform art.1 alin.2 din OG nr.32/1995.
În susținerea plângerii, petentul a depus: copie C.I., - proces-verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ încheiat la data de 05.11.2012 (fila 3).
Intimatul IPJ D., deși a fost legal citat, nu s-a prezentat în instanță, însă a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, protocolul etilotest rezultat în urma testării, precum și buletinul de calibrare al acestuia.
În motivarea întâmpinării depuse, intimatul a arătat că procesul-verbal de contravenție a fost încheiat cu respectarea condițiilor de fond și formă prevăzute de OG nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor. Mai mult, a susținut intimatul, din economia art. 34 din OG nr. 2/2001, rezultă că procesul-verbal face dovada deplină a situației de fapt menționate în cuprinsul său, fiind întocmit de un agent al statului aflat în exercițiul funcțiunii, iar constatările acestuia nu pot fi înlăturate de declarația unui martor audiat la solicitarea petentului, întrucât instanța nu poate da relevanță maximă unei astfel de probe, înlăturând astfel constatările agentului de poliție din procesul-verbal de contravenție, care este un act de autoritate. Altfel spus, susține intimatul, printr-o probă indirectă ar fi înlăturată o probă directă, ceea ce este inadmisibil.
A mai arătat intimatul prin întâmpinare că, deși OG nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare, din economia art. 34 a acestui act normativ, rezultă că procesul-verbal face dovada deplină a situației de fapt și a încadrării în drept, bucurându-se de prezumția de legalitate și temeinicie, care deși neconsacrată legislativ, este unanim acceptată în doctrina și practica judiciară.
În drept, întâmpinarea a fost întemeiată pe dispozițiile Codului de procedură civilă și ale OG nr. 2/2001, cu modificările și completările ulterioare.
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarea situație de fapt:
Prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ încheiat la data de 05.11.2012 de intimatul IPJ D., petentul A. I. L., în calitate de conducător auto, a fost sancționat contravențional cu amendă în cuantum de 630 lei, avertisment și reținerea permisului de conducere și a certificatului de înmatriculare pentru faptele de a conduce autoturismul sub influența băuturilor alcoolice, respectiv având inspecția tehnică periodică expirată.
Petentul nu a propus administrarea niciunui mijloc de probă în dovedirea susținerilor din plângerea contravențională.
Intimatul a depus la dosarul cauzei fișa alcooltestului în aerul expirat din care rezultă că petentul avea la momentul controlului o cantitate de alcool de 0,40 mg/l alcool pur în aerul expirat precum și buletinul de calibrare al aparatului alcooltest.
În consecință, analizând procesul-verbal de contravenție contestat sub aspectul legalității și temeiniciei, instanța constată că acesta nu este afectat de nicio cauză de nulitate expresă sau virtuală dintre cele prevăzute de OG nr. 2/2001, constatările agentului constatator se bucură în continuare de prezumția de validitate, fapta comisă de petent a fost corect descrisă în fapt și în drept de către agentul constatator, iar individualizarea sancțiunii contravenționale aplicate s-a făcut, de asemenea, în mod corect, în limitele prevăzute de lege și este proporțională cu gradul de pericol social concret al faptei săvârșite.
Față de cele expuse, instanța urmează să respingă ca neîntemeiată plângerea contravențională.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge ca neîntemeiată plângerea contravențională formulată de petentul A. I. L., cu domiciliul în C., ., .. 1, ., în contradictoriu cu intimatul I P J D., cu sediul în C., jud. D., împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._ încheiat la data de 05.11.2012 de intimatul IPJ D..
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 30.01.2013.
PREȘEDINTE, GREFIER
V. C. L. B. S.
Red. V.C.L../.07.03.2013
Tehnored. S.B./ 4 ex.
.
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 6328/2013.... | Acţiune în constatare. Sentința nr. 3608/2013. Judecătoria... → |
|---|
