Plângere contravenţională. Sentința nr. 4754/2013. Judecătoria CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 4754/2013 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 25-03-2013 în dosarul nr. 25345/215/2012
Dosar nr._ - plângere contravențională -
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
Sentința civilă nr. 4754
Ședința publică de la 25 Martie 2013
Completul compus din:
Președinte-A. P.-Judecător
Grefier-D. G.
Pe rol, soluționarea acțiunii civile formulată de petenta . în contradictoriu cu intimatul I. D., având ca obiect „plângere contravențională”.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns av. Șalplahta N., pentru petentă și martorul I. V., lipsind petentul și reprezentantul intimatului.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței următoarele:
- procedura de citare este legal îndeplinită;
- cauza are ca obiect „plângere contravențională”;
- prin întâmpinarea formulată, intimatul a solicitat judecarea în lipsă a cauzei, conform dispozițiilor art. 242 alin. 1 pct. 2 Cpciv.
În temeiul dispozițiilor art. 193 și urm. Cpciv., s-a audiat martorul prezent, I. V., declarația acesteia fiind consemnată și atașată la dosar, conform dispozițiilor art. 198 Cpciv.
Av. Șalplahta N., pentru petentă, învederează instanței că nu mai are alte cereri de formulat, excepții de invocat și probe de administrat.
Nemaifiind alte cereri de formulat, excepții de invocat și probe de administrat, constatându-se cauza în stare de judecată, s-a acordat cuvântul pe fond.
Av. Șalplahta N., pentru petentă, având cuvântul, a solicitat admiterea plângerii, anularea procesului-verbal contestat, exonerarea de plata amenzii. Precizează că punctul de lucru unde societatea-petentă își desfășoară activitatea era supravegheat video.
După dezbateri, se prezintă C.j. T. A., pentru intimat și solicită respingerea plângerii, menținerea actului sancționator, precizând că procesul-verbal de cercetare nu a fost contestat.
I N S T A N T A
Asupra plângerii contravenționale deduse judecății:
Prin plângerea contravențională înregistrată sub nr._ /02.10.2012, petenta . a solicitat în contradictoriu cu intimatul I. D., anularea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._/13.09.2012, exonerarea de plata amenzii, iar în subsidiar, înlocuirea sancțiunii amenzii cu sancțiunea avertismentului.
În motivarea plângerii, petenta a susținut, în esență, că nu se face vinovată de săvârșirea faptei contravenționale reținută în sarcina sa prin procesul-verbal contestat, întrucât, avea calitate de subcontractor, încheind contractul de subantrepreziză nr. 371/02.04.2012, cu . Equipement SRL și în baza acestui contract a început lucrările pentru obiectivul Incesa C., astfel încât nu poate fi vorba despre o fază de cercetare, proiectare și execuție a construcțiilor, a echipamentelor de muncă, precum și de elaborare a tehnologiilor de fabricație, în condițiile în care petenta a subcontractat o lucrare de la antreprenorul general căruia îi aparțineau echipamentele de muncă.
În ceea ce privește fapta imputată petentei, aceasta a precizat că exista un șef de șantier pentru punctul de lucru, în persoana numitului I. V., iar în ceea ce privește lucrările de cofrare, a fost desemnată o echipă de lucru condusă chiar de către B. N., acesta având sarcina să supravegheze echipa de lucru, iar I. V. să supravegheze activitatea tuturor echipelor aflate pe șantier, urmând a se deplasa de la o echipă la alta, urmărind activitatea acestora.
Petenta a mai precizat că, în ziua producerii accidentului, B. N., fără acordul inginerului de șantier, aflat într-un alt punct de lucru de pe șantier și fără știrea colegilor din echipa sa de lucru, s-a deplasat în partea de est a șantierului, unde s-a și produs accidentul, numitul B. N. acționând pe cont propriu, fără știrea șefului de șantier, respectiv a numitului I. V., în momentul în care s-a produs accidentul.
În ceea ce privește faptul că instruirea introductiv generală s-a făcut de către administratorul societății, petenta a precizat că aceasta a fost făcută împreună cu I. V., șef de șantier.
Totodată, petenta a mai precizat că, în speță, este evident că nu a avut și nu putea avea reprezentarea conduitei sale, în situația în care a luat toate măsurile legale ce se impuneau în vederea asigurări condițiilor de securitate și sănătate în muncă, invocând, totodată, dispozițiile art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001.
La dosarul cauzei, petenta a depus în scop probator, procesul-verbal contestat.
Prin întâmpinarea formulată la data de 26.11.2012, intimatul a solicitat respingerea plângerii, ca neîntemeiată.
