Rezoluţiune contract. Sentința nr. 4934/2013. Judecătoria CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 4934/2013 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 27-03-2013 în dosarul nr. 21499/215/2012
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
Sentința civilă nr. 4934
Ședința publică de la 27 martie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE R.-M. T.
Grefier L. V.
Pe rol judecarea cauzei Civil privind pe reclamant S. C., reclamant S. E. și pe pârât S. I., având ca obiect rezoluțiune contract
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns: av. C. M., pentru reclamanți, pârâtul.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Pârâtul depune la dosar copia minutei penale pronunțată în sentința nr. 2662 pronunțată de Judecătoria C. in dos. nr._/215/2011.
Nefiind cereri noi de formulat, exceptii de invocat sau probe de administrat, in vederea solutionarii cu celeritate a cauzei pendinte, instanta constata cauza in stare de judecata, acordand cuvantul in dezbateri asupra fondului cauzei reclamanților prin aparatorul ales și pârâtului.
Avocat C. M. pentru reclamanti, solicită admiterea acțiunii, așa cum a fost formulată, repunerea părților în situația anterioară, obligarea pârâtului la cheltuieli de judecată.
Pârâtul solicită respingerea acțiunii, arată că, a investit in imobilul cumpărat, obligarea reclamanților la plata cheltuielilor de judecată.
INSTANȚA
Asupra acțiunii civile dedusă judecății:
Prin cererea adresată acestei instanțe la data de 23.08.2012 reclamanții S. C. și S. E., au chemat în judecată pe pârâtul S. I., solicitand instanței ca prin hotărârea ce va pronunța sa dispună rezoluțiunea contractului de vânzare-cumpărare cu clauză de întreținere autentificat sub nr. 697/24.07.2001, încheiat la B.N.P. M. D. și repunerea părților în situația anterioară.
Motivând în fapt cererea, reclamanții au arătat că la data de 24.07.2001 au încheiat un contract de vânzare-cumpărare cu clauză de întreținere cu pârâtul la B.N.P. M. D., fără să-i încunoștințeze despre vânzarea imobilului în cauză și drept urmare nu au primit niciun ban.
Astfel, reclamanții au precizat ca pârâtul nu și-a îndeplinit obligația de întreținere contractuală, gospodărindu-se separat, și-au achitat facturile la utilități.
S-a menționat faptul ca, pârâtul a fost întreținut de către aceștia din pensie și din produsele agricole. Totodată, au arătat că, pârâtul este alcoolic, agresiv verbal și fizic, nu-i ajută la treburile gospodărești.
Reclamanții au invocat disp. art. 1549, 1550, 1554 din Codul civil.
In scop probator, reclamantii au depus la dosar urmatoarele inscrisuri în copii xerox: contract de vânzare-cumparare cu clauză de întreținere autentificat sub nr. 697/24.07.2001
In dovedirea actiunii, reclamantii au solicitat si instanta a incuviintat proba cu interogatoriul paratului, proba cu înscrisuri, precum si proba testimoniala cu martorii F. L. și C. V., probele fiind administrate la termenul de judecata din 14.11.2012( interogatoriul pârâtului), 13.02.2013( proba testimoniala cu martorii F. L. și C. V.).
In ceea ce îl priveste pe parâul S. I., acesta a solicitat si instanța a incuviintat proba cu înscrisuri și precum si proba testimoniala cu martorii P. M., audiat la termenul de judecata din 12.12.2012 și P. A., martor audiat la termenul de judecata din 13.02.2013.
Analizând actele si lucrările dosarului, în raport cu probatoriul administrat și dispozițiile legale aplicabile, instanța retine următoarele:
Pârâtul a încheiat cu reclamanții contractul de vânzare-cumpărare cu clauza de întreținere autentificat de catre BNP M. D. sub nr. 697 din data de 24 iulie 2001, devenind astfel proprietarul imobilului compus din: teren- loc de casa in suprafața de 1458 m.p. situat în . si casa din cărămida, acoperita cu țigla, cu doua camere, hol si sala, cu si un grajd din cărămida si paiente acoperit cu tigla, cu patru încăperi următoarele vecinătăți: N- Drum 603, E- M. H., S- D. S., V- Z. I..
In schimbul transmiterii proprietății acestor bunuri, paratul a plătit prețul de 20.000.000 lei și s-a obligat să îi îngrijească si să îi întrețină pe reclamanți cu tot ce este necesar traiului zilnic, iar la deces să îi înmormânteze potrivit obiceiurilor creștinești.
In ceea ce privește solicitarea reclamanților de a rezoluționa contractului pe considerentul ca, consimțământul vânzătorilor a fost viciat, aceștia fiind in eroare cu privire la natura contractului semnat si cu privire la constatările făcute de notarul public referitoare la plata prețului si citirea contractului este nefondata pentru următoarele considerente:
Lipsa totala a consințământului, cum este eroarea obstacol, constituie o cauza ce atrage nulitatea absoluta a actului juridic întrucât o parte crede ca încheie un anumit act juridic, iar cealaltă parte are credința greșita ca încheie un alt act juridic.
In speță, însă, nici o proba administrată nu este de natura sa confirme susținerea reclamanților în sensul falsei reprezentări a naturii actului juridic încheiat cu pârâtul, ca fiind un contract de întreținere si nu un contract de vânzare-cumpărare cu clauza de întreținere, cu atât mai mult cu cât contractul a fost încheiat în forma autentica, iar din economia dispozitiilor art.1171-1174 C.civ., rezulta ca înscrisul autentic, daca cel puțin aparent a fost regulat întocmit, se bucura de prezumția de autenticitate.
