Plângere contravenţională. Sentința nr. 2013/2013. Judecătoria CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2013/2013 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 24-10-2013 în dosarul nr. 20272/215/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
Sentința civilă Nr._/2013
Ședința publică din data de 24 Octombrie 2013
Completul constituit din:
PREȘEDINTE C. M.
Grefier M. O.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe petent A. C. P. A. și pe intimat I. D. - SERVICIUL RUTIER C., având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns petentul personal, lipsă fiind intimatul.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că I. D., a răspuns la solicitările instanței, după care,
Nemaifiind cereri de formulat sau probe de administrat, instanța in conformitate cu prevederile art. 392 C.pr.civ, declară deschise dezbaterile si acordă cuvântul pe fondul cauzei.
Petentul solicită admiterea plângerii si anularea procesului verbal contestat.
În temeiul art. 394 C.Proc.Civ., instanța declară închise dezbaterile și retine cauza pentru deliberare si pronunțare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei C. la data de 14.06.2013, sub nr._, petentul A. C. P. A., in contradictoriu cu intimatul I. D. - SERVICIUL RUTIER C., a solicitat instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să constate nulitate procesului-verbal de contravenție . nr._, iar in subsidiar, anularea procesului verbal de contravenție mai sus amintit, exonerarea de la plata amenzii si a punctelor de penalizare si restituirea permisului de conducere, și de asemenea . înlocuirea sancțiunilor aplicate cu sancțiunea "avertisment".
In motivarea plângerii, petentul a arătat ca in ziua de 03.06.2013, a fost oprit in trafic de către un agent de politie la intersecția străzilor Calea București cu C. I din C. si sancționat prin procesul verbal de contravenție contestat, pe motiv ca nu ar fi acordat prioritate de trecere pietonilor angajați in traversarea străzii prin loc corespunzător si de asemenea că nu ar fi purtat centura de siguranța si nu a prezentat certificatul de înmatriculare al autoturismului
Petentul a mai învederat că procesul verbal este lovit de nulitate absolută deoarece in cuprinsul acestuia s-a stabilit in mod eronat sancționarea pentru altă contravenție față de cea ce i se impută, respectiv fapta prev. de art. 36/1 RA OUG 195/2002, de asemenea lipsesc temeiurile de drept in baza cărora i s-a reținut permisul de conducere, mențiuni care sunt obligatorii la întocmirea unui asemenea act si care atrag nulitatea procesului verbal, fiind încălcate disp. OG 2/2001.
De asemenea, petentul a mai învederat că cele reținute in cuprinsul procesului verbal nu corespund realității, invocând dispozițiile art. 6 din CEDO.
In drept, plângerea a fost întemeiată pe disp. OG 2/2001.
Plângerea este scutită de la plata taxei de timbru si a timbrului judiciar.
In dovedirea plângerii, petentul a depus al dosarul cauzei procesul-verbal contestat in original, împuternicire avocațială nr._/14.06.2013 si a propus să fie audiați martorii P. F. si Papadie N. C..
Legal citat, intimatul a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată, procesul-verbal de contravenție fiind încheiat cu respectarea condițiilor de fond și formă prevăzute de O.G. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.
Cât privește starea de fapt descrisă de agentul constatator în procesul-verbal, intimata a solicitat instanței să constate că aceasta nu poate fi înlăturată de declarația unui martor audiat la solicitarea petentului, instanța neputând da relevanță maximă unei astfel de probe, înlăturând astfel constatările agentului de poliție din procesul-verbal de contravenție, care este un act de autoritate, altfel spus, printr-o probă indirectă ar fi înlăturată o probă directă, ceea ce este inadmisibil.
Așadar, măsura dispusă de către agentul constatator este temeinică și legală, procesul-verbal făcând deplina dovadă a situației de fapt menționată în cuprinsul său.
Referitor la procesul-verbal intimata consideră că instanța trebuie să-i recunoască valoarea probatorie sub aspectul constatării stării de fapt, având în vedere că este întocmit de un agent al statului aflat în exercițiul funcțiunii.
Cu privire la temeinicia procesului-verbal, intimata a învederat instanței că deși O.G. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare, din economia art. 34 rezultă că procesul-verbal face dovada deplină a situației de fapt și a încadrării în drept.
Mai mult decât atât, procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției beneficiază de prezumția de legalitate și temeinicie, prezumție care, deși neconsacrată de legislativ, este unanim acceptată, atât în doctrinele de specialitate, cât și în practica instanțelor judecătorești.
În drept, au fost invocate prevederile codului de procedură civilă și ale O.G. 2/2001 cu modificările și completările ulterioare.
S-a solicitat judecarea cauzei si in lipsă cf. disp. art. 411 alin. 1 pct. 2 NCPC.
La data de 10.07.2013 petentul a depus la dosar răspuns la întâmpinare.
