Plângere contravenţională. Sentința nr. 6523/2013. Judecătoria CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 6523/2013 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 19-04-2013 în dosarul nr. 6412/215/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
Sentința Civilă Nr. 6523/2013
Ședința publică de la 19 Aprilie 2013
Completul constituit din:
PREȘEDINTE A. C. - Judecător
GREFIER V. G.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe petentul A. M. și pe intimatul I.P.J. D., având ca obiect plângere contravenționala .
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței că s-a depus la dosar, prin serviciul registratură, procesul verbal de contravenție din partea intimatei, după care,
Instanța, din oficiu, invocă excepția nulității plângerii contravenționale pentru lipsa semnăturii și reține cauza spre soluționarea acesteia.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 15.02.2013, sub dosar nr._, petentul A. M., în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție al Județului D., a solicitat instanței anularea procesului-verbal de contravenție . nr._ din data de 31.01.2013, exonerarea de la plata amenzii și înlăturarea sancțiunii complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce autovehicule.
În motivarea în fapt a plângerii, petentul a arătat că procesul-verbal de contravenție este lovit de nulitate absolută, potrivit art. 16 din O.G. nr. 2/2001, deoarece nu s-a indicat exact locul întocmirii acestuia, simpla mențiune a localității C. nefiind suficientă. S-a mai învederat că în procesul-verbal de contravenție este descrisă o singură faptă, dar sunt trecute mai multe temeiuri, ceea ce atrage de asemenea nulitatea procesului-verbal de contravenție.
Sub aspectul temeiniciei, petentul a arătat că cele menționate în procesul-verbal nu corespund realității.
În drept, plângerea a fost întemeiată pe dispozițiile O.G. nr. 2/2001, OUG nr. 195/2002
A fost anexat plângerii, procesul-verbal de contravenție . nr._ din data de 31.01.2013.
Plângerea este scutită de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar conform art. 36 din O.G. nr.2/2001 coroborat cu art. 15 lit. i din Legea nr. 146/1997 rap. la art. 1 alin. 2 din O. G. nr. 32/1995.
Legal citată, intimata a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată, procesul-verbal de contravenție fiind încheiat cu respectarea condițiilor de fond și formă prevăzute de O.G. 2/2001 privind regimul juridic al contra Cât privește starea de fapt descrisă de agentul constatator în procesul-verbal, intimata a solicitat instanței să constate că aceasta nu poate fi înlăturată de declarația unui martor audiat la solicitarea petentului, instanța neputând da relevanță maximă unei astfel de probe, înlăturând astfel constatările agentului de poliție din procesul-verbal de contravenție, care este un act de autoritate, altfel spus, printr-o probă indirectă ar fi înlăturată o probă directă, ceea ce este inadmisibil.
Așadar, măsura dispusă de către agentul constatator este temeinică și legală, procesul-verbal făcând deplina dovadă a situației de fapt menționată în cuprinsul său.
Referitor la procesul-verbal intimata consideră că instanța trebuie să-i recunoască valoarea probatorie sub aspectul constatării stării de fapt, având în vedere că este întocmit de un agent la statului aflat în exercițiul funcțiunii.
Cu privire la temeinicia procesului-verbal, intimata a învederat instanței că deși O.G. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare, din economia art. 34 rezultă că procesul-verbal face dovada deplină a situației de fapt și a încadrării în drept.
Mai mult decât atât, procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției beneficiază de prezumția de legalitate și temeinicie, prezumție care, deși neconsacrată de legislativ, este unanim acceptată, atât în doctrinele de specialitate, cât și în practica instanțelor judecătorești.
În drept s-au invocat prevederile Codului de procedură civilă și ale OG nr. 2/2001 cu modificările și completările ulterioare.
La termenul de judecată din data de 08.03.2013, instanța a dispus citarea petentului cu mențiunea de a se prezenta în fața acesteia pentru a semna plângerea, sub sancțiunea anulării ca nesemnată.
La termenul de judecată din data de 19.04.2013 instanța a invocat din oficiu excepția nulității plângerii contravenționale pentru lipsa semnăturii.
Analizând actele si lucrările dosarului sub aspectul excepției nulității invocate din oficiu, instanța retine următoarele:
Potrivit art. 82 alin.1 C.proc.civ., orice cerere adresată instanțelor judecătorești trebuie să fie făcută în scris și să cuprindă arătarea instanței, numele și prenumele, domiciliul sau reședința părților, ori, după caz, denumirea și sediul lor, numele și prenumele, domiciliul sau reședința reprezentanților lor, dacă este cazul, obiectul cererii și semnătura. De asemenea, conform art. 112 alin.6 C.proc.civ., cererea de chemare în judecată va cuprinde semnătura.
Astfel cum prevăd dispozițiile art. 133 alin.1 C.proc.civ., cererea de chemare în judecată care nu cuprinde numele reclamantului sau al pârâtului, obiectul ei sau semnătura, va fi declarată nulă, iar alin.2 al aceluiași articol dispune că lipsa semnăturii se poate împlini în tot cursul judecății. Dacă pârâtul invocă lipsa de semnătură, reclamantul va trebui să semneze cel mai târziu la prima zi de înfățișare următoare, iar când este prezent în instanță, în chiar ședința în care a fost invocată nulitatea.
Deși în ce privește lipsa semnăturii, dispozițiile art. 133 alin.2 recunosc pârâtului, în mod explicit, dreptul de a invoca această neregularitate, instanța apreciază că, în exercițiul rolului activ reglementat de dispozițiile art. 129 C.proc.civ., poate să invoce lipsa semnăturii, cu atât mai mult cu cât acest element este de natură să înlăture orice incertitudine cu privire la manifestarea de voință a părții, în sensul de a sesiza instanța cu o anumită cerere.
O soluție contrară pornind de la premisa că lipsa semnăturii nu ar putea fi invocată decât de pârât, în condițiile în care pârâtul nu s-ar prezenta în instanță sau nu ar invoca această neregularitate, ar însemna că sancțiunea reglementată de art. 133 C.proc.civ. să nu poată fi aplicată, iar instanța să fie nevoită să judece o cerere căreia îi lipsește un element esențial.
În cauză, instanța reține că la termenul de judecată din data de 08.03.2013, instanța a dispus citarea petentului cu mențiunea de a se prezenta în fața acesteia pentru a semna plângerea, sub sancțiunea anulării ca nesemnată, dar acesta nu s-a conformat. De asemenea, instanța reține că semnătura petentului executată pe procesul-verbal de contravenție, și pe citația primită personal, nu se regăsește pe cererea de chemare în judecată.
Pe cale de consecință, față de considerentele de fapt și de drept expuse anterior, instanța urmează să admită excepția nulității plângerii contravenționale, invocată din oficiu și va anula plângerea contravențională pentru lipsa semnăturii.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția nulității plângerii contravenționale, formulată de petentul A. M., cu domiciliul în comuna Stângăceaua, ., în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție al Județului D., cu sediul în C., ., jud. D., invocată de instanță din oficiu.
Anulează plângerea contravențională pentru lipsa semnăturii.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 19.04.2013.
Președinte Grefier
C. A. V. G.
Red. C.A.
Teh. V.G. 4 ex./20.05.2013.
| ← Pretenţii. Sentința nr. 6233/2013. Judecătoria CRAIOVA | Plângere contravenţională. Sentința nr. 2013/2013.... → |
|---|