Sub aspectul puterii doveditoare, mențiunile cuprinse în înscrisul autentic referitoare la faptele materiale savarsite de agentul instrumentator, notarul în acest caz, sau cele petrecute in fața sa si constatate de către acesta prin propriile simțuri, în timp ce se afla in exercițiul funcțiunii si în limitele competentei sale, nu pot fi înlăturate decât prin înscrierea în fals.
Sub același aspect, al puterii doveditoare sunt și mențiunile făcute cu referire la plata prețului cu ocazia semnării contractului în forma autentica, care sunt prezumate a fi autentice, pana la proba contrara. Ori aceasta proba nu a fost făcuta de către reclamanti.
Cum in cauza in cauza nu s-a cerut înscrierea in fals și nu s-a probat de către reclamanți ca nu s-a plătit nici un preț pentru imobilul înstrăinat, instanța urmează sa respingă acest capăt de cerere ca nefondat.
La baza rezoluțiunii, reglementată de art. 1020 C. civ., stă ideea de scop (scopul principal urmărit de părți la data încheierii contractului ), scopul fiind singurul în măsură să explice interdependenta obligațiilor născute dintr-un contract sinalagmatic. Ideea de scop trebuie privită dincolo de terenul formarii contractului, adică și în faza de executare a obligațiilor, pentru ca numai astfel se înțelege în ce sens neexecutarea de către o parte a obligațiilor sale lipsește de cauză obligația corelativă a celeilalte părți. De asemenea trebuie avută în vedere și vinovăția, atât ca o condiție generală a răspunderii contractuale cât și ca o condiție necesară în cazurile speciale de răspundere contractuală. Obligația de întreținere asumată de pârât trebuie înțeleasă și prin prisma art. 970 alin 2 coroborat cu disp. art. 981 C. civ. conform cărora: ,,convențiile obligă nu numai la ceea ce este expres într-însele, dar la toate urmările ce echitatea, obiceiul sau legea dă obligației, după natura sa” și “clauzele obișnuite . subînțeleg, deși nu sunt exprese într-însul”.
Reclamanții S. C. și S. E., socrii pârâtului, solicită rezoluțiunea respectivului contract apreciind că, pârâtul de la bun început nu și-au îndeplinit obligația asumată contractual, dar mai ales în ultimii ani, pe fondul unor relații conflictuale supravenite și generate cu precădere de conduita necorespunzătoare, uneori chiar violentă, a pârâtului S. I..
Față de cele afirmate de reclamanți, pârâtul, fără să conteste existența în timp a unor relații încordate și uneori conflictuale, s-a apărat în sensul că și-a îndeplinit de la bun început și întocmai obligațiile asumate, prestând efectiv întreținerea către creditorii acesteia.
În susținerea celor învederate instanței de către cele două părți, s-au administrat, interogatoriul pârâtului, proba cu martori și proba cu înscrisuri.
Fiind evidentă existența unei relații conflictuale între părți, dincolo de poziția divergentă inerentă oricărui litigiu, relații conflictuale care uneori au escaladat și degenerat în conflicte majore după divorțul pârâtului de fiica reclamanților, instanța ținând cont și de acest aspect va analiza teleologic întregul material probator relevant pentru pronunțarea unei hotărâri în cauză, astfel:
Interogatoriul sau mărturisirea este mijlocul de probă care provine chiar de la una dintre părțile în litigiu, fiind declarația prin care o parte recunoaște ca adevărat un fapt, această declarație determinând anumite consecințe juridice împotriva ei .
Sub aspectul consecințelor juridice și implicit probator, interogatoriul luat pârâtului nu a confirmat susținerile reclamanților în sensul nesocotirii clauzelor contractuale de către acesta, declarând că a plătit prețului de 20.000.000 lei si a acordat întreținere acestora .
Depozițiile celor doi martori audiați la solicitarea reclamantului, C. V. și F. L., în dovedirea situației de fapt pretinsă de aceștia, nu au fost în măsură să ateste cele semnalate de reclamanți, ba mai mult, martorii afirmă că pârâtul împreună cu reclamanta merg la munca câmpului, pârâtul ajutându-i la treburile gospodărești.
De asemenea, depozițiile martorilor P. A., P. M., propuși de pârât, au relevat o cu totul altă stare a lucrurilor decât cea susținută de reclamanți, în sensul că acesta nu este un om agresiv, nu consuma alcool iar muncile în gospodărie sunt făcute de acesta, reclamanții fiind în vârsta.
Față de toate aceste considerente, având în vedere că rezilierea contractului de întreținere se dispune numai dacă, din culpa debitorului, creditorii nu a primit întreținerea prevăzută în contract și având în vedere că în urma probatoriului administrat, instanța nu a ajuns la această concluzie, acțiunea va fi respinsă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge acțiunea formulată de reclamanții S. C. și S. E., domiciliați în com. Castranova, ., jud. D., în contradictoriu cu pârâtul S. I., domiciliată în com. Castranova, ., jud. D., ca neîntemeiată.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 27 martie 2013.
PREȘEDINTE, GREFIER,
R.-M. T. L. V.
Red. M.R.T/ Tehnored. L.V.
4 ex.
| ← Pretenţii. Sentința nr. 1895/2013. Judecătoria CRAIOVA | Plângere contravenţională. Sentința nr. 13/2013.... → |
|---|