Prin încheierea de ședința din data de 26.09.2013, instanța, având in vedere dispozițiile art. 254, 255, 258 NCPC, a încuviințat părților proba cu înscrisuri iar petentului si proba testimonială in cadrul căreia a fost audiat martorul P. N., declarația acestuia fiind consemnată si atașată la dosar.
Tot prin încheierea de ședință din data de 26.09.2013, instanța, in temeiul art. 22 NCPC, a dispus efectuarea unei adrese către I. D., pentru a se comunica cazierul rutier al petentului (fișă permis), relațiile solicitate fiind înaintate la data de 15.10.2013 prin adresa nr._.
Analizând actele dosarului, instanța reține următoarea situație de fapt:
La data de 03.06.2013, petentul A.-C. P.-A. a fost sancționat contravențional cu amendă în cuantum de 900 lei și suspendarea exercitării dreptului de conducere, deoarece a condus autovehiculul marca BMW cu nr. de înmatriculare_ pe . mun. C., iar în zona "Piața Centrală" nu a acordat prioritate de trecere pietonilor angajați în traversarea străzii pe trecerea de pietoni semnalizată și marcată corespunzător, pe sensul său de mers. De asemenea, petentul nu a avut asupra sa certificatul de înmatriculare al autoturismului și nici nu a purtat centura de siguranță.
Petentul a semnat cu obiecțiuni procesul-verbal - "Nu sunt de acord cu cele menționate în procesul-verbal".
Plângerea a fost formulată în termenul legal.
În ceea ce privește legalitatea actului sancționator, instanța constată că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor art. 17 din OG 2/2001R, cuprinzând mențiunile obligatorii prevăzute de textul normativ sub sancțiunea nulității absolute.
Astfel, procesul-verbal conține data și locul unde a fost încheiat, numele, prenumele, calitatea și instituția din care face parte agentul constatator, datele personale din actul de identitate, descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei și locului în care a fost săvârșită, precum și arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravității faptei, indicarea actelor normative incidente, termenul de exercitare a căii de atac.
Astfel, reține instanța că sunt nefondate criticile petentului privind greșita încadrare juridică a faptelor, acestea urmând să fie înlăturate, constatându-se din analiza actului sancționator sub acest aspect că agentul constatator a dat o calificare juridică corectă precizând drept temei legal al contravențiilor constatate dispozițiile art. 100, alin. 3, lit. b, art. 101, alin. 1, pct. 18, art. 99 alin. 2 și 108, alin. 1, lit. a, pct. 3, toate din OUG nr. 195/2002R, în raport de faptele reținute în procesul-verbal, așa cum s-a arătat anterior.
În ceea ce privește temeinicia procesului-verbal de contravenție, instanța reține că, deși OG nr. 2/2001, cu modificările și completările ulterioare, nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34, rezultă că procesul-verbal face dovada situației de fapt menționate în cuprinsul său până la proba contrară, cele consemnate fiind constatate în mod direct de agentul constatator si fiind probate cu ajutorul prezumției de legalitate a actului administrativ (actul a fost emis cu respectarea tuturor condițiilor de fond și de formă prevăzute de lege), asociată cu prezumția de autenticitate (actul emană în mod real de la emitent) și cu prezumția de veridicitate (actul reflectă în mod real ceea ce a stabilit autoritatea emitentă).
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment de prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează in toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția europeană a drepturilor omului, in măsura in care statul respectă limite rezonabile, având in vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku c. Franței, Hotărârea din 7 octombrie 1988, parag. 28, cauza Vastberga taxi Aktiebolag și Vulic c. Suediei, Hotărârea din 23 iulie 2002, parag. 113).
Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, insă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii in ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni c. Franței, Hotarârea din 7 septembrie 1999).
În analiza principiului proporționalității, trebuie observat că dispozițiile OUG nr. 195/2002R au drept scop reglementarea și garantarea respectării regulilor de circulație pe drumurile publice, iar respectarea condițiilor impuse de acest act normativ are implicații majore asupra garantării dreptului la viată și la integritate al persoanelor și bunurilor și pentru instituirea unui climat de securitate socială, astfel că interesul societății in respectarea acestor norme este de importanță capitală.
În același timp, însă, persoana sancționată în baza acestui act normativ are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din OG nr. 2/2001R), în cadrul căruia poate să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul-verbal nu corespunde modului de desfășurare a evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita de proporționalitate între scopul urmărit de autoritățile statului, de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale, prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A. c. României, Hotărârea din 4 octombrie 2007 și N. G. împotriva României, Hotărârea din 3 aprilie 2012).
În cauză, instanța constată că a fost respectat dreptul la apărare al petentului, acesta având posibilitatea în mod efectiv de a propune probe în apărare, probe ce au fost administrate de către instanță.
Prin urmare, cum petentul, deși a uzat de toate garanțiile privind dreptul său de apărare, nu a răsturnat prezumția de temeinicie a procesului-verbal contestat, în sensul că nu a făcut dovada unei situații de fapt contrare celei reținute în cuprinsul acestuia, instanța apreciază că în mod temeinic s-a reținut vinovatia petentului în savarsirea contravențiilor constatate.
