Plângere contravenţională. Sentința nr. 2013/2013. Judecătoria CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2013/2013 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 19-11-2013 în dosarul nr. 18652/215/2013
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ Nr._/2013
Ședința publică de la 19 Noiembrie 2013
Instanța constituită din:
Președinte L.-D. B.
Grefier C.-E. C.
Pe rol judecarea plângerii contravenționale formulată de petenta . SRL, împotriva procesului verbal de contravenție ., nr._, încheiat la data de 17.05.2013 de intimatul Inspectoratul Teritorial de Muncă D..
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns avocat G. pentru petentă și martorele P. M. și D. A., intimatul fiind lipsă.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Instanța, în temeiul dispozițiilor art. 321 NCPCiv, procedează la administrarea probei testimoniale, în cadrul căreia au fost audiate, sub prestare de jurământ, martorele P. M. și D. A., ale căror declarații au fost consemnate și atașate la dosar.
Avocat G. pentru petentă arată că nu mai are alte cereri de formulat.
Nemaifiind cereri noi de formulat sau excepții de invocat, instanța, în temeiul dispozițiilor art. 392 NCPCiv, declară deschise dezbaterile și acordă cuvântul pe fond.
Avocat G. pentru petentă solicită admiterea plângerii; anularea procesului verbal de contravenție; arată că cele reținute în procesul verbal de contravenție nu corespund realității, fapt dovedit și prin administrarea probei testimoniale, din care rezultă că persoana depistată ca lucrând fără forme legale de angajare, a fost angajată a unei alte societăți, cu o denumire asemănătoare și care a avut același sediu; în subsidiar solicită înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale cu avertisment; fără cheltuieli de judecată.
In temeiul art. 394 NCPCiv instanța declară inchise dezbaterile și reține cauza in pronunțare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, reține următoarele:
Prin cererea de chemare in judecată s-a inregistrat pe rolul Judecătoriei C. la data de 04.06.2013 sub nr._ plângerea contravențională formulată de petenta . SRL in contradictoriu cu Inspectoratul Teritorial de Muncă D. prin care s-a solicitat anularea procesului verbal . nr._ din 17.05.2013 intocmit de intimat și exonerarea de la plata amenzii.
În motivarea plângerii petenta a arătat că societatea a fost sancționată contravențional pentru faptul că subscrisa nu a respectat prevederile legale din domeniul relatiilor de muncă, in sensul ca nu a încheiat contract de munca in forma scrisa persoanei P. M.. In consecința, pentru nerespectarea dispozițiilor art. 16 alin. (1) din Legea" 53/2003. subscrisa a fost sancționată cu amenda contravenționala.
Procesul-verbal astfel întocmit este anulabil pentru următoarele considerente: dispozițiile art. 16 alin. (1) din OG nr. 2/2001 prevăd obligația agentului constatator de a menționa in procesul-verbal de contravenție toate împrejurările ce pot servi la aprecierea gravitații faptei. Petenta arată că procesul-verbal de contravenție atacat este nelegal, fiind întocmit cu încălcarea dispozițiilor art. 16 din OG 2/2001, la întocmirea acestuia, intimatul
realizând o descriere pur formală a contravenției, fără a evidenția elemente de natură a individualiza, procedând astfel la dresarea unui act care nu îndeplinește cerințele de legalitate prev. de art. 16 alin. (1) din OG 2/2001, o prezentare generala a faptei echivalând cu lipsa descrierii acesteia si atrage nulitatea procesului-verbal conf. art. 17 din OG 2/2001.
Petenta a precizat că numita P. M. nu era si nici nu este angajata a societății; astfel numita P. M. a fost angajata unei alte societați comerciale ce are sediul in aceeași incinta ca si subscrisa. P. M., se afla
in acel moment in sediul din C., . vederea efectuării anumitor acte pentru acea societate; de altfel și numita D. A., angajată a societății, anterior, a fost colegă de serviciu cu P. M., astfel încât aceste se cunoșteau. A mai arătat că activitatea desfășurată de P. M. nu a fost activitate specifica raporturilor de munca aceasta neavand nicio obligație fata de societate, nefiind remunerata pentru faptul ca a stat 5-10 min in incinta imobilului din C., .. 35. jud. D..