În apărare, intimatul a susținut, în esență, că procesul-verbal contestat a fost încheiat în mod corect, în baza Legii nr. 319/2006 coroborat cu HG nr. 300/2006 și OG nr. 2/2001, actualizată, în urma unui control efectuat de către inspectorii I. în locația situată în C., ., jud. D., la data de 08.05.2012, ora 12.00, constatându-se că unitatea nu respecta dispozițiile art. 39 alin. 4 din Legea nr. 319/2006, deși avea obligația de a respecta și de a asigura condițiile de securitate și sănătate în muncă și pentru prevenirea accidentelor de muncă, nerespectarea acestor dispoziții conducând la decesul unei persoane, respectiv a numitului B. N. L..
În ceea ce privește susținerea petentei potrivit căreia societatea a respectat dispozițiile prevăzute la art. 13 lit. a) din Legea nr. 319/2006, la data producerii evenimentului, intimatul a solicitat respingerea acestei susțineri, întrucât la data efectuării controlului petenta nu a putut prezenta documente din care să rezulte că până în momentul definitivării controlului a fost respectată obligația prevăzută de dispozițiile HG nr. 300/2006 corob. cu Legea nr. 319/2006, documentele respective fiind întocmite pro causa.
În ceea ce privește a doua faptă contravențională reținută în sarcina petentei intimatul a precizat că o constituie nerespectarea dispozițiilor art. 13 lit. f) din Legea nr. 319/2006 și sancționată de art. 39 alin. 4 din aceeași lege, dovada săvârșirii acestei fapt constituind-o dosarul de cercetare alcătuit din 321 de pagini ce cuprinde pe lângă declarațiile martorilor, fotografii, precum și procesul-verbal de cercetare unde la pagina 6, la punctul L, s-a descris detaliat nerespectarea acestor obligații.
În drept, intimatul și-a întemeiat susținerile pe dispozițiile art. 115 Cpciv., ale Legii nr. 319/2006 actualizată și OG nr. 2/2001 actualizată.
La dosarul cauzei, intimatul a depus, în scop probator, procesul-verbal de cercetare nr._/06.07.2012 și dosarul de cercetare înregistrat sub nr. 477/I.G.S./7591/13.07.2012 (filele nr. 32-348).
În cauză, s-a administrat proba testimonială, fiind audiat martorul I. V., propusăde către petentă.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin procesul-verbal de contravenție . nr._ încheiat la data de 13.09.2012 de către un agent constatator din cadrul intimatului Inspectoratul Teritorial de Muncă D., petenta . a fost sancționată cu amendă contravențională în cuantum de 10.000 lei și avertisment, reținându-se că, la data de 07.05.2012, în urma controlului efectuat la punctul de lucru situat in C., ., s-a constatat că societatea a executat lucrări de construcții montaj, fără a lua măsurile tehnice și organizatorice și care in condiții psihofiziologice au creat pericolul de accidentare, conform Anexa, partea A, pct. 11 din HG 300/2006 și art. 13 lit. a) din Legea nr. 319/2006. De asemenea, societatea nu a realizat o supraveghere ulterioară încredințării unei sarcini de muncă lucrătorilor pentru a se asigura și controla cunoașterea și aplicarea măsurilor din planul de prevenire și protecție, raportat și la starea psihofiziologică a acestora descrise in raportul de constatare medico-legală –prezența a 2 g %0 a alcoolului etilic, conform art. 10 din IPSSM nr. 19, art. 7 alin.4 lit. c din Legea 319/2006 și art. 13 lit.f din Legea 319/2006. Totodată, societatea nu respectă obligația ca administratorul să nu efectueze instruirea introductiv generală, conform art. 17 alin.2 și 3 din HG 1425/2006 și art. 9 alin.1 lit.a din Legea 319/2006.
Conform art. 34 din O.G. nr. 2/2001, instanța investită cu soluționarea plângerii analizează legalitatea și temeinicia procesului-verbal și hotărăște asupra sancțiunii.
Procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției, care îndeplinește cerințele prevăzute de lege, beneficiază de prezumția de legalitate și temeinicie. Această prezumție este unanim acceptată, atât în doctrina de specialitate, cât și în practica instanțelor judecătorești și nu încalcă dreptul petentului la un proces echitabil, nefiind de natură a încălca prezumția de nevinovăție. Așa cum reiese din jurisprudența Curții Europeane a Drepturilor Omului (N. G. c. României, hot. din 3 april. 2012, A. c. României, Telfner c. Austriei, hot. din 20 mart. 2001, hot. din 4 oct. 2007, Salabiakuc. Franței, hot. din 7 oct. 1988), prezumțiile de fapt și de drept sunt recunoscute în toate sistemele juridice. Utilizarea acestora este permisă și în materie penală - cum este calificată de către Curtea EDO materia contravențională, prin raportare atât la caracterul general al normei de drept încălcate, cât și la scopul disuasiv și punitiv al sancțiunii aplicate - pentru dovedirea vinovăției făptuitorului, dacă sunt îndeplinite două condiții: respectarea unor limite rezonabile, ținându-se cont de gravitatea faptelor, și respectarea dreptului la apărare.