Astfel, instanța, având în vedere înscrisurile depuse la dosarul cauzei, cât și susținerile și apărările petentului din cuprinsul plângerii contravenționale, care se coroborează cu aspectele menționate în procesul-verbal de contravenție, constată că acesta se face vinovat de săvârșirea contravențiilor reținute în sarcina sa.
Cât privește depoziția martorului audiat, amic al petentului care a declarat că, la momentul constatării contravențiilor, era un pasager ocazional în autovehiculul condus de parte, instanța reține că aceasta nu se coroborează decât în parte cu restul probatoriului administrat în cauză, martorul confirmând că petentul a circulat în cursul lunii mai 2013 pe . mun. C., când a și fost oprit pentru un control în trafic, însă susține acesta că în momentul traversării petentului pe trecerea de pietoni corespunzător semnalizată nu se afla angajată în traversare nici o persoană, petentul purtând centura de siguranță și având asupra sa toate documentele pe care le-a și prezentat la control, fiind însă evident că prin modalitatea concretă de derulare a faptelor prezentată de acesta, nu se încearcă decât înlăturarea răspunderii contravenționale a petentului pentru faptele reținute în sarcina sa, motiv pentru care instanța va îndepărta ca părtinitoare și subiective aprecierile martorului în acest sens.
Astfel, susținerile martorului cu privire la data și locul producerii faptelor sunt eronate, în sensul că martorul a arătat că aspectele relatate s-au petrecut pe la jumătatea lunii mai 2013, după intersecția din zona Piața M., respectiv după stația de autobuz situată în fața Farmaciei "Trei F" din mun. C., iar din cuprinsul procesului-verbal, rezultă că fapta s-a petrecut la începutul lunii iunie 2013, în zona "Piața Centrală" din mun. C., situată cu mult înaintea locației "Farmaciei Trei F" prezentate de martor, din direcția cartier Lăpuș către Km 0 al mun. C., așa cum circula petentul, confirmată și de martor care a arătat că circulau din direcția Mall către B.. Că este vorba despre trecerea de pietoni situată în zona Piața Centrală rezultă fără dubiu din descrierea faptei contravenționale în cuprinsul procesului-verbal contestat.
În aceste condiții, instanța constată că martorul nu doar că nu a cunoscut în mod direct împrejurările relatate, făcând confuzie în privința zonei unde s-au petrecut în realitate faptele, dar cu atât mai puțin, dacă nu a reținut corect data și locul evenimentelor, nu ar fi putut reține cu precizie și cu acuratețe, dacă exact în momentul în care petentul circula în zona respectivă, erau sau nu pietoni angajați în traversarea trecerii corespunzător marcată. Starea de confuzie a martorului cu privire la locul săvârșirii contravențiilor este confirmată și de susținerile acestuia în sensul că ultima trecere de pietoni traversată de către petent înainte de a fi oprit pentru control a fost cea din zona intersecției . ., chiar în sesul giratoriu, iar mașina poliției era parcată pe squarul din intersecția respectivă, zonă aflată la Km 0 al mun. C., situată la o distanță apreciabilă față de trecerea de pietoni din zona Piața Centrală, unde au fost constatate contravențiile săvârșite de petent, pe direcția de deplasare menționată în actul sancționator, respectiv Cartier Lăpuș către Km 0 al municipiului.
De asemenea, instanța reține că sancțiunile aplicate îmbină caracterul punitiv cu cel preventiv și educativ, respectând criteriile din cuprinsul prevederilor art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001R, potrivit cărora sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului, și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.
Față de considerentele expuse mai sus, dat fiind faptul că prezumția de veridicitate a procesului-verbal contestat nu a fost răsturnată prin proba contrară făcută de petent, acesta nereușind să facă dovada unei alte situații de fapt decât cea descrisă de agentul constatator, apreciind că sanctiunile aplicate sunt corect individualizate si nu se mai impune reevaluarea acestora, dată fiind și conduita nesinceră a petentului, urmează să respingă plângerea formulată de petent și să mențină ca temeinic și legal procesul-verbal . nr._/03.06.2013 întocmit de I. D..
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge ca neîntemeiată plângerea contravențională formulată de petentul A. C. P. A., cu domiciliul in C., bld. Dacia, nr. 151, ., ., in contradictoriu cu intimatul I. D. – SERVICIUL RUTIER C., cu sediul in . D..
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, care se depune la Judecătoria C. și se soluționează de Tribunalul D..
Pronunțată în ședință publică, azi,_ .
PREȘEDINTE GREFIER
C. M. M. O.
Red./tehn.CM./MO.
4ex./16.12.2013
| ← Revendicare imobiliară. Sentința nr. 7073/2013. Judecătoria... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 2628/2013.... → |
|---|