Petenta a mai arătat că exista un dubiu cu privire la săvârșirea faptei contravenționale, intimatul prin procesul-verbal de control din data de 17.05.2013 precizând ca la controlul din dala de 23.04.2013 a fost prezenta si P. M., drept pentru care apreciază că fapta contravenționala nu a fost săvârșita.
Regula in dubio pro reo constituie un complement al prezumției de nevinovăție, un principiu institutional care reflecta modul in care principiul aflării adevărului se regăsește in materia probatiunii. explieandu-se prin aceea ea. in măsura in care dovezile administrate pentru susținerea vinovăției conțin o informație indoielnica tocmai cu privire la vinovăție, instanța nu-si poate forma o convingere care sa se constituie .. de aceea, ele trebuie sa concluzioneze in sensul nevinovăției.
Astfel, potrivit jurisprudenței CEDO. cauza A. contra României, Ozturk contra Germaniei, ""natura pecuniara a sancțiunii efectiv aplicate contravenientului, cuantumul sau si natura civila a legii care incriminează sancțiunea respectiva nu pot infirma caracterul penal al procedurii contravenționale".
In aceeași ordine de idei. Curtea Europeana a Drepturilor Omului reamintește ca. in materie penala, procedura administrării probelor trebuie indeplinita cu respectarea articolului 6 al Convenției, prin care se consacra prezumția de nevinovăție. dubiul profilând acuzatului.
Așadar. înainte de a fi o problema de drept, regula in dubio pro reo este o problema de fapt. actul de justiție (inclusiv sancționarea contravenționala pentru nerespectarea regulilor si normelor de conviețuire) intemeindu-se nu pe probabilitate, ci pe certitudinea dobândita pe baza de probe decisive, complete, sigure, in măsura sa reflecte realitatea obiectiva (fapta supusa judecații), formandu-se astfel convingerea, izvorâta din dovezile administrate in cauza, ca realitatea obiectiva (fapta supusa judecații) este fara echivoc.
Or, având in vedere ca intimatul, cu toate ca are obligația legala de a prezenta toate împrejurările săvârșirii presupusei fapte contravenționale in vederea stabilirii gravitații faptei si de a susține prin probe temeinicia celor susținute in procesul-verbal de contravenție, nu precizează in mod clar. neechivoc ce obligații nu au fost respectate (ce documente nu au fost prezentate) modul de manifestare a intenției sale in a nu respecta normele legale in vigoare, (potrivit disp. art. 1 din OG 2/2001, contravenția este fapta săvârșita cu vinovăție), apreciem ca procesul-verbal este netemeinic.
Persistenta dubiului asupra vinovăției este „echivalenta cu o proba pozitiva de nevinovăție"".
Totodată, arată ca potrivit art. 16 alin (1) din Og 2/2002 agentul constatator are obligația de a menționa in procesul-verbal temeiul de drept in baza căruia este sancționată fapta contravenționala săvârșita. Or, aceasta obligație nu a fost respectata drept pentru care apreciază ca procesul-verbal astfel dresat este anulabil.
A mai arătat că procesul-verbal de contravenție a fost încheiat in lipsa contravenientului, drept pentru care in temeiul art. 19 din OG 2/200, acesta este nul.
În subsidiar, in temeiul art. 7 alin. (3) din OG 2/2001. in cazul in care se va aprecia ca săvârșirea faptei contravenționale este dovedita, solicită înlocuirea sancțiunii contravenționale aplicate cu cea a avertismentului având in vedere caracterul vădit disproporționat al sancțiunii aplicate fata de norma legala presupus încălcata.
In drept au fost invocate prevederile OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.
S-a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri și a probei testimoniale cu martorii P. M. și D. A..
A depus in dovedire procesul verbal contravențional contestat in original.
