Plângere contravenţională. Sentința nr. 2013/2013. Judecătoria CRAIOVA

Sentința nr. 2013/2013 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 03-07-2013 în dosarul nr. 7199/215/2013

Dosar nr._

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA CRAIOVA

SECȚIA CIVILĂ

Sentința Civilă Nr._/2013

Ședința publică de la 03 Iulie 2013

Instanță constituită din:

PREȘEDINTE- C.-M. R.

Grefier -A. B.

Pe rol, judecarea cauzei civile privind pe petentul T. G. în contradictoriu cu intimata POLIȚIA L. MUNICIPIUL C., având ca obiect plângere contravențională .

La apelul nominal făcut în ședința publică la prima strigare a cauzei au răspuns personal petentul personal și asistat de avocat G. C., cu împuternicire avocațială la dosarul cauzei, lipsă fiind intimat.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Instanța acordă cuvântul apărătorului petentului.

Avocat G. C. pentru petent, având cuvântul solicită instanței audierea martorului V. A. și solicită judecarea cauzei în lipsă dacă nu va mai fi prezent la a doua strigare.

Se prezintă martorul V. A., având C.N.P_.

În temeiul art.189-198 C.p.c, instanța procedează la administrarea probei testimoniale, fiind audiat martorul V. A., a cărei declarație a fost consemnată, semnată și atașată la prezentul dosar.

Nemaifiind alte cereri de formulat, excepții de invocat și probatoriul fiind administrat, instanța acordă cuvântul apărătorului petentului asupra fondului cauzei.

Avocat G. C. pentru petent, având cuvântul pe fondul cauzei solicită instanței admiterea plângerii contravenționale așa cum a fost formulată, fără cheltuieli de judecată.

La apelul nominal făcut în ședința publică la a doua strigare a cauzei nu au răspuns părțile.

Instanța reține cauza spre soluționare.

INSTANȚA

Deliberând asupra cauzei civile de față, constată și reține următoarele:

Prin plângerea contravențională formulată la data de 20.02.2013 și înregistrată sub nr._ petentul T. G. a contestat procesul-verbal de contravenție . nr._ din data de 02.02.2013 .

În motivarea plângerii petentul a arătat că nu se face vinovat de contravențiile reținute în sarcina sa . Astfel, la data de 02.02.2013 se afla în zona Spitalului Clinic de urgență C., unde a lăsat un client și unde a fost oprit de un echipaj de poliție care i-a comunicat că a fost amendat deoarece a oprit voluntar în acea zonă, lucru neadevărat.

În drept plângerea nu a fost întemeiată.

La dosar s-a depus procesul verbal contestat în original .

Cererea este scutită de taxă de timbru și timbru judiciar, conform dispozițiilor art. 15 lit. i din Legea nr. 146/1997, art. 1 al.2 din OG nr. 32/1995, precum și în temeiul art. 36 din O.G. nr. 2/2001.

Intimata nu a depus la dosar întâmpinare și nu a solicitat probe în apărare.

La solicitarea petentului, instanța a încuviințat proba cu un martor, iar, în ședința publică din data de 03.07.2013 a fost audiat martorul V. A., declarația acestuia fiind consemnată și atașată la dosarul cauzei.

Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:

Prin procesul verbal de contravenție contestat s-a reținut săvârșirea de către contestator a contravenției prevăzute de disp. art. 3, pct 31 dinLegea 61/1991 Republicată, constând în aceea că a fost depistat staționând în zona Spitalului Clinic nr. 1 în așteptare de clienți, refuzând a se legitima și a da relații despre identitatea sa.

Conform art. 34 din O.G. nr. 2/2001, instanța investită cu soluționarea plângerii analizează legalitatea și temeinicia procesului-verbal și hotărăște asupra sancțiunii.

Procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției beneficiază, de regulă, de prezumția de legalitate și temeinicie, prezumție care, deși neconsacrată legislativ, este unanim acceptată, atât în doctrina de specialitate, cât și în practica instanțelor judecătorești.

O astfel de prezumție nu încalcă dreptul petentului la un proces echitabil, nefiind de natură a încălca prezumția de nevinovăție. După cum a constatat și Curtea Europeana a Drepturilor Omului (Salabiaku c. Franței, Hot. din 7 oct. 1988, s. A no 141‑A, p. 15, § 28 ; Telfner c. Austriei, no_/96, § 16, 20 mart. 2001; A. c. României, no_/03, § 60, 4 oct. 2007), prezumțiile de fapt și de drept sunt recunoscute în toate sistemele juridice, fiind permisă utilizarea acestora și în materie penală (cum este calificată și materia contravențională prin raportare la CEDO), pentru dovedirea vinovăției făptuitorului, dacă sunt îndeplinite două condiții: respectarea unor limite rezonabile, ținându-se cont de miza litigiului, și respectarea dreptului la apărare.

În prezenta cauză, atât miza litigiului cât și asigurarea posibilității petentului de a-și dovedi susținerile, de a combate prezumția de legalitate și temeinicie, permit aplicarea acestei prezumții.

Verificând legalitatea procesului verbal de contravenție contestat potrivit art. 34, al. 1 din OG nr. 2/2001, instanța reține că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor legale incidente (art. 16 si art. 17 din OG 2/2001).

Sub aspectul temeiniciei, analizând descrierea făcută faptelor în procesul-verbal de contraventie și declarația martorului audiat, care a relatat că petentul nu a savarsit fapta retinuta in sarcina sa, instanta retine ca petentul a facut dovada contrara starii de fapt retinuta de agentul constatator, astfel că prezumția de temeinicie a procesului verbal a fost răsturnată sub acest aspect.

Pe cale de consecință, instanța va admite plangerea si va dispune anularea procesului verbal contestat, în condițiile art. 34 din OG 2/2001.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite plângerea formulată de petentul T. G., cu domiciliul în C., Desnatui, nr.27, ., . în contradictoriu cu intimata POLIȚIA L. MUNICIPIUL C., cu sediul în C., județul D. .

Anulează procesul verbal de contravenție ., nr._/02.02.2013 emis de Poliția L. C..

Cu recurs în termen de 30 de zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică azi 03.07.2013.

Președinte,Grefier,

C. M. R. A. B.

Red.C.M.R

Tehnored.A.B

A.B. 27 August 2013

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Plângere contravenţională. Sentința nr. 2013/2013. Judecătoria CRAIOVA