În prezenta cauză, atât miza litigiului (aplicarea unei amenzi în cuantum de 10.000 lei unei societăți comerciale ) cât și asigurarea posibilității petentei de a-și dovedi susținerile, de a combate prezumția de legalitate și temeinicie, permit aplicarea acestei prezumții.
Analizând procesul-verbal în ceea ce privește legalitatea, instanța constată că nu există niciun motiv pentru care să constate nulitatea sau să anuleze procesul-verbal contestat. Astfel, OG nr. 2/2001, privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare, cuprinde norme juridice generale referitoare la procedura de constatare a contravențiilor și de întocmire a procesului verbal pentru ca acest act juridic administrativ unilateral să beneficieze de prezumțiile de legalitate,de autenticitate și de veridicitate.
Art. 17 din ordonanță, sancționează, cu nulitatea absolută, omisiunile din procesul-verbal privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice, lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator.
Examinând procesul-verbal contestat, instanța constată că acesta respectă toate aceste cerințe, sancționate cu nulitatea absolută.
În ceea ce privește temeinicia, astfel cum s-a reținut mai sus, procesul-verbal de contravenție se bucură de o prezumție simplă de legalitate și temeinicie, prezumție care permite petentului ca prin probele pe care le administrează in fața instanței să dovedească că situația de fapt reținută de agentul constatator nu corespunde realității.
Conform art. 13 lit. a din Legea 319/2006 "în vederea asigurării condițiilor de securitate și sănătate în muncă și pentru prevenirea accidentelor de muncă și a bolilor profesionale, angajatorii au următoarele obligații: a)să adopte, din faza de cercetare, proiectare și execuție a construcțiilor, a echipamentelor de muncă, precum și de elaborare a tehnologiilor de fabricație, soluții conforme prevederilor legale în vigoare privind securitatea și sănătatea în muncă, prin a căror aplicare să fie eliminate sau diminuate riscurile de accidentare și de îmbolnăvire profesională a lucrătorilor; f) să asigure și să controleze cunoașterea și aplicarea de către toți lucrătorii a măsurilor prevăzute în planul de prevenire și de protecție stabilit, precum și a prevederilor legale în domeniul securității și sănătății în muncă, prin lucrătorii desemnați, prin propria competență sau prin servicii externe;".
De asemenea, dispoz. art. 9 alin.1 lit. a din același act normativ prevăd că pentru a se ocupa de organizarea activităților de prevenire și a celor de protecție, ținând seama de mărimea întreprinderii și/sau unității și/sau de riscurile la care sunt expuși lucrătorii, precum și de distribuția acestora în cadrul întreprinderii și/sau unității, se impune ca lucrătorii desemnați să aibă capacitatea necesară și să dispună de mijloacele adecvate.
Potrivit art. 17 din HG 1425/ 2006 "(1)În cazul întreprinderilor care au între 10 și 49 de lucrători inclusiv, angajatorul poate efectua activitățile din domeniul securității și sănătății în muncă, dacă se îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:a)sunt respectate prevederile art. 16 alin. (1) lit. a)- c);b)riscurile identificate nu pot genera accidente sau boli profesionale cu consecințe grave, ireversibile, respectiv deces ori invaliditate.(2)În situația în care nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute la alin. (1), angajatorul trebuie să desemneze unul sau mai mulți lucrători ori poate organiza unul sau mai multe servicii interne de prevenire și protecție și/sau poate să apeleze la servicii externe, în condițiile prezentelor norme metodologice. (3)În cazul în care angajatorul/lucrătorii desemnați/serviciile interne de prevenire și protecție nu au capacitățile și aptitudinile necesare pentru efectuarea tuturor activităților de prevenire și protecție prevăzute la art. 15, angajatorul trebuie să apeleze la servicii externe pentru acele activități de prevenire și protecție pe care nu le poate desfășura cu personalul propriu.
Înscrisurile și declarațiile extrajudiciare luate cu ocazia cercetării împrejurărilor și cauzelor care au condus la producerea decesului angajatului petentei, B. N. L., relevă faptul că societatea petentă a subcontractat efectuarea unor lucrări de cofrare, armare, turnare beton și decofrare, conform indicațiilor șefului de șantier al antreprenorului general, desfășurând activitate in cadrul șantierului cu o echipă de dulgheri condusă de B. N. L. și o echipă de fierari.
Echipa condusă de B. N. L. avea ca sarcini de lucru aprovizionarea cu panouri modulare, asamblarea și montarea la locul stabilit. Panourile pentru cofrat erau aduse de B. N. L. și proveneau din decofrarea altor panouri modulare din diverse locuri din șantier, iar, cu puțin înainte de ora 11,00, întrucât mai era nevoie de încă un panou modular, B. N. L. a plecat in partea de est a șantierului, unde cu o zi înainte s-a turnat beton, pentru a decofra un panou modular.