La solicitarea instanței in procedura de regularizare petenta a depus la dosar precizare la acțiune prin care a arătat că intimat in cauză este Inspectoratul Teritorial de Muncă D..
La data de 20.07.2013 intimata Inspectoratul Teritorial de Muncă D., a depus la dosarul cauzei întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată.
În motivare a arătat că procesul verbal de contravenție a fost întocmit în mod corect în baza Legii 53/2003, precum și cu respectarea OG 2/2001, actualizată privind regimul juridic al contravențiilor.
A precizat că la data de 23.04.2013 ora 11:15 s-a efectuat un control având ca obiectiv identificarea si combaterea cazurilor de munca fara forme legale de angajare la sediul societății situat in C., ..35, jud.D. si s-a constatat ca in aceasta locație desfășurau activitate doua persoane respectiv D. A. și P. M., iar la momentul controlului au fost intervievate aceste doua persoane pe baza de declarație scrisa, în care s-a menționat de către D. A., la rubrica Menționez ca lucrez impreuna cu următoarele persoane: P. M. având funcția contabil conform mențiunilor din fisa de identificare . NR._ iar toate aceste aspecte au fost detaliate la rubrica descrierea faptei pe prima pagina a actului sancționator conform art. 16 aim.l din O.G. nr.2/2001. A solicitat respingerea ca neintemeiata a susținerii petentei conform căreia agentul constatator nu a respectat obligațiile prevăzute de art. 16 alin.l din O.g. nr.2/2001 respectiv obligația menționa in procesul verbal de contravenție toate imprejurarile ce pot servi la aprecierea gravității faptei, întrucât organul constatator a respectat in integralitate aceste dispoziții iar actul sancționator cuprinde pe prima pagina descrierea faptei precum si arătarea împrejurărilor săvârșirii contravenției .In aceste dispoziții legiuitorul nu a prevăzut o descriere a tuturor împrejurărilor iar din cuprinsul actului sancționator cuprinde arătare acestor împrejurări incat sunt respectate toate condiții impuse de lege.
A mai arătat că, cu ocazia controlului a fost lăsata de către agentul constatator înștiințarea . .nr_, si se poate observa acest document este semnat și primit de către persoana T. Jean in calitate de director la data de 23.04.2013, iar angajatorul avea obligația sa se prezinte la data de 24.04.2013 ora 8:30 cu documentele solicitate in cuprinsul acestei Înștiințări, însă acesta nu s-a prezentat nici pana in momentul intocmirii actului sancționator respectiv 17.05.2013.
Actul sancționator a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor art. 19 alin.3 din O.G. nr.2/2001 la data menționata mai sus iar agentul constatator a menționat la pagina a 2 a motivele care au determinat intocmirea procesului verbal in aceasta modalitate.
Solicită respingerea susținerii petentei potrivit căreia actul sancționator nu respecta dispozițiile art. 17 din O.g. nr.2/2001 ,având in vedere ca legiuitorul a prevăzut in cuprinsul acestui articol ca doar lipsa mențiunilor privind numele,prenumele si calitatea agentul constatator ,numele si prenumele contravenientului respectiv denumirea persoanei juridice si a sediului acesteia, a faptei săvârșite si a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului verbal si nici una dintre aceste obligații prevăzute de prevederile art. 17 din O.g. NR.2/2001 nu lipsește incat nu sunt aplicabile aceste dispoziții.
Susținerea petentei că persoana P. M. nu era angajata societății petente ci a fost angajata unei alte societății care isi desfășoară activitatea in aceeași incinta desi in momentul controlului agentul constatator a găsit aceasta persoana in locația unde isi desfășoară activitate S.C. F. G. Security situata in C., ..35, adresa menționata chiar de către unitate in plângere iar aceasta persoana a asigurat documentele in timpul controlului este nereală, mai mult petenta desi invoca acest aspect nu a menționat nici un inscris care sa evidențieze si sa dovedească acest aspect Petenta invoca faptul ca P. M. a fost colega de serviciu cu D. A. angajata a societății petente, însă această susținere este nereală, având in vedere cele doua extrase REVISAL din care se poate constata ca aceste doua persoane au fost colege la societatea petenta.
În drept s-au invocat dispozițiile art. 205 CPciv, Legea 53/2003 și OG 2/2001.
A depus la dosar actele în baza cărora a fost întocmit procesul verbal de contravenție.
La termenul de judecată din data de 22.10.2013, apreciind asupra admisibilității probelor propuse și a aptitudinii lor de a duce la soluționarea procesului, în temeiul art. 258 rap. La art. 255 alin. 1 N Cod procedură civilă, instanța a încuviințat pentru petent proba cu înscrisurile deja depuse la dosarul cauzei și proba testimonială cu martorii P. M. și D. A., declarațiile acestora fiind atașate la dosarul cauzei.
Analizând probele administrate în cauză, instanța reține următoarele:
Prin procesul verbal de contravenție . nr._ întocmit la data de 17.03.2013 de către intimatul Inspectoratul Teritorial de Muncă D., petenta . SRL a fost sancționată pentru săvârșirea contravențiilor prevăzute de art. 260 alin. l lit. e) din Legea nr. 53/2003 cu amendă în cuantum de_ lei.
Prin procesul verbal sus-menționat s-a reținut de către agentul constatator că in urma controlului efectuat la data de 23.04.2013 orele 12.00 prin sondaj de către instectorii I. la pucntul de lucru al . SRL, controlul având ca obicetiv combaterea muncii fără forme legale. Au fost intervievate pe bază de declarații scrise persoanele D. A. carev a declarat că a inceput munca la 15.02.2013, prestând activitate de dispecer și care a semnat contract individual de muncă, și numita P. M. care a declarat pe fișa de identificare că nu prestează activitate la societate cu toate că pe parcursul controlului documentația necesară a fost asigurată de aceasta. Astfel s-a reținut că numita P. M. prestează activitate in cadrul societății fără a avea incheiat un contract individual de muncă.
Instanța mai retine, de asemenea si împrejurarea că faptei i s-a dat o corectă încadrare juridică, petenta fiind sancționată pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 260 alin. 1 lit. e din Legea nr. 53/2003, cu modificările ulterioare constând în ,, primirea la muncă a până la 5 persoane fără încheierea unui contract individual de muncă, potrivit art. 16 alin. (1), cu amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei pentru fiecare persoană identificată" cu o amendă în cuantumul legal de 10.000 de lei.
Procesul verbal nu a fost semnat de către petentă, făcându-se mențiunea " reprezentantul petentei nu este de față".
De asemenea, instanța constată că plângerea a fost introdusă în termenul legal, prevăzut de art. 31 alin.1 din O.G. nr. 2/2001.
Fiind investită, potrivit art. 34 alin. 1 din O.G. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu verificarea legalității și temeiniciei procesului verbal instanța reține următoarele:
Instanța reține că, în ceea ce privește legalitateaprocesului-verbal, petenta a invocat un singur motiv de nelegalitate, respectiv nerespectarea dispozițiilor art. 16 alin. 1 din OG nr. 2/2001, in sensul că agentul constatator a făcut o descriere pur formală a faptei.
Potrivit art. 16 alin. 1 din OG nr. 2/2001 " Procesul-verbal de constatare a contravenției va cuprinde în mod obligatoriu: data și locul unde este încheiat; numele, prenumele, calitatea și instituția din care face parte agentul constatator; datele personale din actul de identitate, inclusiv codul numeric personal, ocupația și locul de muncă ale contravenientului; descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei și locului în care a fost săvârșită, precum și arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravității faptei și la evaluarea eventualelor pagube pricinuite; indicarea actului normativ prin care se stabilește și se sancționează contravenția; indicarea societății de asigurări, în situația în care fapta a avut ca urmare producerea unui accident de circulație; posibilitatea achitării în termen de 48 de ore a jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ, dacă acesta prevede o asemenea posibilitate; termenul de exercitare a căii de atac și organul la care se depune plângerea".