Prin procesul-verbal de cercetare încheiat la data de 06.07.2012 s-a constatat, drept cauze ale producerii evenimentului, executarea de lucrări de construcții montaj fără a lua măsurile tehnice și organizatorice și care in condiții psihofiziologice au creat pericolul de accidentare și absența unei supravegheri ulterioare încredințării unei sarcini de muncă lucrătorilor pentru a se asigura și controla cunoașterea și aplicarea măsurilor din planul de prevenire și protecție, raportat și la starea psihofiziologică a acestora in conformitate cu concluziile raportului de constatare medico-legală –prezența a 2 g %0 a alcoolului etilic in sângele recoltat de la cadavru.
Petenta nu a făcut dovada măsurilor luate pentru a asigura desfășurarea in condițiile de securitate a sarcinilor încredințate numitului B. N. L. și a elimina sau diminua riscul de accidentare și nici a exercitării unei supravegheri tehnice adecvate pe parcursul îndeplinirii acestora, pentru a fi exonerată de răspundere contravențională.
Din administrarea probei cu înscrisuri, instanța reține că instruirea introductiv generală a lucrătorului B. N. L. s-a efectuat de administratorul societății, deși acesta nu avea dreptul să efectueze această instruire.
Potrivit art. 22 din Legea 319/2006 fiecare lucrător trebuie să își desfășoare activitatea, în conformitate cu pregătirea și instruirea sa, precum și cu instrucțiunile primite din partea angajatorului, astfel încât să nu expună la pericol de accidentare sau îmbolnăvire profesională atât propria persoană, cât și alte persoane care pot fi afectate de acțiunile sau omisiunile sale în timpul procesului de muncă.
Conform art. 23 alin.1 lit.a din actul normativ anterior menționat, în scopul realizării obiectivelor prevăzute la art. 22, lucrătorii au obligația să utilizeze corect mașinile, aparatura, uneltele, substanțele periculoase, echipamentele de transport și alte mijloace de producție.
În conformitate cu HG nr. 300/2006 anexa 4, partea A, pct. 1.1 materialele, echipamentele și, în general, orice element care, la o deplasare oarecare, poate afecta securitatea și sănătatea lucrătorilor, trebuie fixate într-un mod adecvat și sigur.
Dispozițiile art. 7 alin. 4 lit. c din Legea 319/2006 prevăd că fără a aduce atingere altor prevederi ale prezentei legi, ținând seama de natura activităților din întreprindere și/sau unitate, angajatorul are obligația să ia în considerare capacitățile lucrătorului în ceea ce privește securitatea și sănătatea în muncă, atunci când îi încredințează sarcini.
De asemenea, potrivit art. 10 din instrucțiunile proprii privind securitatea și sănătatea in muncă, montarea și demontarea cofrajelor, schelelor și esafodajelor se va executa de către personal muncitor instruit, sub supravegherea tehnică a maistrului și a șefului formației de lucru.
Față de cele expuse, întrucât pe parcursul judecății petentă nu a făcut dovada existenței unei alte situații de fapt decât cea menționată în procesul-verbal de contravenție și, întrucât în speță nu se poate reține existența vreunei cauze de nulitate absolută a procesului-verbal contestat, instanța constată așadar că forța probantă a acestuia nu a fost înlăturată, el bucurându-se în continuare de prezumția de legalitate și temeinicie instituită în favoarea sa.
În ceea ce privește individualizarea sancțiunii contravenționale, potrivit art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001 sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.
Instanța apreciază că inspectorii de muncă au reținut corect situația de fapt și au aplicat în mod legal sancțiunea cu amendă contravențională. O astfel de sancțiune este proporțională cu gravitatea faptei săvârșite și urmările produse, astfel încât nu se pune problema reindividualizării sancțiunii.
Față de aceste considerente, în temeiul art. 34 alin.1 din O.G. nr. 2/2001, instanța urmează a respinge plângerea formulată împotriva procesului-verbal de contravenție . nr._/13.09.2012, ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge plângerea contravențională formulată de petenta ., cu sediul în C., .. 3, jud. D. în contradictoriu cu intimatul I. D., cu sediul în C., .. 51, jud. D., ca neîntemeiată.
Cu recurs in termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată in ședință publică, astăzi, 25.03.2013.
Președinte,Grefier,
A. PătruDiana G.
Red. .. DG
4 ex.
| ← Fond funciar. Sentința nr. 18/2013. Judecătoria CRAIOVA | Contestaţie la executare. Sentința nr. 6603/2013. Judecătoria... → |
|---|