Instanța apreciază că este neîntemeiat motivul invocat de petentă referitor la nedescrierea corespunzătoare a faptei in condițiile in care din analiza procesului verbal se poate observa cu ușurință că fapta este pe larg descrisă, astfel incât petenta nu este împiedicată să formuleze apărări privind nelegalitatea și netemeinicia acestuia.
Verificând din oficiu legalitatea, instanța constată că procesul-verbal contestat este legal întocmit.
Astfel, procesul-verbal conține data și locul unde a fost încheiat, numele, prenumele, calitatea și instituția din care face parte agentul constatator, datele personale din actul de identitate, descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei și locului în care a fost săvârșită, precum și arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravității faptei, indicarea actelor normative incidente, termenul de exercitare a căii de atac.
În ceea ce privește temeinicia procesului-verbal de contravenție, instanța reține că, deși OG nr. 2/2001, cu modificările și completările ulterioare, nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34, rezultă că procesul verbal contravențional face dovada situație de fapt și a incadrării in drept până la proba contrară. Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumate nevinovate și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment de prezunțiile bazate pe fapte sau legi operează in toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția europeană a drepturilor omului, in măsura in care statul respectă limite rezonabile, având in vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare ( cauza Salabiaku c. Franței, Hotărârea din 7 octombrie 1988, parag. 28, cauza Vastberga taxi Aktiebolag și Vulic c. Suediei, Hotărârea din 23 iulie 2002, parag. 113).
Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, insă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii in ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni c. Franței, Hotîrârea din 7 septembrie 1999).
In analiza principiului proporționalității, trebuie observat că dispozițiile Legii nr. 53/2003 au drept scop reglementarea și garantarea respectării regulilor privind modul in care se desfășoară activitatea in cadrul societăților comerciale și modul in care sunt intocmite registrele de evidență a salariaților, iar respectarea regulilor impuse de acest act normativ are implicații majore asupra garantării dreptului la viată și la integritate al persoanelor și bunurilor și pentru instituirea unui climat de securitate socială, astfel că interesul societății in respectarea acestor reguli este de importanță capitală. In același timp, insă, persoana sancționată in baza acestui act normativ are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din OG nr. 2/2001), in cadrul căruia poate să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea imprejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare a evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita de proporționalitate intre scopul urmărit de autoritățile statului, de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale, prin impunerea unor condiții imposibil de indeplinit, și respectarea dreptului la apărare al perosanei sancționate contravențional ( cauza A. c. României, Hotărârea din 4 octombrie 2007).
Din întregul material probator administrat în cauză, instanța constată că nu a fost răsturnată prezumția de temeinicie a procesului-verbal contestat, în sensul că petenta nu a făcut dovada unei situații de fapt contrare celei reținute în cuprinsul acestuia.
Deși, prin plângerea formulată petenta a arătat faptul că nu se face vinovată de săvârșirea contravenției reținute in sarcina sa, instanța nu poate reține că aspectul expus de acesta corespunde adevărului deoarece nu este dovedit cu nici un mijloc de probă, reprezentând o simplă susținere, făcută din dorința de a scăpa de consecințele răspunderii contravenționale.
În conformitate cu prevederile art. 16 alin 1 din același act normativ ,, Contractul individual de muncă se încheie în baza consimțământului părților, în formă scrisă, în limba română. Obligația de încheiere a contractului individual de muncă în formă scrisă revine angajatorului. Angajatorul persoană juridică, persoana fizică autorizată să desfășoare o activitate independentă, precum și asociația familială au obligația de a încheia, în formă scrisă, contractul individual de muncă anterior începerii raporturilor de muncă”.
In ceea ce privește contravenția referitoare la lipsa contractului de muncă pentru numita P. M. conform fișei de identificare . nr._ din 23.04.2013, instanța reține că au fost incălcate prevederile legale ale Legii nr. 53/2003, privind Codul Muncii.
Din fișa de identificare . nr._ din data de 23.04.2013 aflată la fila 33 in dosar, instanța reține că numita P. M. a declarat inspectorilor de muncă, aflați în control, faptul că nu prestează nici un fel de muncă la societatea . SRL.
Fișa de identificare mai sus menționată a fost însușită de numita P. M. prin semnătură.
Audiată in fața instanței, in calitate de martoră, numita P. M., a invederat instanței că nu a fost angajată a petentei . SRL niciodată. Astfel a fost angajată până in august 2012 la ., care in prezent este in insolvență, insă cele două societăți au același sediu. A mai precizat că la momentul controlului se afla la sediul petentei intrucât fusese sunată de către un fost angajat al . pentru a-i elibera o adeverință. De asemenea la . societății ., petenta . SRL a preluat cea mai mare parte din angajații primei societăți, intre care și martora D. A..
În ceea ce privește susținerea martorei in sensul că se afla la sediul societății pentru a elibera o adeverință unui fost angajat instanța reține că acest aspect este de natură a întări convingerea că numita P. M. desfășura la acel moment activitate in cadrul societății petente fără forme legale. Astfel nu se poate reține ca plauzibilă susținerea martorei in sensul că se afla la sediu doar pentru acest aspect in condițiile in care a declarat că i s-a desfăcut contractul individual de muncă la cealaltă societate in luna august 2012. Or in aceste condiții un fost angajat nu mai poate elibera o adeverință și in nici un caz nu ar avea acces la documentele contabile ale societății aflate in stare de insolvență.
In ceea ce privește declarația martorei D. A. instanța reține că aceasta este angajata pe funcția de dispecer la societatea petentă.aceasta a precizat că a fost sunată de un fost angajat al . SRL care dorea eliberarea unei adeverințe. La rândul său a sunat-o pe numita P. M. pentru a se prezenta la sediu societății in vederea eliberării adeverinței.
Rezultă din aceste probe că petenta, în conformitate cu dispoz. art 1169 c.civ. nu a reușit să facă dovada contrară celor reținute în procesul verbal, iar intimatul a probat situația de fapt menționată în procesul verbal de contravenție.
In ceea ce privește individualizarea sancțiunii contravenționale, in raport cu dispozițiile art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001, instanța reține că amenda contravențională aplicată este cea prevăzută de lege și este proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, tinând seama de imprejurările in care a fost săvârșită contravenția, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului, astfel că nu se impune reevaluarea acesteia.
Instanța consideră că în speța de față nu este oportună și justificată aplicarea sancțiunii avertismentului, în condițiile în care instanța are în vedere la aprecierea sancțiunii și efectele negative ale neîncheierii contractului de muncă cu impact asupra plății impozitelor la bugetul de stat, cât și asupra persoanelor primite la muncă care, urmare acestei atitudini ilegale a petentei au fost lipsite de beneficiul asigurărilor sociale de sănătate și de beneficiul contribuției la bugetul de pensii.
Pentru motivele de fapt și de drept, sus menținute, instanța reține, pe de o parte, că procesul verbal se bucură de o prezumție relativă de adevăr, fiind întocmit de către un agent al statului însărcinat cu exercițiul autorității de stat, iar pe de altă parte petenta nu a reușit să facă dovada contrară celor reținute in procesul verbal cu privire la acest aspect, in conformitate cu dispozițiile art. 249 NCPC astfel încât urmează a respinge plangerea contravențională ca neintemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge ca neîntemeiată plângerea contravențională formulată de petenta . SRL, cu sediul în C., .. 35, jud. D., împotriva procesului verbal de contravenție ., nr._, încheiat la data de 17.05.2013 de intimatul Inspectoratul Teritorial de Muncă D., cu sediul în C., .. 55, jud. D..
Cu drept de apel la Tribunalul D. – Secția C. Administrativ și Fiscal, în termen de 30 de zile de la comunicarea hotărârii, cererea de apel urmând a fi depusă la Judecătoria C..
Pronunțată în ședință publică, azi, 19.11.2013.
Președinte Grefier
L. D. B. C. E. C.
Red. LDB
Tehj.CCE/4ex/09.12.2013
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 1591/2013.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 4146/2013.... → |
|---|
